DIRECȚIA ÎNVĂȚĂMÎNT GENERAL BASARABEASCA

LT ,,N.Gogol,,
Școala tînărului specialist
Atelier didactico-instructiv: „Metode interactive de predare,
învăţare, evaluare folosite în scopul stimulării
și motivării elevilor pentru învățare”

,,Nu e destul să știi, trebuie să aplici,

nu e destul să vrei, trebuie să faci,,
Goethe

Moderator : Ana Enii, sefa CMCPFC a DÎG

11 noiembrie 2017
„Nu e destul să șNutii, trebuie să aplici,
nu e destul să vrei, trebuie să faci.” „Nu e destul să știi, trebuie să aplici,

nu e destul să vrei, trebuie să faci.” (Goethe)Moderator: Ana Enii, șefa SMCFPC a DÎG
 Acestia invata cel mai bine atunci cand sunt
stimulati sa o faca, intr-o clasa in care ii ajuta sa se implice
activ la o lectie.

Concentrati-va pe nevoile deja existente ale elevilor.

Printre lucrurile pe care elevii vor sa le intalneasca intr-o clasa
se numara: nevoia de invata ceva pentru a incheia cu succes un
proiect, nevoia de a incerca ceva nou, nevoia de a-si
perfectiona abilitatile, nevoia de a face fata la provocari,
nevoia de a deveni o persoana competenta, nevoia de a reusi si
de a interactiona cu ceilalti etc. Concepeti sarcini, activitati si
intrebari care sa se plieze la aceste nevoi.
Acestia invata cel mai bine atunci cand sunt stimulati sa o
faca, intr-o clasa in care ii ajuta sa se implice activ la o
lectie.

Faceti elevii participanti activi la lectie. Elevii invata atunci

cand fac, creeaza, scriu, rezolva, concep. Pasivitatea este un
factor care blocheaza motivarea si curiozitatea elevilor. Puneti
intrebari. Nu spuneti elevilor ceva atunci cand ii puteti intreba.
Incurajati-i sa sugereze abordari diferite la diverse probleme
sau sa ghiceasca rezultatele unui experiment. Folositi munca in
echipa.
Puneti elevii sa analizeze ceea ce se intampla in clasa
lor. Cereti-le sa isi aduca aminte doua perioade
recente: una in care s-au simtit cel mai motivat si
cealalta in care motivatia lor a fost redusa.
Lucrurile care contribuie cel mai mult la motivarea
elevului
- Entuziasmul profesorilor;
- Relevanta materialului; :
- Organizarea lectiei;
- Nivelul potrivit de dificultate al materialului;
- Implicarea activa a elevilor;
- Diversitate;
- Relatie potrivita intre profesori si elevi;
- Folosirea de exemple concrete si lesne de inteles.
Exista elevi care sunt entuziasmati atunci cand
invata o lectie noua, dar marea lor majoritate
asteapta de la profesorii lor sa ii inspire, sa ii
provoace si sa ii stimuleze. Studiile arata ca a
invata in clasa depinde foarte mult de abilitatea
profesorilor de a mentine interesul elevilor astfel
incat sa ii faca pe acestia sa frecventeze cursul.
 Activitate în echipe

Pentru a incuraja elevii sa devina increzatori in fortele proprii,

profesorii pot sa faca urmatoarele lucruri:
- sa dea in mod constant feedback pozitiv pentru ca in acest fel vor creste
increderea elevului ca s-a descurcat cum trebuie si ca pot sa faca un lucru
destul de bine;
- sa asigure sanse propice pentru elevi prin acordarea unor proiecte care
solicita cat de cat cercetare si munca in echipa;
- sa ajute elevii cand vine vorba de materiale, acordandu-le referinte si
carti daca este nevoie;
- sa creeze o atmosfera care este deschisa si pozitiva;
- sa ajute elevii sa simta ca sunt valorati ca membrii activi intr-o
comunitate in care se pune accentul pe invatatura si cunostinte;
Multi elevi raspund pozitiv la o lectie
foarte bine organizata predat de catre
un profesor care are un interes sporit in
a invata copiii sa acumuleze cunostinte
cat mai bine.
De ce "De ce“?

De multe ori auzim sau nu, de la elevii nostri remarci de genul:

"este greu", "nu-mi place", "ma enerveaza", "nu ma atrage
deloc", "nu-mi va folosi niciodata", "si, care-i scopul", "teorie,
teorie, teorie, m-am saturat", "adios, scoala", "m-a pierdut de
elev/eleva", "nu ma mai intereseaza deloc ce se intampla", etc.
sau "super", "am trait o experienta formidabila", "de mult nu a
mai fost asa cool la ore", "in sfarsit, un prof/o profa altfel", "nu
stiu cum, dar m-a atras, am participat cu atentie", "am invatat
ceva practic", etc. Ceea ce face diferenta intre aceste
"comunicari" ale elevilor este motivatia. Educatia nu trebuie sa
doara sau sa produca suferinta, ci sa placa, sa fie de folos, sa
formeze cetateni responsabili, echilibrati si motivati spre actiune
si schimbare.
 Exercitiu: 10 "De ce?“

Gasiti raspunsuri la urmatoarele intrebari, in mod individual, apoi dezbateti in grup.

