INFRASTRUCTURA CALITĂŢII

şi
EVALUAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR
ÎN ROMÂNIA
 Concepte generale
Calitate: măsura în care un ansamblu de caracteristici
intrinseci îndeplineşte cerinţele
Cerinţă: nevoie sau aşteptate care este declarată în
general implicită sau obligatorie
Caracteristică: trăsătură distinctivă

Evaluarea conformităţii: demonstrarea îndeplinirii cerinţelor

specificate referitoare la un produs,
proces, sistem, persoană sau organism.

Cerinţă specificată: nevoie sau aşteptare declarată

Produs: rezultat al unui “ansamblu de activităţi corelate sau în

interacţiune care transformă elementele de intrare în
elemente de ieşire”

(SR EN ISO/CEI 9000:2006)

 Conceptul Noua Abordare
Limitarea armonizării la cerinţele esenţiale.

Principii

 Standardele armonizate ale căror numere de referinţă

au fost publicate în Jurnalul Oficial şi au fost transpuse
în standardele naţionale, se presupune că sunt
conforme cu cerinţele esenţiale corespunzătoare.
 Aplicarea standardelor armonizate sau a altor
specificaţii tehnice este voluntară; producătorii pot
alege orice soluţie tehnică ce asigură conformitate cu
cerinţele esenţiale.
 Producătorii pot alege între diferite proceduri de
evaluare a conformităţii prevăzute în directiva
aplicabilă.
 Elemente comune directivelor
din Noua Abordare
 Domeniul de aplicare
 Introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune
 Cerinţele esenţiale
 Libera circulaţie
 Prezumţia de conformitate
 Clauza de salvgardare
 Evaluarea conformităţii
 Organisme notificate
 Marcajul CE
 Coordonarea implementării
 Transpunerea directivei şi prevederi tranzitorii
 Conceptul Abordare Globală
Evaluarea conformităţii este divizată în mai multe operaţii
(module)
Principii
 Abordarea coerentă a evaluării conformităţii.
 Utilizarea generalizată a standardelor din seriile EN ISO
9000 şi EN 45000.
 Promovarea creării sistemelor de acreditare şi tehnicilor
de intercomparare.
 Promovarea acordurilor de recunoaştere reciprocă a
încercărilor şi certificărilor în domeniul reglementat.
 Reducerea diferenţelor între Statele Membre şi între
sectoarele industriale, din punct de vedere al
infrastructurii calităţii existente, prin dezvoltarea unor
programe.
 Promovarea schimburilor comerciale între Comunitate şi
terţe ţări.
 Marcajul CE

Atestă conformitatea cu toate obligaţiile care revin

fabricantului pentru produs.

Orice produs industrial, aflat sub incidenţa prevederilor

directivelor de armonizare tehnică bazate pe principiile
abordării globală trebuie să poarte marcajul CE.

Se aplică de fabricant sau reprezentantul său stabilit în

conformitate.
ACTORI AI INFRASTRUCTURII PENTRU
EVALUAREA CONFORMITĂŢII

LABORATOARE DE INCERCARE / ETALONARE

ORGANISME DE CERTIFICARE
ORGANISME DE INSPECŢIE

RENAR BRML ASRO

ACREDITARE METROLOGIE STANDARDIZARE

Atestarea Asigurarea Elaborarea de

competenţelor de a uniformităţii şi documente
realiza sarcini corectitudinii normative de
specifice, pentru: măsurărilor referinţă
- laboratoare (standarde)
- organisme de
certificare
- organisme de
inspecţie
 Protocoale la Acordul de Asociere
referitoare la
Evaluarea conformităţii şi Acceptarea
Produselor Industriale (PECA)
Recunoaşterea implementării de către ţara
candidată, a acquis-ului comunitar din
domeniile protocolului.

