Sunteți pe pagina 1din 18

Comanda și programarea

echipamentelor de
deformare plastică- 09

Prof.dr.ing. Radu-Eugen BREAZ


Deplasări pe traiectorii circulare

 Se pot programa deplasări pe traiectorii circulare (arce de cerc sau


cercuri complete)
 Una dintre modalitățile de programe presupune introducerea
coordonatelor centrului cercului, notat cu CC
Deplasări pe traiectorii circulare

 Este de asemenea necesară


indicarea sensului de deplasare al
sculei pe traiectoria de tip arc de
cerc:

DR- : sensul acelor de


ceasornic (sens orar)

DR+ : sens contrar acelor de


ceasornic (sens anti-orar, sens
trigonometric)

 Prescurtarea DR provine de la
Direction of Rotation (sens de
rotatie)
Deplasări pe traiectorii circulare

 Programarea unei traiectorii de tip arc de cerc utilizând centrul


cercului (CC) presupune:
-Deplasarea sculei în punctul de start (S) al arcului de cerc
-Introducerea coordonatelor centrului cercului (CC)
-Introducerea coordonatelor punctului final (E) al arcului de cerc
-Indicarea sensului de parcurgere al arcului (DR)
Ultima poziție comandată pentru deplasarea sculei înainte de blocul C
este utilizată ca punct de start al arcului de cerc (S)
 Dacă este necesar se pot introduce:
-Viteze de avans (F)
-Diferite funcții M
Deplasări pe traiectorii circulare

 Notațiile din figura de mai jos reprezintă:


S – punct de start al arcului de cerc
E – punct final al arcului de cerc
CC – centrul cercului
Deplasări pe traiectorii circulare

 Exemplu:

5 L X+5 Y+25 RL F200 M3


6 CC X+25 Y+25
7 C X+45 Y+25 DR- RL
Deplasări pe traiectorii circulare

 În fraza 5 se programează deplasarea liniară în punctul S, de


coordonate (X=5,Y=25), cu viteză de avans 200 mm/min, se activează
corecția de rază (sculă pe stânga) și se comandă pornirea arborelui
principal (rotire în sens orar)
 În fraza 6 se introduc coordonatele centrului cercului (în această frază
nu se execută deplasări)
 În fraza 7 se comandă deplasarea sculei pe traiectoria de tip arc de
cerc, prin introducerea coordonatelor punctului E (X=45, Y=25), și a
sensului de deplasare (DR-, sens orar)
 Nu uitați: centrul sculei se deplasează pe conturul echidistant, dar în
program putem introduce punctele de pe conturul piesei pentru că s-a
activat corecția de rază !
Deplasări pe traiectorii circulare

 Exemplu (cerc complet):

5 L X+45 Y+25 RR F200 M3


6 CC X+25 Y+25
7 C X+45 Y+25 DR+ RR
Deplasări pe traiectorii circulare utilizând comanda CR

 Programarea unei traiectorii de tip arc de cerc utilizând comanda CR


presupune:
-Deplasarea sculei în punctul de start al arcului de cerc
-Introducerea coordonatelor punctului final al arcului de cerc
-Introducerea razei R a arcului (cu semn + sau -)
-Indicarea sensului de parcurgere al arcului DR (cu semn + sau -)
Ultima poziție comandată pentru deplasarea sculei înainte de blocul CR
este utilizată ca punct de start al arcului de cerc (S)
 Dacă este necesar se pot introduce:
-Viteze de avans (F)
-Diferite funcții M
Deplasări pe traiectorii circulare utilizând comanda CR

 Exemplu:
10 L X+40 Y+40 RL F200 M3
11 CR X+70 Y+40 R+20 DR- RL
(arcul 1)
sau
11 CR X+70 Y+40 R+20 DR+ RL
(arcul 2)

În funcție de unghiul la centru UC (ZW – zenter winkel) al arcului:


-Dacă UC<180, raza se introduce cu semnul +, R+
-Dacă UC>180, raza se introduce cu semnul -, R-
Deplasări pe traiectorii circulare utilizând comanda CR

 Sensul de parcurgere al arcului determină dacă acesta este concav


sau convex
Convex: Sens de parcurgere orar DR- , (cu corecție de rază RL)
Convex: Sens de parcurgere anti-orar DR+ , (cu corecție de rază RL)
arcul 1 - convex
arcul 2 - concav
Deplasări pe traiectorii circulare utilizând comanda CR

 Exemplu:
10 L X+40 Y+40 RL F200 M3
11 CR X+70 Y+40 R-20 DR- RL
(arcul 3)
sau
11 CR X+70 Y+40 R-20 DR+ RR
(arcul 4)

arcul 3 - convex
arcul 4 - concav
Deplasări pe traiectorii circulare utilizând comanda CT

 Scula se deplasează pe un arc de cerc tangent la elementul de contur


anterior (segment de dreaptă)
 Tranziția dintre două elemente de contur este considerată “tangentă” când
între elemente nu există un “colț” sau o “buclă”
 Elementul de contur cu care se continuă arcul de cerc trebuie programat
imediat după comanda CT
 Programarea unei traiectorii de tip arc de cerc tangent la segmentul de
dreaptă anterior, cu comanda CT presupune:
-Introducerea coordonatelor punctului final al arcului de cerc
Dacă este necesar se pot introduce:
-Viteze de avans (F)
-Diferite funcții M
Deplasări pe traiectorii circulare utilizând comanda CT

 Exemplu:
7 L X+0 Y+25 RL F300 M3
8 L X+25 Y+30 RL
9 CT X+45 Y+20
10 L Y+0 RL
Racordarea colțurilor cu comanda RND

 Scula se deplasează pe o traiectorie circulară care este tangentă la cele


două drepte pe care le racordează
 Comanda trebuie să includă valoare razei de racordare
 În frază se poate introduce și o viteză de avans (F), valabilă doar în blocul
respectiv. După efectuarea teșirii, în frazele următoare se revine la valoarea
vitezei de avans programată anterior
 Exemplu:
5 L X+10 Y+40 RL F300 M3
6 L X+40 Y+25 RL
7 RND R5 F100
8 L X+10 Y+5 RL
Prescurtarea RND provine de
la termenul “rounding” – rotunjire
Exemplul 2

 Să se realizeze programul pentru prelucrarea conturului de mai jos prin


frezare cu o freză deget  20 mm (folosind comanda RND):
Exemplul 2

0 BEGIN PGM CIRCULAR MM


1 BLK FORM 0.1 Z X+0 Y+0 Z-20
2 BLK FORM 0.2 X+100 Y+100 Z+0
3 TOOL CALL 2 Z S4000
4 L Z+250 R0 F MAX
5 L X-30 Y-30 R0 F MAX
6 L Z-5 R0 F1000 M3
7 L X+5 Y-25 RL F300 M8
8 L X+5 Y+85 RL
9 RND R10 F150
10 L X+30 Y+85 RL
Exemplul 2

11 CR X+70 Y+95 R+30 DR- RL


12 L X+95 RL
13 L X+95 Y+40 RL
14 CT X+40 Y+5
15 L X+5 RL
16 L X-25 RL
17 L X-30 Y-30 R0 FMAX M9
18 L Z+250 R0 F MAX M5
19 M30
20 END PGM CIRCULAR MM

S-ar putea să vă placă și