Scrieti concluziile sub forma unor mesaje cheie puternic motivatoare.
· De ce este scoala importanta?
· De ce vin elevii la scoala?
· De ce nu invata elevii?
· De ce profesorii nu vin cu drag la scoala?
· De ce nu se implica parintii?
· De ce sunt programele incarcate?
· De ce politicile educationale nu sunt cunoscute?
· De ce nu se invata lucruri practice?
· De ce scoala nu este prietenoasa?
· De ce educatie?
Analizati remarcile elevilor de mai sus. V-ati intalnit cu ele? Ce simtiti? Cum va simtiti?
Numiti emotiile. Ce fel de stari sunt? "Trageti aer in piept", constientizati starea de fapt
si impreuna identificati cateva solutii de
Dincolo de aceste scurte delimitari conceptuale, din experienta
predarii in scoala stim ca a fi motivat insemna a actiona, a
tinde spre ceva, a face ceva. Un elev care nu simte nici un
impuls sau nici nevoie de a actiona este caracterizat ca un elev
nemotivat, in timp ce un elev care este activat sau energizat de
a actiona spre un obiectiv, este considerat un elev motivat. La
aceste nivel al analizei nu ne intereseaza prea mult daca este
vorba de o motivatie intrinseca sau de o motivatie extrinseca,
Important pentru noi, ca dascali, este ca elevul sa
manifeste interes pentru scoala si sa-si realizeze
satisfacator (sau foarte bine) sarcinile scolare.
Intrebarea este, cum gasim modalitatea cea mai
potrivita de a motiva elevii dintr-o clasa, tinand cont
de faptul ca acestia au personalitati diferite, stiluri
diferite de invatare si sunt sensibili la forme diferite
de motivare?
 SUGESTII:

Argumentati utilitatea.
 Propuneti activitati scolare si teme pentru acasa explicand

ratiunea lor, facand legatura cu viata de zi cu zi sau

explicand importanta lor pentru activitatile scolare
viitoare.
Solicitati feedback.
 Asigurati-va ca elevii au inteles foarte bine ce au de facut
si cum veti evalua munca lor; cereti un feedback, aflati
daca si elevii slabi au inteles bine sarcina scolara.
Stimulati abilitatile si competentele existente.
 Pe cat posibil, activitatile si temele scolare trebuie sa
permita realizarea /rezolvarea lor in mai multe etape,
pornind de la sarcini foarte simple spre cele complexe sau
dificile.
Asigurati trecerea la actiune
 Cereti acordul, negociati daca este cazul, conditionand

diminuarea sarcinii (numar de exercitii, numar de pagini

etc.) de realizarea ei completa; incepeti activitatea in
clasa.
Oferiti posibilitatea alegerii
 Propuneti elevilor sarcini / teme scolare la alegere (teme

care pot avea acelasi grad de dificultate) oferind elevilor

posibilitatea alegerii si creandu-le sentimentul controlului.
Identificati motive de satisfactie
 Intrebati elevii ce anume i-ar face sa realizeze cu placere

o anumita sarcina sau tema scolara propusa de Dvs.;

cautati motivatii interne, aspiratii personale sau colective.
Negociati si personalizati recompensele
 Oferiti recompense stimulative, in acord cu solicitarile,
trebuintele sau aspiratiile elevilor; negociati tipul
recompensei, nivelul acesteia si conditiile de acordare a ei.
Recompensati imediat si variat
 Acordati recompensele imediat dupa identificarea reusitei
sau progresului; pe cat posibil variati tipul recompensei
oferite indiferent daca este materiala sau simbolica.
Cautati sursele de insatisfactie
 Chestionati elevii dupa realizarea sarcinii scolare pentru a
afla pana la care punct al temei sau la care moment al
activitatii au muncit cu placere, ce anume i-a nemultumit.
Referindu-ne la situatia scolara, daca elevul nu are incredere in fortele
proprii, nu i-a fost cultivata capacitatea de autoapreciere sau nu are
obisnuinta de a-si propune obiective personale, el poate esua in
primele etape ale procesului de implicare motivationala. Lipsindu-i
aceste abilitati, elevul poate hotari prea rapid, practic inainte de
aparitia motivatiei propriu-zise, fie ca nu poate depune efortul
necesar, fie ca nu este in stare sa obtina rezultatul vizat chiar daca s-ar
stradui. Mai mult, tipul si importanta recompensei il pot face pe
acesta sa renunte pentru ca, de exemplu, a primi o nota cu un punct
mai mare nu reprezinta un motiv suficient de puternic pentru unii
elevi, in timp ce pentru altii faptul de a fi apreciat de parinti sau colegi
nu are o mare valoare.
În concluzie, perceptia pe care o are elevul asupra relatiilor
existente intre efortul pe care il va depune, randamentul
sau rezultatul pe care crede sau spera ca le va obtine si
importanta sau valoarea recompensei pe care o va obtine, va
permite declansarea sau nu a comportamentului motivat. Din
pacate nu toti dascalii au rabdarea si tactul de a pastra o
atitudine pozitiva si optimista fata de elevii cu probleme
reusind sa influenteze negativ sau chiar sa lezeze
personalitatea acestora prin atitudine, modul de adresare sau
de oferire a rezultatelor evaluarii.
De talentul nostru de dascali depinde gasirea unui cuvant bun
pentru fiecare elev, chiar si atunci cand acesta ne creeaza
dificultati in clasa. Desi nu este usor, de noi depinde gasirea
strategiei optime de motivare pentru o anumita situatie, in
functie de treapta motivationala pe care se gaseste elevul, de
stilul motivational la care este acesta sensibil, de felul in care
isi evalueaza propria capacitate de efori si de experienta
acestuia in asumarea si atingerea de obiective. Avem sansa sa
ajutam la cresterea unor personalitati si trebuie sa o facem
bine.
 REALIZAREA SENSULUI
Oamenii învață, învățînd pe alții.
Seneca