Supravegherea pieţei
Obligaţie a autorităţilor competente de a
aplica prevederile reglementărilor tehnice.
METROLOGIA
 Repere istorice
1864 – Promulgarea Legii pentru adoptarea sistemului metric de masuri
şi
greutati in Romania de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza
1883 – Romania adera la Conventia Metrului
1889 – Infiintarea Serviciului Central de Masuri si Greutati,
primul organism national de metrologie din Romania

1951 – Infiintarea Institutului National de Metrologie - INM

1956 – Romania devine membru fondator al OIML
1961 – Romania adopta SI

1992 – Noua Lege a metrologiei; infiintarea BRML

- Înfiinţarea actualului organism naţional de metrologie, Biroul
Român de Metrologie Legală - BRML
1996 – BRML devine membru asociat al WELMEC
1999 – Romania semneaza Aranjamentu CIPM - MRA
2001 – INM devine membru corespondent, iar in 2004 membru cu
drepturi depline, al EUROMET
 MISIUNEA BRML

BRML dezvoltă şi mentine etaloanele, activitatile si

serviciile in domeniul metrologiei la cel mai inalt nivel cerut
de industria si societatea romaneasca, care sa permita
participarea tuturor la activitatile globale prezente si
viitoare.
BRML activeaza si coopereaza la nivel national si
international pe o baza eficienta si profitabila, asigurand
trasabilitatea la nivelul etaloanelor internationale.
BRML este proactiv in dezvoltarea metrologiei sustinand
si utilizand experienta profesionala disponibila.
 Principalele sarcini ale BRML
 Dezvoltarea, intretinerea si utilizarea etaloanelor nationale;
asigurarea trasabilitatii acestora la etaloanele internationale
 Diseminarea unitatilor de masura
 Elaborarea strategiilor si programelor de dezvoltare in
domeniul metrologiei
 Controlul metrologic legal
 Servicii de metrologie (etalonari, incercari, informare,
instruire si consultanta / transfer de cunostinte)
 Supravegherea pietei
 Elaborarea normelor si reglementarilor din domeniul
metrologiei, precum si supravegherea si controlul
implementarii acestora la nivel national
 Cooperarea internationala in domeniul metrologiei
 DIRECŢII STRATEGICE

I. Întărirea capacităţii de a asigura trasabilitatea

rezultatelor măsurărilor şi a valorilor etaloanelor din
România la valorile etaloanelor naţionale şi
internaţionale, în concordanţă cu nevoile ţării, prin:

 Menţinerea şi dezvoltarea etaloanelor naţionale

 Consolidarea recunoaşterii CIPM-MRA pentru
 capabilităţile INM-BRML şi extinderea acestora la un
nivel corespunzător nevoilor tarii
 Diseminarea unitatilor de masura si mentinerea
 corespunzatoare a trasabilităţii la SI
 Asigurarea trasabilităţii la SI prin
BRML - INM

 etaloane primare SI
CIPM-MRA, BIPM,
 etaloane Euromet/RMO
internaţionale

Incertitudine de măsurare
 etaloane naţionale INM-România (BRML - INM din alte state
Lanţ de trasabilitate

INM) Etaloane naţionale Etaloane naţionale

 etaloane secundare
 etaloane de referinţă
Laboratoare de etalonări,
 etaloane de transfer verificări metrologice
 etaloane de lucru
 mijloace de Utilizatori finali ai mijloacelor
măsurare de lucru de măsurare de lucru
Trasabilitate la SI
 Asigurarea trasabilităţii la SI în cazul etaloanelor naţionale
şi de referinţă ale BRML – INM
 Pentru valorile etaloanelor nationale si de referinta
 Comparatii cheie, suplimentare sau bilaterale in cadrul
CIPM – MRA
 Etalonare in laboratoare nationale participante la
omparatii cheie, suplimentare sau bilaterale in cadrul
CIPM – MRA

 Pentru rezultatele masurarilor raportate in certificatele de

etalonare
 CMC (CIPM – MRA)
 CIPM - MRA
 Aranjamentul de recunoastere reciproca pentru etaloanele
nationale si pentru certificatele de etalonare emise de
institutele nationale de metrologie
 Este elaborat de Comite International Masuri si Greutati
(CIPM) sub autoritatea Convenţiei Metrului
 Semnat la 14 octombrie 1999 de directori de INM din 38 state
membre ale Conventiei metrului
 Ofera utilizatorilor informatii cantitative sigure privind
comparabilitatea serviciilor nationale de metrologie;
faciliteaza comertul international
 Baza de date a comparatiilor cheie BIPM: capabilitatile de
masurare si etalonare ale INM semnatare si rezultate ale
comparatiilor cheie si suplimentare
 Aranjamentul angajeaza INM-urile semnatare si nu angajeaza
in mod necesar alte organizatii din acea tara
 Cerinte CIPM - MRA

