„CERCETĂRI PRIVIND UTILIZAREA

FONDURILOR STRUCTURALE DE
POSTADERARE LA DEZVOLTAREA
ZONEI PERIURBANE A
MUNICIPIULUI TIMIŞOARA”
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. Dr. IOAN CSOSZ

Autor: drd. CRISTIAN HEREDEA

 2.1. Motivaţia alegerii temei
Începând cu anul 2000, Uniunea Europeană a sprijinit statele candidate
din Europa Centrală şi de Est în eforturile acestora de pregătire pentru
aderare prin trei instrumente financiare: PHARE, ISPA şi SAPARD.

Programul PHARE a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia şi

Ungaria, primele două ţări din regiune care au renunţat la comunism şi la
economia centralizată. Scopul său era de a ajuta aceste două ţări în procesul
de tranziţie de la regimul comunist la cel democratic. Obiectivele acestui
program vizau consolidarea administraţiei publice şi a instituţiilor statelor ce
doresc să adere, sprijinirea efortului investiţional de aliniere a activităţilor
industriale şi a infrastructurii la standardele UE şi promovarea dezvoltării
regiunilor mai puţin avansate.

Pe măsură ce alte state din centrul şi estul Europei au trecut la un regim

democratic, acestea au fost incluse, de asemenea, în program. Astfel, în
1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile Phare: 10 state candidate
(Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia,
România, Slovacia şi Slovenia), şi 3 state necandidate (Albania, Bosnia-
Herţegovina şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia). Din 2000, cele trei
state din partea vestică a Balcanilor au fost incluse în programul CARDS
(Asistenţă Comunitară pentru Reconstrucţia, Dezvoltarea şi Stabilitatea
Balcanilor), PHARE devenind un instrument concentrat exclusiv pe susţinerea
procesului de aderare a celor 10 state candidate din Europa Centrală şi de
Est. Din 2004, o dată cu aderarea celor 12 state din primul val la Uniunea
Europeană a beneficiat de asistenţa PHARE numai România şi Bulgaria. Alte
două ţări candidate (Croaţia şi Turcia) beneficiază şi ele de asistenţă de pre-
aderare din partea Uniunii, dar prin intermediul unor instrumente separate
PHARE s-a concentrează pe trei domenii principale:
1. consolidarea administraţiei şi instituţiilor publice din statele candidate,
pentru ca acestea să poată funcţiona eficient în cadrul Uniunii
(„Dezvoltare instituţională”);
2. sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere a
activităţilor industriale şi a infrastructurii la standardele UE („Investiţii
pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare”);
3. promovarea coeziunii economice şi sociale („Investiţii în coeziune
economică şi socială”).

ISPA (Instrument Structural de Pre-Aderare) avea ca obiectiv dezvoltarea

infrastructurii de transport şi protecţia mediului în ţările candidate la
aderare. România a primit anual între 200 şi 260 de milioane de euro
(aproximativ 20% din bugetul anual al acestui program) pentru a-şi alinia
standardele de mediu la cele ale Uniunii Europene, pentru a-şi extinde şi
conecta reţelele de transport cu cele trans-europene şi pentru a se
familiariza cu politicile şi procedurile aplicate în cadrul Fondurilor
Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte mediul, domeniile de interes au fost următoarele:

- rezerva de apă potabilă;
- tratarea apelor reziduale;
- administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase;
- poluarea aerului.
 În domeniul transporturilor, ISPA a finanţat reabilitarea
şi dezvoltarea de căi ferate, drumuri, porturi şi aeroporturi.

SAPARD a reprezentat cel de-al treilea instrument de

asistenţă financiară din partea UE pentru statele candidate
şi viitoarele state membre din Europa Centrală şi de Est în
perioada 2000-2006. Programul a sprijinit aceste ţări în
procesul de pregătire pentru participarea la Politica Agricolă
Comună şi Piaţa Internă şi în rezolvarea problemelor
specifice legate de agricultură şi o dezvoltare rurală
durabilă.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană

aceasta va primi asistenţă financiară pentru dezvoltare prin
intermediul unor fonduri alocate statelor membre potrivit
politicilor Uniunii Europene.
Politica de Coeziune Economică şi Socială (PCES) reprezintă politica
fundamentală a UE fiindu-i alocat 1/3 din bugetul său şi urmăreşte:

 Reducea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între statele

membre/regiunile UE;

 Îmbunătăţirea funcţionării Pieţei unice;

 Promovarea dezvoltării stabile şi durabile a UE.