Etimologic, termenul de metodă este un cuvînt compus din alte două,

provenind din grecescul methodos unde:
 meta înseamnă către, spre
 hodos înseamnă drum, cale.

Metoda didactică este , potrivit experților, o cale eficientă de

organizare şi conducere a învăţării.

Metoda de învăţămînt poate fi privită şi ca o modalitate / un

instrument cu ajutorul căruia elevii, sub îndrumarea profesorului sau
independent, însuşesc cunoştinţe, îşi formează şi dezvoltă priceperi şi
deprinderi intelectuale şi practice.
M. Ionescu, M. Bocoş
 Metode interactive
 “Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de
reţetar rigid, dimpotrivă, consideră că fixitatea
metodelor, conservatorismul profesorilor/educatorilor,
rutina excesivă, indiferenţa etc. aduc mari prejudicii
efortului actual de ridicare a învăţămîntului pe noi
trepte; ea nu se opune în nici un fel iniţiativei şi
originalităţii individuale sau colective de regîndire şi
reconsiderare în spirit creator a oricăror aspecte care
privesc perfecţionarea şi modernizarea metodologiei
învăţămîntului de toate gradele. În fond creaţia, în
materie de metodologie, înseamnă o necontenită
căutare, reînnoire şi îmbunătăţire a condiţiilor de muncă
în instituţiile şcolare.”
 Metode tradiționale şi interactive
Traditionale
Centrate pe profesor(sursa de informatii)
Comunicarea unidirecțională
Transmitere de cunoștiințe
Evaluare=reproducere
Pasivitatea copiilor
Autoritatea cadrului didactic
Interactive
Centrate pe elev si pe activitate
Comunicare multidirecțională
Accent pe dezvoltarea gandirii, formare
de aptitudini,deprinderi
Evaluare formativă
Încurajeaza participarea copiilor,
inițiativa, creativitatea
Parteneriatul cadru didactic /elev
 EVOCARE
Pixuri în pahar
Ce ar trebui să întreprindă profesorul la lecție pentru ca ea
să fie eficientă?
 Acrostih Diagrama
Brainstor Wenn
ming Diamantul

Proiectul
Turul
galeriei
Metode
interactive
Graficul T
6 De ce?

RAI
Clustering
Gîndește/
VAS Perechi /
24 Prezintă
 CIORCHINELE FAGURELE DE MIERE

CARTE
albinuţă bunătate
Mama harnică fără

lumină leagăn margini

făclie a
pentru al
cunoaşterii chip blînd icoana
univers al
minte prieteniei sufletului meu
iubirii

simfonie cale
o prietenă
de a
dragă calea
cuvinte înţelegerii infinită a dragoste dulce
răbdării fără visare
fruct margini
avere al
comoara
nepreţuită cunoaşterii sufletului
cuminte ca curată ca îndrumător
pîinea izvorul ul vieţii
albină ce
produce
polen
25
. .
 EXPLOZIA STELARĂ
Cine?
Când?

Ce?
De ce? Cum?
 Unde?
Când? De ce?

Cum? Ce?

Cine?
Care?
În ce
scop?
 ZIDUL ÎNTREBĂRILOR

Scrieţi pe fişa adezivă o întrebare concretă în legătură cu

...
ZIDUL RĂSPUNSURILOR

Răspundem la întrebările de pe Zidul Întrebărilor

 Album cu fan personaje
 Desenaţi sau lipiţi în casetele libere personajul
literar îndrăgit și argumentați alegerea
SUNT FAN AL
PERSONAJELOR LITERARE
HARTA DISCIPLINELOR
Ce materiale şi ustensile veţi
Identificaţi în aduce la expoziţia de la Zidul
Ştiind că... Aflaţi LIMBA EDUCAŢIA
chinezesc ca să demonstraţi
MATEMATICA imagine 5
ROMÂNĂ tradiţiile poporului nostru?
TEHNOLOGICĂ
suma... substantive comune

EDUCAŢIA
Stabiliţi dominanta Stabiliţi tipurile de Privind imaginea dată
EDUCAŢIA
ce ritm de muzică veţi
ARTISTICO-
cromatică sau ŞTIINŢE
relief întîlnite în
tipurile
PLASTICĂde linii această zonă MUZICALĂ
alege pentru a o
ilustra