 Scop: recunoasterea capabilitatilor de etalonare (CMC-uri)

 Demonstrarea trasabilitatii si rutelor de trasabilitate la SI

 Participarea la comparatii cheie, suplimentare si bilaterale

 Sistem al calitatii recunoscut, care sa acopere CMC-urile

declarate

 Situatia BRML - INM

 Conventia Metrului

 Tratat diplomatic international

 Semnat la 20 mai 1875 intre reprezentantii a 17
state
 S-a stabilit crearea si finantarea unui institut
stiintific permanent numit Biroul International
de masuri si Greutati (BIPM)
 1883 – România aderă la Convenţia Metrului,
devenind al 19-lea stat membru
 In prezent: 51 state membre si 10 state
asociate
 Trasabilitate la etaloanele
nationale

 Asigurarea trasabilităţii la etaloanele nationale si de referinta

(trasabile la SI) ale BRML-INM în cazul etaloanelor din laboratoarele
de etalonari si verificari/incercari metrologice
 Pentru valorile etaloanelor de referinta locale si de lucru
 Etalonari direct in laboratoare INM, in laboratoare regionale ale
BRML, in laboratoare acreditate sau atestate
 Pentru rezultatele masurarilor raportate in certificatele de
etalonare
 Comparatii interlaboratoare
 Competenta confirmata si recunoscuta (SR ISO 17025)
 Nu presupune in mod obligatoriu exactitate ridicata
 Chiar si rezultate cu exactitate scazuta pot fi trasabile la
etaloanele nationale si implicit la SI
 Implementare Regulamente–
Actori principali

Regulamente/Directive Europene
Producatori
Statele membre
Organisme
Calitate notificate Autoritati
Cerinte esentiale
Cerinte specifice Inspectie si
Regulamente certificare
europene
 Regulamente- Consecinţe
pentru producători

 Acces liber pe Piaţa Internă

 Reducere a costurilor

 Aplicarea Sistemelor de management al calităţii

 Reducerea barierelor comerciale

ACREDITAREA
 Conceptul ACREDITARE

Atestarea de către o terţă parte, referitoare la un organism

de evaluare a conformităţii care exprimă demonstrarea
oficială a competenţei acestuia de a realiza sarcini specifice
de evaluare a conformităţii (ISO/CEI 17011:2004)
Organism de evaluare a conformităţii: organism care
efectuează servicii de evaluare a conformităţii, SR EN
ISO/CEI 17000:2005
 ACREDITAREA

 Conferă încredere în competenţa tehnică, imparţialitatea

şi integritatea organismelor şi laboratoarelor care
efectuează evaluarea conformităţii
 Contribuie la creşterea competitivităţii produselor şi
serviciilor, în contextul globalizării pieţelor
 Contribuie la promovarea principiului liberei circulaţii a
produselor şi serviciilor
 Promovează protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii
persoanelor fizice, mediului şi apărarea intereselor
consumatorilor
 - PĂRŢI INTERESATE -

 DIRECT - Cei care se supun acreditării

 INDIRECT - Cei care utilizează servicii acreditate

de evaluarea conformităţii
 - PRINCIPII DE BAZĂ -
 Transparenţă şi disponibilitate publică
 Reprezentarea intereselor publice
 Caracter voluntar
 Independenţă faţă de posibila predominare a oricăror
interese specifice
 Participare a organelor de specialitate ale administraţiei
publice
 Tratarea imparţială a contestaţiilor
 Armonizare cu regulile acreditării europene şi
internaţionale
 Acces liber la acreditare, fără discriminări.
 Asigurare a confidenţialităţii şi protecţia secretului
comercial
 Aplicare a standardelor naţionale de referinţă din seria
SR EN 45000, SR EN ISO 9000, SR EN ISO 14000, etc.
 - AVANTAJE PENTRU
ACTORII ECONOMICI -
 Minimizarea riscurilor

 Recunoaşterea internaţională

 Evitarea evaluărilor multiple

 Facilitarea dezvoltării

 Creşterea încrederii clienţilor

 Motivarea personalului

 Reducerea cheltuielilor generale, mărirea cifrei de afaceri

 Stimularea managementului

 Satisfacţia acţionarilor/proprietarilor
 VOLUNTAR VS.
REGLEMENTAT
 VOLUNTAR = stabilit de către un
standard sau alt document similar
Aplicarea este recomandată şi nu
obligatorie

