Elevii/copiii cu dizabilități mintale/

intelectuale, tulburări de învățare și

dificultăți cognitive și educația lor în
medii incluzive

“The world worries about disability

more than disabled people do”
- Warwick Davis
 Deficiența mintală
• În general, prin deficiență mintală se ințelege
reducerea semnificativă a capacităților psihice
care determină o serie de derglări ale reacțiilor,
mecanismelor de adaptare ale individului la
condițiile în permanentă schinbare ale mediului
înconjurător și la standardele de conviețuire
socială dintr-un anumit areal cultural ceea ce
plasează individul într-o situație de incapacitate și
inferioritate exprimată printr-o stare
de handicap în raport cu ceilalți
membri ai comunității din care
face parte.
Literatura de specialitate
utilizează o serie de termeni
sinonimi pentru a desemna
deficiența mintală.
Dintre aceștia, cei mai
frecvenți sunt:

Insuficiență mintală

înapoiere mintala
debilitate mintală

Amenție
alterarea comportamentului adaptiv
 Clasificarea deficiențelor mintale
• O primă clasificare are în vedere valoarea coeficientului
de inteligență:

-deficiență mintală profundă sau gravă (IQ = 0-20 idioția)

-deficiență mintală severă sau mijlocie (IQ= 20-50
inbecilitate)
-deficiență mintală moderată (IQ= 50-65 debilitate
mintală)
-deficiență mintală ușoară ( IQ=65-75)
-intelect se limită sau liminar (IQ= 75-85)
• O altă clasificare este după ceiteriul mixt
medico-educațional-social:

Codificare după OMS și J. Lang:

-deficienți mintali educabili (IQ =55-70 vârsta
mintala 10 ani, vârsta cronologică 14 ani)
-deficienți semieducabili sau parțial recuperabili
(IQ=50-55, vm 9 ani, vc 14 ani)
-deficienți mintali irecuperabili (IQ=35-50,
vm 5ani, vc 14 ani)
 Tabloul clinic și psihopedagogic al
deficientului mintal

• Heterocronia
• Heterodezvoltarea
• Heterogenitatea
• Vâscozitatea genetică
• Inerția accentuată a proceselor nervoase
superioare și a limbajului verbal
• Incapacitatea concentrării atenției asupra
dimensiunilor relevante ale stimulilor din jur
• Incapacitatea de a fixa sau organiza într-o
manieră eficientă elementele unei sarcini de
lucru
• Rigiditatea
• Fragilitatea construcției personalității și
infantilismul comportamental
 Intelectul de limită
• Intelectul de limită definește o categorie
eterogenă de forme și grade de manifestare a
căror trăsătură comună constă în fenomenul
de plafonare în dezvoltarea psiho-intelectuală
a elevului la nivelul clasei a V-a sau a VI-a.
• Integrarea copiilor cu intelect liminar este
posibilă în condițiile diferențierii și
individualizării curriculum-ului
 Deficiența mintală de gradul 1

• Subiecții din această categorie sunt capabili de

achiziții școlare corespunzătoare vârstei lor
mintale și pot ajunge la un grad de autonomie
socială, însă fără posibilitatea asumării totale a
responsabilității conduitelor lor fiind incapabili
sa anticipeze urmările și implicațiile acestora.
• Limbajul se dezvoltă, în general, cu întârziere,
sub toate aspectele sale;
• Gândirea lor este concretă și practică,
lipsită de flaxibilitate sau creativitate.
Debilii mintal constituie grupa deficienților
mintali recuperabili pe plan școlar, profesional și
social, educabili, adaptabili la exigențele
instrucției școlare și ale vieții sociale.
 Deficiența mintală de gradul II
• Subiecții din această categorie sunt capabili să
achizitioneze un volul minim de cunoștințe ,
dar insuficiente pentru o școlarizare
corespunzătoare și pentru asigurarea unei
activități independente, pot efectua unele
calcule elementare, fără să poată achiziționa
conceptul de număr și să-și formeze o
reprezentare clară despre numere și
componența lor.
• Această categorie de deficienți mintali
formează grupa deficienților recuperabili din
punct de vedere profesional și social, parțial
educabili și perfectibili, adaptabili la procesul
de instrucție, integrabili în societate în condiții
protejate sau în condiții obișnuite, în funcție
de exigențele comunității.
 Deficiența mintală de gradul III
• Reprezintă cea mai gravă formă de deficiență
mintală și definește persoana incapabilă să se
autoconducă, să se apere de eventuale pericole
sau chiar să se hrănească, având o permanentă
nevoie de îngrijire și supraveghere.
• Persoanele cu deficiență mintală severă au un
grad ridicat de dependență, sunt irecuperabili,
fără șanse de profesionalizare, au potențial foarte
scăzut de integrare și adaptare socială.
 Posibile soluții de facilitare a adaptării
și integrării școlare a elevilor cu
deficiență mentală