Exerciţiul de simulare:
Escaladarile pe scara de
EDUCAŢIA Scrieţi valorile
gimnastică vor avea loc familieiEMS
şi ordonaţi-
FIZICĂ
la Zidul Chinezesc
le pe zidul chinezesc
 Buletinul de identitate al personajului
 Numele:_____________
 Vîrsta:______________
 Adresa: _____________
 Înălţimea: ____________
 Culoarea ochilor:_______
 Culoare părului:________
 Semnedistinctive:_______________
______________
Caracteristici
Calităţi: Gusturi:

Defecte: Talente:
 Prin fereastră
 Desenează pe coloana
din stînga a ferestrei tot
ce crezi că are în casă
personajul literar.
 Desenează pe coloana
dreaptă a ferestrei tot
ce crezi că ar vrea să
aibă personajul literar în
casă
 GRILA LUI QUINTILIAN

ÎNTREBĂRI RĂSPUNSUL RĂSPUNSUL

PROPRIU COLEGULUI

Cine?
Ce face?
Unde?

Când?

Cum?

De ce?

Cu ce scop?
 CADRANELE
Puncte forte Puncte slabe
Reuşit s-a dovedi a fi… A fost neclar momentul…
Ceea ce impresionează în compoziţia Vreau să precizez…
respectivă… Am o neclaritate…
Am admirat în compunerea dată… Mi s-a părut dificil de înţeles…
Apreciez în compunere… E mai greu să înţeleg…
Este demn de admirat în compoziţia dată… Am depistat unele greşeli…
M-a pus pe gânduri…

Recomandări Felicitări
Ţi-aş recomanda… Lucrarea ta merită o apreciere înaltă
Aş dori ca altădată… Te felicit pentru o compunere reuşită…
Îţi propun să… Îţi doresc şi alte realizări frumoase…
Ar fi bine dacă… Sincere felicitări…
Sunt de părerea că… Bravo, bravissimo!
E bine să acorzi atenţie la… Excelent şi felicitări!
Va trebui să ţii cont de… Mă bucur pentru tine!

38
 SAU VAS
S – scrie V – văd
A – alege A – aud
U – unește S - simt

RAI
R – răspunde
A – aruncă
I - interoghează
 Tehnica 6/3/5

Tehnica 6/3/5 este asemănătoare

brinstorming-ului. Ideile noi însă se scriu pe foile de
hîrtie care circulă între participanţi şi de aceea se
mai numeşte şi metoda brainwriting.
Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există:
- 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o
foaie de hîrtie cîte
- 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de
- 5 minute.
 Lucru în grup
Selectați un conținut curricular și aplicați metodele propuse:

I. Clasele primare –Harta disciplinelor,

Buletinul de identitate al personajului ;
II. Limbă și comunicare – Harta textului, Harta poeziei;
III. Matematică și științe – Triada; Tehnica 6/3/5 ;
IV. Educație socioumanistică – Diagrama cauze- efecte, Poligonul
cunoașterii;
V. Arte.Tehnologii. Sport. – Traista valorilor.
Clasificați metodele interactive conform schemei

Evocare Relizarea sensului Reflecție

 Evocare Relizarea sensului Reflecție
Clustering Pălării gînditoare RAI
Scrierea liberă SINELG Diamantul
Explozia steleră Graficul T Linia valorii
Asocieri libere 6 De ce? Turul galeriei
VAS Agenda cu notițe paralele Revizuirea circulară
Acrostih Diagrama Wenn Eseu de 5 min
Pixuri în pahar Cadranele Jurnalul reflexiv
Poligonul cunoașterii Harta textului SAU
Buletinul de identitate al personajului Prin fereastră
Cartea de vizită a textultui literar
Interviul în trei trepte
Gîndește Perechi Prezintă
Tehnica 5/3/5
 REFLECȚIE
Topul metodelor
(Topul literar, Topul melodiilor, ...)
1. Pixuri în pahar TOPUL
2. Comunicare nonstop metodelor
3. Graficul T Alegeţi trei metode pe
4. Ciorchinele care le considerați mai
5. Fagurele de Miere eficiente
6. Triada
7. Clustering Scrieţi pe foiţa

8. Grila lui Quintilian

9. Cadrane Dintre acestea trei,
determinaţi-vă asupra
10. Album cu fan personaje uneia
11. Prin fereastră
12. Buletinul de identitate al personajului Scrieţi pe verso
13. Poligonul cunoașterii
14. Explozia stelară
15. Harta disciplinelor Transmiteţi
Elementele posibile în prefigurarea strategiei didactice
Tipuri de Metode Forme de
experienţe de organizare a
Suporturi didactice
învăţare învăţare prin activităţii
cooperare
expunerea
învăţare prin
conversaţia
receptare frontale
modelarea
învăţare prin colective
dezbaterea
descoperire microgrupale materiale didactice
problematizarea
învăţare (de echipă) clasice şi moderne
observaţia
problematizată în perechi tehnici audio-vizuale
demonstraţia
învăţare prin lectură individuale
munca cu manualul
învăţare
exerciţiul
programată
algoritmizarea
învăţare prin
jocuri
cooperare
studiul de caz
învăţare pe grupe
 EXPLOZIA STELARĂ