 Obiectivele de intervenţie ale PCES:

 Convergenţă - pentru regiunile unde PIB/locuitor este sub 75% din media
UE;

 Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă - pentru regiunile

care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă;

 Cooperare teritorială europeană - pentru regiuni, judeţe şi zone

transnaţionale.

Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a

fost reformată pentru a răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona
şi la Goteborg (economie competitiva bazata pe cunoaştere, cercetare şi
dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forţei de munca).
 Politici complementare de dezvoltare: Politica Agricolă Comună a
Uniunii Europene (PAC) şi Politica Comună de Pescuit (PCP).

Politica de dezvoltare rurală în perioada 2007-2013 se va concentra pe

trei axe tematice stabilite în noua reglementare privind dezvoltarea rurală:

 îmbunătăţirea competitivităţii pentru agricultura şi păduri;

 mediu şi peisaj rural;

 îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea economiei rurale.

O a patra axa, numită „Leader” se bazează pe experienţa dată de

iniţiativele comunitare.

Mijloacele financiare prin care se implementează PCES se numesc

Instrumente Structurale şi cuprind: Fondurile Structurale (Fondul
European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European), şi Fondul de
Coeziune. Aceste 3 fonduri sunt cunoscute sub denumirea generică de
Fonduri Structurale şi de Coeziune (FSC).

Fonduri complementare: Fondul European pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit
 Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) susţine
dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local prin mobilizarea
capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice în domenii
precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat,
societatea informaţională, IMM-uri, protecţia mediului, turism, energie.

Fondul Social European (FSE) contribuie la sporirea adaptabilităţii

forţei de muncă şi a întreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa forţei de
muncă, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului
de participare pe piaţa muncii a femeilor şi a migranţilor, sprijinirea
incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării.

Fondul de Coeziune (FC) finanţează proiecte în domeniul protecţiei

mediului şi reţelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul
dezvoltării durabile precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea
managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului
urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

(FEADR) are ca scop creşterea competitivităţii în sectorul agricol,
dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale
prin promovarea diversităţii activităţilor economice.

Fondul European pentru Pescuit (FEP) investeşte în dezvoltarea

resurselor acvatice vii, în modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit şi
îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor piscicole. De
asemenea, FEP sprijină implementarea strategiilor pentru dezvoltare
durabilă a zonelor de coasta.
 Prin urmare, considerăm că se impune un studiu cu privire la absorbţia şi
utilizarea fondurilor structurale la dezvoltarea României în general şi a zonei de
Vest în mod special. În urma acestui studiu se pot identifica cauzele care duc la
neatragerea şi neutilizarea corespunzătoarea a acestor resurse financiare
însemnate şi să venim cu soluţii concrete pentru o îmbunătăţire a utilizării lor,
astfel ca sumele alocate arealului cercetat din Fondul European pentru Dezvoltare
Regională să fie cheltuite corespunzător până la ultimul euro.
 2.2. Obiective urmărite
În cadrul tezei de doctorat voi încerca să urmăresc modul de utilizare
a fondurilor structurale de care a beneficiat şi beneficiază zona periurbană
a municipiului Timişoara şi aici mă refer în principal la:
- dezvoltarea durabilă a oraşelor
- îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale;
- îmbunătăţirea infrastructurii sociale;
- sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local;
- dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local;
-asistenţă tehnică.

Voi încerca să identific rezultatele utilizării acestor fonduri, adică

dacă cheltuirea acestor fonduri a determinat:
- transformarea oraşelor în care trăim respectiv servicii urbane mai bune,
inclusiv în transport, un sistem de locuinţe sociale îmbunătăţit, reabilitarea
clădirilor istorice.
- şosele de centură şi drumuri mai bune, atât în oraşe, cât şi la nivel
judeţean.
- spitale, şcoli, servicii sociale şi unităţi moderne de intervenţie în situaţii de
urgenţă.
- dezvoltarea afacerilor locale şi regionale: pregătirea platformelor industriale
dezafectate şi poluate pentru noi activităţi, sprijin pentru
microîntreprinderi
- servicii turistice de calitate, restaurarea şi promovarea siturilor de
patrimoniu, îmbunătăţirea infrastructurii turistice.
 3. Arealul

Scopul explicit al tezei este determinarea factorilor care duc la

dezvoltarea periurbană a municipiului Timişoara, întreaga teză
fiind orientată pe atingerea acestei ţinte.

