Celula

• CELULA ESTE UNITATEA DE BAZĂ STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A TUTUROR

ORGANISMELOR VII. A FOST DESCOPERITĂ ÎN 1665 DE ROBERT
HOOKE,DESCOPERIRE CONFIRMATĂ ÎN ANUL 1671DE GREWSI ŞI ÎN 1672-1675 DE
MALPIGHI.
• PUŢINE CELULE, CUM AR FI OUL DE GĂINĂ SAU OUL DE BROASCĂ , SUNT
SUFICIENT DE MARI PENTRU A FI VĂZUTE CU OCHIUL LIBER, MAJORITATEA
CELULELOR SUNT INVIZIBILE PT VEDEREA UMANĂ. DIN ACEST MOTIV STUDIEREA
CELULEI NU A FOST POSIBILĂ PÂNĂ LA INVENTAREA MICROSCOPULUI LA
JUMĂTATEA SECOLULUI XVII. STUDIILE DE MICROSCOPIE ELECTRONICĂ ŞI
BIOCHIMIE AU DAT POSIBILITATEA SĂ SE CUNOASCĂ ULTRASTRUCTURA,
COMPOZIŢIA CHIMICĂ ŞI ORGANIZAREA MOLECULARĂ A DIFERIŢILOR
CONSTITUIENŢI CELULARI , A PARTICULARITĂŢILOR BIOLOGICE ŞI GENETICE ALE
CELULELOR.
Celula animală și Celula vegetală
 Componentele celulei
1. Membrana celulară
 CITOPLASMA
-Are consistenţă coloidală (albuş de ou nefiert).
-Compoziţia este variabilă
alcătuită din: -apă
-substanţe organice
-săruri minerale

-Citoplasma este alcătuită din:

-hialoplasmă (partea nestructurată)
-partea structurată (cu organite celulare)
 ORGANITELE CELULARE

În citoplsmă, se găsesc organitele celulare:

- Comune tuturor celulelor cum sunt:
reticulul endoplasmatic (R.E.),ribozomii
(sau granulele lui Palade),
mitocondriile, aparatul Golgi (sau dictiozomii),
lizozomii
- specifice anumitor celule-cum sunt:
centrozomul (sau centrul celular),
neurofibrilele, corpusculii Nissl (din celula nervoasă),
miofibrilele (din celula musculară),
cilii şi flagelii;
 RETICULUL ENDOPLASMATIC

- Reprezintă un sistem de canalicule dispuse în jurul nucleului,

care pătrund şi în nucleu
- Rol în transportul substanţelor
 MITOCONDRIILE

Au o membrană dublă, netedă la exterior şi pliată la interior.

Pe pliuri se găsesc subunităţi cu rol în stocarea energiei
celulare sub formă de ATP
Rol în producerea energiei celulare
 RIBOZOMII (GRANULELE LUI PALADE)

Sunt formaţiuni sferice care se află fie liber în citoplasmă,

fie ataşate de canaliculele RE.
Rol în sinteza proteinelor
 APARATUL GOLGI (DICTIOZOMII)
Reprezintă un sistem de discuri suprapuse,
la capetele cărora se desprind vezicule de secreţie
Rol în elaborarea produşilor de secreţie
 LIZOZOMII
Sunt formatiuni sferice care contin vezicule cu enzime digestive
Au rol in distrugerea organitelor celulare imbatrinite,
a substantelor straine celulei prin fagocitoza
Au rol in distrugerea celulelor imbatrinite prin autoliza
(lizozomii se distrug si pun in libertate enzimele digestive
care digera intreaga celula).
Locul celulelor imbatranite si distruse va fi luat de
alte celule rezultate in urma procesului de diviziune celulara.
 NUCLEUL

• A FOST DESCOPERIT DE R. BROWN IN ANUL 1883 IN CELULELE ORHIDEELOR.

LA UNELE BACTERII SI ALGE ALBASTRE NU S-A EVIDENTIAT UN NUCLEU
MORFOLOGIC. ORGANISMELE CARE NU AU NUCLEU DISTINCT AU FOST NUMITE
PROCARIOTE, IAR CELE CU NUCLEU DISTINCT, EUCARIOTE.
• FORMA SI MARIMEA NUCLEULUI ESTE VARIATA DE LUMEA VEGETALA,
DEPINZAND DE TIPUL DE CELULE.
• ESTE DELIMITAT DE O MEMBRANĂ NUCLEARĂ PREVĂZUTĂ CU PORI
• - CONŢINE INFORMAŢIA GENETICĂ: ADN-ACID DEZOXIRIBONUCLEIC ŞI
ARN-ACID RIBONUCLEIC
• - ARE ROL ÎN DIVIZIUNEA CELULARĂ
• 2. DUPĂ FORMĂ
• - ROTUNDE EX: LEUCOCITE (GLOBULE ALBE)
• - OVALE EX: CONDROCITE (CELULELE Ţ. CONJUNCTIV)
• - FUSIFORME EX: CELULA MUSCULARĂ
• - GLOBULARE EX: CELULELE Ţ. ADIPOS
• - STELATĂ EX: OSTEOCITE (CELULELE Ţ. OSOS)
• - POLIEDRICE EX: CELULELE Ţ. EPITELIAL
• - DISCOIDALE EX: HEMATII (GLOBULELE ROŞII)
• - CU PRELUNGIRI EX: NEURONUL
1. După tipul nucleului
A. Procariote
-nu au nucleu bine individualizat deoarece nu au membrană
nucleară
- materialul genetic este împrăştiat prin citoplasmă
B. Eucariote
- au nucleu bine individualizat
- au membrană nucleară
- materialul genetic este concentrat în interiorul nucleului
• 3. ÎN FUNCŢIE DE PREZENŢA NUCLEULUI
• A. NUCLEATE
• UNINUCLEATE – MAJORITATEA CELULELOR
• POLINUCLEATE (PLURINUCLEATE)- CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ DE TIP
SCHELETIC, BINUCLEATĂ (CELULA HEPATICĂ, HEPATOCITE)
• B. ANUCLEATE (FĂRĂ NUCLEU) EX: HEMATIA ADULTĂ
• REALIZAT DE CORNIȚESCU TEOFANA