Ce este
cartea?
Elevii din fiecare echipă trebuie să găsească întrebări complet formulate, avînd ca
început cuvintele:
De ce Ce?, Cine?, Unde?, Cînd?, De ce?. Cine
trebuie să transformă
respectăm manuscrisul în
cărţile ? volum ?
 COMERŢUL CU PROBLEME

Exemple:

Înmulţirea este
Se lucrează în perechi. În cinci minute fiecare pereche scrie un set de
o adunare
întrebări despre
oCeînmulţire.
este Vor schimba fişele cu o altă pereche,
repetată.
răspunzând în înmulţire?
scris la întrebări.
oCe proprietăţi
ale înmultirii
cunoaşteţi?
Exemplificaţi!
 COPACUL IDEILOR

Elevii vor primi o fişă pe care este desenat un copac desfrunzit şi bucăţi de hârtie sub
formă de frunze. Pe ele îşi vor nota tot ce ştiu despre corpuri (fiecare elev – o idee – o
frunză). Le vor lipi pe ramuri. Câştigă echipa care are copacul cu cea mai bogată
coroană (cele mai multe idei corecte)
Exemple:
Corpurile care au formă
proprie şi nu curg se numesc
copuri solide.
 DESCURCĂ-TE, DACĂ POŢI !

Profesorul prezintă un text cu multe greşeli strecurate intenţionat. Elevul

are sarcina de a corecta greşelile, transcriind textul.
Exemplu:
Aerul şi fumul sunt corpuri solide.

Iarba este un corp fără viaţă.

Oul este un corp prelucrat.

Plastilina nu îşi modifică forma când o modelăm.

 ARUNCĂ- ÎNTREABĂ- RĂSPUNDE
Copiii sunt organizaţi în două echipe. Un elev aruncă mingea (o minge mică,
uşoară), pune o întrebare din lecţie celui care o prinde. Acesta răspunde la întrebare şi
apoi o aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Cel care pune întrebarea
trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaşte răspunsul
iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea. Dacă cel care
întreabă este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare, este scos din joc,
în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns
corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns, conduce treptat la ramânerea în grup a
celor mai bine pregătiţi.
Exemple de întrebări:
- Unde pot fi întâlnite pădurile?
- Ce ştii despre pădurea de conifere?
- Ce animale întâlneşti la munte?
- De ce „floarea- de- colţ” este ocrotită de lege?
- De ce se tem iepurii?....
 ŞTIU, VREAU SĂ ŞTIU, AM ÎNVĂŢAT
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

•În natură există corpuri •Cum se obține gheaţa • Trecerea corpurile de la o stare de
care se află în stare ? agregare la alta
solidă, lichidă şi este influenţată de temperatură.
gazoasă.

TOPIREA, SOLIDIFICAREA,
•Acestea se numesc stări
VAPORIZAREA,
•Ce sînt aburii ?
CONDENSAREA
•Trecera corpurilor solide în stare
de agregare. lichidă se numeşte topire(prin
încălzire).

•De ce se abureşte •Vaporizarea este trecerea corpurilor

oglinda când facem lichide în stare gazoasă(la
duş ? temperatură ridicată).

•De ce se topeşte
ciocolata vara ?
 METODA CIORCHINELUI
 Este o tehnică de predare-învăţare menită să încurajeze elevii
să gândească liber şi să stimuleze conexiunile de idei. Este o
modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi
sensuri ideilor însuşite anterior. Este o tehnică de căutare a
drumului spre propriile cunoştinţe evidenţiind propria
înţelegere a unui conţinut.
Reprezintă modelul sau ansamblul organizat al procedeelor
sau modurilor de realizare practică a operaţiilor care stau la
baza acţiunilor parcurse în comun de profesori şi elevi şi care
conduc în mod planificat şi eficace la realizarea scopurilor
propuse.
 Etapele metodei
 Pe mijlocul foii se scrie un cuvânt
sau o propoziţie (nucleu);
 Elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte
sau sintagme care le vin în minte în CONCEPTUL
PROPUS

legătură cu tema propusă;

 Cuvintele sau ideile vor fi legate
prin linii de noţiunea centrală;
 Elevii lucrează în grupe;
 Fiecare grupă prezintă “ciorchina” proprie;
 Se analizează fiecare “ciorchină” şi se
efectuează una comună pe tablă dirijată de profesor
 După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile
şi legăturile create pentru a dezvolta idei despre conceptul
propus.
Prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii clase. Poate fi folosit cu
succes la evaluarea unei unităţi de conţinut dar şi pe parcursul predării, făcându-se
apel la cunoştinţele dobîndite de elevi.