 REGLEMENTAT = normă legală

obligatorie
 ACREDITAREA
ÎN DOMENIUL VOLUNTAR

ORGANISM DE ACREDITARE

Evaluează competenţa

ORGANISM DE EVALUARE A CONFORMITĂŢII

Evaluează conformitatea

FURNIZORI DE PRODUSE / SERVICII

 ACREDITAREA
ÎN DOMENIUL REGLEMENTAT

 Susţine procesul de notificare a

organismelor.

 Reprezintă, pentru autorităţile naţionale,

baza tehnică pentru evaluarea
organismelor care solicită notificarea
 ACREDITAREA
este esenţială pentru

 Funcţionarea unei pieţe orientată spre

calitate.

 Autorităţile publice

 Organismele de evaluare a conformităţii.

ORGANISM DE ACREDITARE
- DEFINIŢIE -

Organism cu autoritatea de a efectua

acreditarea (SR EN ISO/CEI 17000:2005
Autoritatea unui organism de acreditare este, în general,
derivată de la guvern
 INSPECŢIE

 Examinare a proiectului unui produs, a unui

produs, a unui serviciu, a unui proces sau a
unei instalaţii şi determinarea conformităţii
sale cu cerinţe specifice sau, pe baza unor
raţionamente profesionale, cu cerinţe
generale
(SR EN ISO/CEI 17000:2005)
 CERTIFICARE

 Atestare de terţă parte referitoare la produse,

procese, sisteme sau persoane
Atestare: emitere unei declaraţii, bazată pe o decizie în
urma unei analize, care stipulează că
îndeplinirea cerinţelor specificate a fost
demonstrată
( SR EN ISO/CEI 17000:2005)
 ORGANISME DE
ACREDITARE

ORGANISME DE ORGANISME DE
LABORATOARE CERTIFICARE INSPECŢIE

INCERCĂRI ETALONĂRI INSPECŢIE

PRODUSE SISTEME DE PERSONAL

CONDUCERE
 EVALUAREA CONFORMITĂŢII

PRODUCĂTOR Cerinţe

Laborator Managementul calităţii Inspecţia

PRODUS/
CLIENT
SERVICIU
Piaţa

ORGANISME DE ORGANISME DE LABORATOARE DE

CERTIFICARE INSPECŢIE ETALONĂRI/ÎNCERCĂRI Cererea pentru
supraveghere

Evaluarea conformităţii
 ACREDITAREA ŞI
CONFORMITATEA

PRODUCĂTOR Cerinţe

Laborator Managementul calităţii Inspecţia

PRODUS/
CLIENT
SERVICIU
Piaţa

ORGANISME DE ORGANISME DE LABORATOARE DE

CERTIFICARE INSPECŢIE ETALONĂRI/ÎNCERCĂRI Cererea pentru
supraveghere
Evaluarea conformităţii

ACREDITARE
 Acreditarea şi
trasabilitatea

 Acreditarea încercărilor în condiţii de

trasabilitate

 Cerinţe de trasabilitate pe care trebuie

să le îndeplinească laboratoarele de
etalonări acreditate
 TRASABILITATEA

Elemente esenţiale:

 Un lanţ neîntrerupt de comparări

 Incertitudinea măsurării
 Documentare
 Competenţa
 Referinţa la unităţile SI
 Reetalonarea
Principalele aspecte ale
acreditării
 Sistemul de management
al calităţii

 Competenţa evaluării
conformităţii
 Evoluţia standardelor aplicabile pentru
laboratoare de încercare şi etalonare

EN 45001 Criterii generale pentru funcţionarea

(1989) laboratoarelor de încercări

Ghid ISO/IEC 25 Cerinţe generale cu privire la

(1990) competenţa laboratoarelor de
încercări şi etalonări

ISO/IEC 17025 Cerinţe generale cu privire la (2000)

competenţa laboratoarelor de
încercări şi etalonări
 Cui îi este destinat?