• Organizarea clasei pe centre de interes

• Promovarea interacțiunilor sociale
• Folosirea unor strategii de grupare diferită
• Facilitarea dezvoltarii sociale si emotionale
Pentru a favoriza participarea și integrarea
copiilor cu deficiențe mentale/de intelect se
propun următoarele măsuri cu caracter
ameliorativ sau de sprijin, precum:
•Inițierea si aplicarea în familie sau grădinita, a
unor masuri de intervenție timpurie specializată.
•Pregatirea atentă a debutului școlar al tuturor
copiiilor,mai ales al celor care prezintă dificultăți
în comunicare și relaționare, în activitatea
grafică,in orientare.
• Dificultatea de invățare
Reprezintă un termen generic ce se referă
la un grup eterogen de tulburări datorate unor
disfuncții minimale ale sistemului nervos central,
exprimate prin dificultăți majore in
achiziționarea, utilizarea și întelegerea
limbajului, a vorbirii, scrierii, citirii,dificultăți în
utilizarea abilităților matematice și a altor
abilități sociale.
• Caracteristici generale:

-hiperactivitatea
-dificultăți în concentrarea atenției
-orientare confuză în spațiu și timp
-incapacitatea de a urmări indicațiile orale
-inversează literele sau cuvintele
-face constant greșeli de ortografie
-dificultăți la legarea șireturilor și inchiderea
nasturilor
-mers dificil
 Clasificarea si etiologia dificultăților de
învățare
• 1. Dificultăți de învațare induse
a.Intrinseci
b.Extrinseci
• 2. Dificultățile de învățare propriu-zise
Cauzele care determină în mod semnificativ
apariția dificultăților de învățare pot fi incluse în
urmatoarele grupe:
1. Cauze biologice și fiziologice
2. Cauze psihologice
3. Cauze ambientale/de mediu
• Majoritatea elevilor din această categorie vor
întâmpina dificultăți legate de abilitățile de
citire, scriere și calcul, (dislexie, disgrafie,
discalculie) iar unii prezintă dificultăți de
vorbire și limbaj, abilități sociale prin
dezvoltare, dificultăți de ordin emoțional și
comportamental.
Copiii cu dificultăți de învățare prezintă:
-dificultăți în receptarea, ințelegerea și evocarea
instrucțiunilor primite de la educator
-dificultăți în identificarea aspectelor relevante ale
unei sarcini
-lipsa de organizare
-capacitate de concentrare limitată
-lipsa de încredere în abordarea unor noi sarcini
-nevoia de a fi incurajați și susținuti permanent
În procesul de învățământ se recomandă:
-evaluarea punctelor tari ale elevilor și a
nevoilor lor
-cunoașterea modului lor de învățare și a
modalității în care sarcina și ambianța din clasă
facilitează, sau dimpotrivă împiedică învățarea
-discuții cu elevii și aprecierea rezultatelor
obținute de acestia
-colaborare permanentă cu psihologi/consilieri
educaționali
 Bibliografie
• Gherguț, Alois (2016), Educația incluzivă și
pedagogia diversității, Editura Polirom, Iași.
• Neamțu, Cristina și Gherguț, Alois (2000)
Psihopedagogie Specială, Editura Polirom, Iași
Nu e dizabilitate mai mare în
societate decât incapacitatea de
a vedea o persoană dincolo de
limitele ei...

Proiect realizat de studenții:

Ciobanu Diana
Diac Andreea
Munteanu Georgeana Bianca
Nourescu Elena Monica
Patrașc Andreea
Toma Benedicta
Anul II Psihopedagogie Specială
Prof. Coord. Dr. A. Gherguț