Stimulează conexiunile dintre idei

Iese în evidenţă modul propriu de a înţelege o temă anume

Realizează asociaţii noi de idei sau relevă noi sensuri ale ideilor

Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe

Cui foloseşte evaluarea?
Pe cine evaluăm?
Cînd evaluăm?
Cu ce instrumente evaluăm?
 Instrumente de evaluare
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE A IMPLICĂRII ÎN CADRUL GRUPEI
Numele şi prenumele......................................
Clasa..............
Acordă-ţi punctaj pentru felul în care te-ai implicat în realizarea sarcinilor primite(unde 1-deloc, 3-m-am implicat suficient, iar 5-
foarte mult)
 Am participat activ la activităţile grupei punctaj observații
 Mi-am îndeplinit la timp sarcina asumată
 Am propus rezolvări originale
colegilor
 Am avut o atitudine constructivă în cadrul grupei
 Am propus modalităţi alternative de prezentare a rezultatelor
 Mi-a făcut plăcere să mă implic în activităţile grupei
 GRILA LUI QUINTILIAN

ÎNTREBĂRI RĂSPUNSUL RĂSPUNSUL

PROPRIU COLEGULUI

Ce înseamnă a evalua cunoştinţe?

Ce înseamnă a evalua competenţe?
Ce înseamnă evaluare, de fapt?
La o lecţie ce se poate evalua?
Timp de o lecţie se evaluează: prestaţia,
performanţa sau competenţa?
Care tip de evaluare este mai important:
evaluarea sumativă sau cea formativă?
La ce formulă aderaţi: evaluare bazată pe
competenţe sau evaluarea competenţelor?
 Exemplu: Jurnal de gândire (pentru a prelucra impactul
unei lecţii)

ÎNAINTE DE LECŢIE DUPĂ LECŢIE

Sentimente

Gânduri

Cum m-a schimbat

această lecţie?
 Jurnal reflexiv

 Ce ai învăţat nou în această lecţie?

 Care din ideile discutate ţi s-au părut interesante?
 Care necesită clarificate?
 Ce dificultăţi ai întâmpinat?
 Cum ţi-ar place să înveţi în viitor această tema?
 Dacă ai putea schimba ceva care ar fi aceea?
 Cum te simţi când înveţi la această materie?
 Adaugă alte comentarii care te preocupă:
 Fişă de recuperare:

 Nu voi uita niciodată că____________________________________________

 Mă voi strădui să___________________________________________
 Sînt încrezut (ă) că pot să____________________________________________
 Mi-a părut captivant să____________________________________________
 Mai greu mi-a părut___________________________________________
 Ştiu cu siguranţă că____________________________________________
 A fost mai greu în acest test să____________________________________________
 Cel mai simplu s-a dovedit a fi___________________________________________
 Nu mi-a fost clar la
 Mi-a părut captivant să____________________________________________
 Mai greu mi-a părut___________________________________________
 Ştiu cu siguranţă că____________________________________________
 În acest test nu mi-a reuşit să…__________________________________________
 Mi-a fost dificil să…____________________________________________________
 M-am descurcat uşor la…_________________________________________________
 A fost interesant să
 Deja ştiu că___________________________________________
 Nu voi greşi niciodată la
 Cum vom nota procesul de lucru în grup?

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Exprimă explicit, ordonat Exprimă explicit, Exprimă Exprimă idei. Exprimă Exprimă Este Este Nu Refuză
idei originale. ordonat idei explicit, reproductiv reproductiv mai evident colabor nemotiva
originale. ordonat idei. Reuşeşte fiind idei. idei. puţin refuzul ează t să
Demonstrează ghidat de implica colabor colaborez
responsabilitate maximă Demonstrează Demonstrează învăţător să fie Reuşeşte Reuşeşte t, mai ării e.
pentru rolul asumat. responsabilitate responsabilitat responsabil fiind ghidat mai dificil mult
maximă pentru e pentru rolul pentru rolul de învăţător să fie pasiv,
Susţine atmosfera de rolul asumat. asumat. asumat. să fie responsabi nu
lucru, este calm pe tot responsabil l pentru încearc
parcursul activităţii. Susţine atmosfera Susţine Acceptă o pentru rolul rolul ă să se
de lucru, este atmosfera de atmosferă de asumat. asumat. integrez
Formulează argumente calm pe tot lucru, este lucru calmă, e.
valide. parcursul calm pe tot pe tot Acceptă o Încearcă să
activităţii. parcursul parcursul atmosferă menţină o
Susţine ideile bune ale activităţii. activităţii. de lucru atmosferă
colegilor. Formulează calmă, pe de lucru
argumente valide. Formulează Încearcă să tot calmă, pe
Contribuie la luarea unei argumente formuleze parcursul tot
decizii bune/corecte. Susţine ideile valide. argumente activităţii. parcursul
bune ale colegilor. valide. activităţii.
Păstrează relaţii colegiale Susţine ideile Încearcă să
cu toţi membrii grupului. Contribuie la bune ale Păstrează formuleze
luarea unei decizii colegilor. relaţii colegiale argumente.
Ajută colegii aflaţi în bune/corecte. cu toţi
dificultate. Contribuie la membrii
Păstrează relaţii luarea unei grupului.
colegiale cu toţi decizii
membrii grupului. bune/corecte.