Organizaţiilor care execută încercări şi/sau etalonări

(laboratoare de primă, secundă şi terţă parte şi laboratoare
în care încercările şi/sau etalonările fac parte din inspecţie
şi certificare)
 Clienţilor
 Autorităţilor de reglementare
 Organismelor de acreditare

Ce nu acoperă?
 Conformitatea cu cerinţele reglementare şi de siguranţă cu
privire la funcţionarea laboratoarelor
 Pentru ce un nou standard ?

 Încorporează toate cerinţele din Ghidul ISO/IEC

25, EN 45001 şi din ISO 9001/9002 relevante
 Organismele de acreditare vor utiliza un singur
standard pentru acreditarea laboratoarelor
 Utilizarea acestui standard va facilita cooperarea
dintre laboratoare şi alte organisme
 Conţine toate cerinţele pe care laboratoarele de
încercare şi etalonare trebuie să le îndeplinească
dacă vor să demonstreze că lucrează după un
sistem de management al calităţii, că sunt
competente tehnic şi capabile să furnizeze
rezultate valide tehnic
 Cerinţe esenţiale
ale standardului ISO/IEC
17025

 Cerinţe de mangement
 Cerinţe tehnice
 Cerinţe de management
 Organizare
 Sistemul calităţii
 Controlul documentelor
 Analiza comenzii/ contractului
 Subcontractarea încercărilor şi etalonărilor
 Aprovizionarea cu servicii şi furnituri
 Serviciul către clienţi
 Reclamaţii
 Controlul lucrărilor neconforme
 Acţiuni corective
 Acţiuni preventive
 Înregistrări
 Audituri interne
 Analiza efectuată de către conducere
 Cerinţe tehnice

 Personal
 Localuri şi condiţii de mediu
 Metode de încercare/ etalonare şi validarea metodelor
 Echipament
 Trasabilitatea măsurării
 Eşantionarea/ prelevarea
 Manipularea obiectelor de încercare şi etalonare
 Asigurarea calităţii rezultatelor de încercare/ etalonare
 Prezentarea rezultatelor
 RENAR
ASOCIAŢIA DE ACREDITARE
ORGANISMUL NATIONAL DE
ACREDITARE
 MISIUNEA RENAR

Pregătirea economiei româneşti pentru satisfacerea

cerinţelor Uniunii Europene privind libera circulaţie a
mărfurilor prin acreditarea laboratoarelor de
încercări/etalonări şi a organismelor de certificare şi
de inspecţie.
 OBIECTIVE

 Dezvoltarea unei infrastructurii durabile de evaluare

a conformităţii

 Dobândirea şi menţinerea recunoaşterii în spaţiul

economic european a rezultatelor încercărilor, a
etalonărilor, a certificărilor şi a inspecţiilor efectuate de
organismele acreditate de către RENAR

 Susţinerea aplicării legislaţiei naţionale armonizate

care transpune directivele şi reglementările Uniunii
Europene în ceea ce priveşte evaluarea conformităţii
 CADRUL LEGAL

 Asociaţie fără scop patrimonial ce funcţionează în baza

OG nr. 26/ 2000 cu modificările şi completările ulterioare

 Baza legală a activităţilor:

 OG nr. 38/ 1998 aprobată cu completări şi modificări
prin L nr. 245/ 2002 şi modificată prin OG nr. 3/ 2004
aprobată de L nr. 246/ 2004
 Ordin MEC nr. 317/ 2002 modificat şi completat prin
Ordin MEC nr. 270/ 2004

 Recunoscută ca Organism Naţional de Acreditare prin

Ordin MEC nr. 354/ 2003
 LEGISLAŢIA APLICABILĂ

 OMC – Reguli generale

 UE, EA – Reguli regionale
 Guvernul
României– Reguli naţionale
 Legislaţie generală
 ADUNAREA GENERALĂ
RENAR