4. Partenerii interesaţi de tematica abordată

Partenerii care ar putea manifesta interes faţă de tematica abordată

în acesată teză ar putea fi instituţiile, agenţii economici care
doresc accesarea acestor fonduri europene.
 5. Structura tezei
INTRODUCERE
PARTEA ÎNTÂI-DOCUMENTARE
CAPITOLUL 1. SPAŢIUL RURAL ROMÂNESC ÎN CONTEXT EUROPEAN
1.1 Concept şi definire
1.2 Caracteristicile dominante ale spaţiului rural românesc
1.3 Componentele spaţiului rural
1.4 Studiu comparativ al spaţiului rural românesc şi al celui european

PARTEA A DOUA – CERCETĂRI PROPRII

CAPITOLUL 2. METODOLOGIA ŞI LOCALIZAREA CERCETĂRILOR
2.1 Metodologia şi materialul de studiu2.1.1 Metodologia de studiu2.1.2 Materialul de studiu
2.2 Localizarea cercetărilor

CAPITOLUL 3. POLITICA DE DEZVOLTARE A UNIUNII EUROPENE

3.1 Politica şi obiectivele
3.2 Mijloacele financiare - Instrumentele structurale şi complementare
3.3 Instrumente Structurale - Domenii de intervenţie
3.4 Instrumente Structurale - Reglementări comunitare
3.5 Asistenţa financiară pentru România
3.6 Alocări financiare
3.7 Cofinanţare

CAPITOLUL 4. CADRUL INSTITUŢIONAL PENTRU ALOCAREA FONDURILOR STRUCTURALE ÎN ROMÂNIA

4.1. Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013
4.2. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CNSR)
4.3. Programele operaţionale:4.3.1 Programul Operaţional de Transport4.3.2 Programul Operaţional de Mediu4.3.3
Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice4.3.4 Programul Operaţional Regional4.3.5 Programul
Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane4.3.6 Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii
Administrative4.3.7 Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică

CAPITOLUL 5. STUDIU DIAGNOSTIC AL STADIULUI DE UTILIZARE A FONDURILOR STRUCTURALE ÎN ZONA

PERIURBANĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA
5.1. Analiza spaţiului rural al judeţului Timiş
5.2 Diagnoza nevoilor de finanţare a dezvoltării zonei periurbane a municipiului Timişoara
5.3 Analiza proiectelor de dezvoltare finanţate din fondurile structurale în arealul cercetat
5.4 Propuneri de proiecte finanţabile din fonduri structurale în vederea dezvoltării zonei periurbane a municipiului Timişoara

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
 6. Stadiul actual al cercetării în tematica abordată

6.1. Ce ştim despre domeniul cercetat

6.1.1. Din literatura economică de specialitate

În literatura de specialitate există un portofoliu bogat de

materiale, aparţinând unor autori români sau străini, a unor
instituţii de specialitate române sau europene.
 6.2. Aportul doctorandului la rezolvarea tematicii puse
în studio
6.2.1 Sub aspect teoretic

În această lucrare ne propunem să analizăm printr-un demers

inductiv, principalele probleme privind cunoaşterea şi utilizarea fondurilor
structurale în vederea dezvoltării zonelor rurale:
- dezvoltarea durabilă a arealului cercetat
- îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale;
- sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local;
- dezvoltarea durabilă a activităţilor economice la nivel regional şi local;

6.2.2 Sub aspect utilităţii practice

În teza de doctorat se va realiza o cercetare în zona periurbană a

municipiului Timişoara cu scopul de a identifica rezultatele utilizării
fondurilor structurale cât şi a distorsiunilor apărute în demersul accesării
acestor fonduri de diverse instituţii sau agenţi economici. De asemenea,
vor fi propuse o serie de proiecte care pot fi finanţate din fonduri
structurale şi a căror punere în practică să determine o ameliorare a
situaţiei existente în ceea ce priveşte dezvoltarea acestei zone.
7. Metodologia de cercetare utilizată

Cercetarea ce urmează a fi efectuată pentru atingerea obiectivelor

propuse va dispune de o serie de metode generale şi specifice
corespunzătoare unei cercetări economice. Printre metodele care le vom
utiliza în demersul ştiinţific al viitoarei teze de doctorat enumerăm:

a. Analiza şi sinteza economică

b. Inducţia şi deducţia

c. Compararea

d. Abstracţia ştiinţifică

e. Metoda istorică şi cea logică de cercetare economică