Păstrează
relaţii colegiale
cu toţi
membrii
grupului.
 Cum vom nota produsul propriu-zis?
9 8 7 6 5 4 3 2 1

Propune Propune Propune productiv Propune A încercat să Încearcă cu ajutorul Plan Conţinut Nu a Refuză
soluții originale care să soluții creative soluții care să rezolve productiv propună învăţătorului de a incomple greşit/ prezenta nemotivat
rezolve care să rezolve problema şi să soluții care sa soluții care să propune t sau eronat t planul să
problema şi să problema şi să răspundă rolului rezolve rezolve soluții care să conţine evident argumente
răspundă rolului răspundă asumat. problema şi să problema rezolve erori/ ze
asumat. rolului Demonstrează găsirea răspundă propusă. problema propusă. abateri nerealizare
Demonstrează găsirea asumat. informațiilor relevante rolului Informațiile Informațiile găsite de a a
informațiilor relevante Demonstrează temei asumat. găsite au fost au fost mai puţin rezolva produsulu
temei găsirea propuse, reușind să Demonstrează mai puţin convingătoare, de problema i.
propuse, reușind să informațiilor răspundă parţial la găsirea convingătoare, nivel reproductiv. propusă
răspundă original la relevante temei întrebarea esențială. informațiilor de nivel Încearcă cu ajutorul
întrebarea esențiala. propuse, Planul suficiente, reproductiv, învăţătorului de a
Planul reușind să cuprinde toate părţile reușind să reușind foarte răspunde la
cuprinde toate părţile răspundă la componente propuse. răspundă puţin să întrebarea esențială.
componente propuse. întrebarea Aspectul general parţial la răspundă la Planul
Aspectul general esențiala. corespunde cerinţei, întrebarea întrebarea cuprinde jumătate
corespunde cerinţei, este Planul este lizibil. esențială. esențială. din părţile
lizibil. cuprinde toate planul Planul componente
părţile cuprinde cuprinde propuse.
componente aproape toate aproape toate Aspectul general
propuse. părţile părţile corespunde foarte
Aspectul componente componente aproximativ parţial
general propuse. propuse. cerinţei.
corespunde Aspectul Aspectul
cerinţei, este general general
lizibil. corespunde corespunde
cerinţei, este parţial cerinţei.
lizibil
 Fişă de lucru

Broasca de lac

 Observă preparatul conservat din faţa ta.

 Observă imaginile din atlas şi manual.
 Dedu alcătuirea corpului unei broaşte .
 Urmăreşte imaginea nr. 1 pagina 86 din manual. Răspunde: cum se hrăneşte
broasca de lac? Cu ce? Cum se deplasează? Dar de ce are degetele unite la
membrele inferioare?
 Urmăreşte imaginea nr. 2 din manual pagina 86. Răspunde: cum respiră
broasca de lac?
 Urmăreşte imaginea nr. 3 din manual. Explică fiecare etapă pe care o
parcurge broasca pentru a ajunge adult dintr-un ou.
 Explică: de ce nu poate părăsi mediul acvatic? (punctul 5 al lecției)
 Ce înseamnă noţiunea de amfibian? (întrebare care trebuie să fie rezolvată
doar de elevii cu performanțe înalte)
 Demonstrează că salamandra – deși seamănă cu o șopârlă – este amfibian.
(punctul 5 al lecției pentru elevii cu performanțe înalte)
 Broasca de lac

Ce ştiu despre broasca de lac Ce vreau să ştiu despre ea Ce am aflat despre ea

 Fișă de evaluare

Elevi mediocrii:
 Schematizează alcătuirea corpului al broaștei de lac.
 Scrie trei enunțuri despre modul de viață al broaștei de
lac.
 Spune prin ce este legat amfibianul de mediul acvatic.
 Elevi cu performanțe:
 Item I, la care se adaugă:
 Explică motivul pentru care această grupă de
animale a fost denumit ”Amfibian”
 Elevi cu Ces mediu:
 Enumeră elemente componente ale alcătuirii broaștei de
lac
 Scrie cu ce se hrănesc broaștele
 Denumește etapele de dezvoltare ale broaștei de lac.
Încercuiește elementele care se dezvoltă în apă.
 Elevi cu CES mediu:
 Scrie denumirea a trei amfibieni
 Scrie trei caracteristici ale corpului (culoare, formă,
mărime, număr de picioare, prezența sau absența cozii)
 Completează enunțurile:
 Broasca de lac se deplasează prin.............................
 Broasca de lac se hrănește cu....................................
Pomul cu roade
Greu de înţeles

Încep să înţeleg

Am înţeles
Culmea succeselor
„Tehnica semaforului”

înţeleg
nu sunt sigur
nu înţeleg
 TOPUL NOUTĂŢILOR
Alegeţi trei noutăţi învăţate
azi la lecţie.
Aranjaţi - le în funcţie de
priorităţi
 Filmul lecţiei
 Imaginaţi-vă că lecţia noastră a fost un film.
 Care ar fi filmul lecţiei?
 Cadrane

Nou Neclar

Interesant Preferat
 Cadranele cu expresii lacunare
Puncte forte Puncte slabe
Reuşit s-a dovedi a fi… A fost neclar momentul…
Ceea ce impresionează Vreau să precizez…
Am admirat în lucrarea dată… Am o neclaritate…
Apreciez … Mi s-a părut dificil de înţeles…
Este demn de admirat E mai greu să înţeleg…
Am depistat unele greşeli…
M-a pus pe gânduri…

Recomandări Felicitări
Ţi-aş recomanda… Lucrarea ta merită o apreciere înaltă
Aş dori ca altădată… Te felicit pentru
Îţi propun să… Îţi doresc şi alte realizări frumoase…
Ar fi bine dacă… Sincere felicitări…
Sunt de părerea că… Bravo, bravissimo!
E bine să acorzi atenţie la… Excelent şi felicitări!
Va trebui să ţii cont de… Mă bucur pentru tine!
 Criterii de evaluare - produs:

Angajarea în sarcină: plan de idei

Angajarea în sarcină: planul are 3 puncte

Angajarea în sarcină: Adecvare la subiectul propus

Succesiunea logică a ideilor

 Criterii de evaluare - proces:
Exprimă explicit, ordonat idei originale.

Demonstrează responsabilitate maximă pentru rolul asumat.

Susţine atmosfera de lucru, este calm pe tot parcursul activităţii.

Formulează argumente valide.

Susţine ideile bune ale colegilor.

Contribuie la luarea unei decizii bune/corecte.

Păstrează relaţii colegiale cu toţi membrii grupului.

Ajută colegii aflaţi în dificultate.

 O altă activitate diferenţiată este tema pentru acasă. Am aplicat
teme diferenţiate cu ajutorul fişelor de lucru pe grupe eterogene şi
individual. În acest scop teme care urmau să fie efectuate le-am
diferenţiat sub aspectul conţinutului, volumului, efortului
intelectual şi timpului de efectuare. Temele pentru acasă trebuie să
fie dozate în aşa fel încât să nu depăşească puterea de muncă şi de
înţelegere a copiilor şi mai ales să nu le ocupe mult timp. Ea poate
să fie diferenţiată ori de câte ori este posibil sau necesar, să fie
controlată permanent şi minuţios, să cuprindă ceea ce au învăţat, ce
au înţeles, nu lucruri care nu le pot rezolva.
 Exemplu: fixarea temelor pentru acasă se face în funcţie de
capacităţile intelectuale ale elevilor, astfel vor primi teme din
culegerea MATE 2000+, care grupează tipuri foarte diverse de
exerciţii şi probleme pe trei nivele progresive: 1) înţelegere 2)
aplicare 3) aprofundare şi performanţă
G. Pólya a comparat profesorul cu un negustor care trebuie
să-şi vândă marfa utilizând toate mijloacele posibile.

“ ŢINEŢI MINTE CĂ ÎNTOTDEAUNA CLIENTUL ARE

DREPTATE ÎN PRINCIPIU, IAR CÎTE ODATĂ ARE DREPTATE
ŞI ÎN PRACTICĂ. TÎNĂRUL CARE REFUZĂ SĂ ÎNVEŢE
POATE SĂ AIBĂ DREPTATE; ESTE POSIBIL CA EL SĂ NU
FIE NICI LENEŞ, NICI NEPRICEPUT, CI DOAR SĂ-L
INTERESEZE MAI MULT ALTCEVA – EXISTĂ ATÎT DE
MULTE LUCRURI INTERESANTE ÎN JURUL NOSTRU. ESTE
DATORIA DUMNEAVOASTRĂ CA PROFESORI, DE
VÂNZĂTORI DE CUNOŞTINŢE, SĂ-L CONVINGEŢI PE ELEV
CĂ DISCIPLINA PREDATĂ ESTE INTERESANTĂ, CĂ
PROBLEMA PE CARE O DISCUTAŢI ACUM ESTE
INTERESANTĂ, CĂ ACEASTĂ PROBLEMĂ LA CARE
LUCREAZĂ MERITĂ EFORTUL.”
 ÎN FINE

Depinde de noi, dascalii, sa aplicam astfel de strategii.

Sperand ca am fost destul de convingatori, in spiritul celor
descrise mai sus, va asiguram ca acest efort va duce la
cresterea performantei Dumneavoastra profesionale si la
obtinerea unor succese deosebite cu elevii pe care ii formati,
ca, bazandu-va pe experienta deja acumulata, aveti aptitudinile
si competentele pentru a aplica astfel de demersuri
("stimularea abilitatilor si competentelor existente") si ca
primul pas l-ati facut deja, pentru ca, citind acest material in
mintea Dumneavoastra ati imaginat cum ati putea aplica
diferite sfaturi, in diferite situatii, cu anumiti elevi ("asigurarea
trecerii la actiune").
Nu trebuie decat sa incepeti sa aplicati unele
dintre aceste strategii pentru a le testa
aplicabilitatea, pentru ca, pornind de la efectele
obtinute si aplicand astfel de strategii in diferite
situatii, ele sa devina parte componenta a stilului
dumneavoastra de predare si caracteristica
definitorie a personalitatii dumneavoastra de
cadru didactic.