 COLEGIUL A – colegiul organismelor acreditate

 COLEGIUL B – colegiul beneficiarilor

 COLEGIUL C – colegiul consumatorilor

 COLEGIUL D – colegiul autorităţilor

 REPREZENTAREA
INTERESELOR
Fiecare Colegiu alege

Consiliul Director – 3 titulari şi

2 supleanţi
Consiliul de Acreditare – 1 titular şi
1 supleant
Comisia de Apel – 2 titulari
 RECUNOAŞTERE
INTERNAŢIONALĂ
 Membru fondator la noului ILAC, International Laboratory
Accreditation Co-operation - Amsterdam, 1996; RENAR este
reprezentat în toate comitetele tehnice ale ILAC.
 Membru plin al EA, European Co-operation for
Accreditation - Athens,1999; RENAR este reprezentat în
toate comitetele tehnice ale EA.
 Membru plin al IAF, the International Accreditation Forum
din 2002; RENAR este reprezentat în comitetele tehnice ale
IAF
 Membru al Grupului de experţi al Comisiei Europene
pentru Standardizare şi Evaluarea conformităţii.
 PRIMA ARIE DE
ACTIVITATE
RENAR acreditează:
 Laboratoare de încercări
 Laboratoare de etalonare
 Organisme de certificare a sistemelor de
management al calităţii
 Organisme de certificare sisteme de management
de mediu
 Organisme de certificare a conformităţii produselor
 Organisme de certificare sisteme de management
HACCP
 Organisme de certificare personal
 Organisme de inspecţie
 ETAPELE ACREDITĂRII
Iniţierea acreditării

Cererea de
acreditare/extindere
 Durata maximă estimată pentru
Evaluarea preliminară a obţinerea acreditării: 9 luni
documentelor

Încheierea contractului  Valabilitatea certificatului de

de acreditare acreditare: 4 ani
Audit de pre-evaluare
 Costuri estimate: în funcţie de
Evaluare pentru cererea de acreditare
acreditare

Analiza Comitetului
tehnic

Audit anual de
Decizia de supravehere Reînnoire acreditare
acreditare/extindere
 CERTIFICATUL DE
ACREDITARE

 Este documentul care atestă statutul de acreditat al

entităţii

 Certificatele acoperite de acreditare trebuie să poate

în mod obligatoriu marca naţională de acreditare

 www.renar.ro
 A DOUA ARIE DE
ACTIVITATE
RENAR are un rol cheie în implementarea naţională
a directivelor europene din Noua Abordare

 RENAR trebuie să realizeze acreditarea organismelor

desemnate şi recunoscute

 RENAR trebuie să evalueze şi să întocmească un raport

tehnic legat de competenţa evaluării cerinţelor esenţiale din
Reglementările tehnice specifice

 RENAR trebuie să ia măsuri adecvate pentru

supravegherea organismelor desemnate şi recunoscute
 A TREIA ARIE DE
ACTIVITATE
RENAR are responsabilitatea asumată de a
conştientiza mediul de afaceri din România asupra
importanţei şi beneficiilor acreditării prin:

 Organizare de forme de instruire continuă

 Organizare de Conferinţe naţionale

 Participare activă la manifestări de profil

 ACORDUL DE
RECUNOAŞTERE
MULTILATERALĂ EA - MLA

 Este un acord prin care părţile semnatare îşi

recunosc reciproc acreditările acordate şi
rapoartele/ certificatele emise de către entităţile
acreditate de către acestea

 Se încheie pentru diferite domenii şi are ca

principiu evaluarea reciprocă periodică

 În subsidiar, are ca efect recunoaşterea

semnatarilor la nivel mondial
STANDARDIZAREA
 CONCEPTUL DE STANDARD

Document, stabilit prin consens şi aprobat de către un

organism recunoscut, care asigură, pentru uz comun şi
repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru
activităţi sau rezultatele lor, cu scopul de a se obţine gradul
optim de ordine într-un anumit context.

(Ghidul ISO/CEI 2 -1996)

 PRINCIPII DE BAZĂ ALE
STANDARDIZĂRII

 Elaborarea şi aprobarea standardelor naţionale

 Transparenţă şi disponibilitate publică
 Reprezentarea intereselor publice
 Caracterul voluntar al participării la activitatea de
standardizare naţională şi al aplicării standardelor naţionale
 Accesul liber la elaborarea standardelor naţionale
 Independenţa faţă de orice posibil interes specific
predominant
 Respectarea regulilor standardizării europene şi internaţionale
 Caracterul fără scop lucrativ al organismului naţional de
standardizare
 Dezvoltarea standardizării naţionale în corelare cu evoluţia
legislaţiei
 CERINŢE IMPUSE DE OMC

Reglementările tehnice,
Standardele voluntare,
Procedurile de evaluare a conformităţii, nu trebuie să
creeze obstacole inutile în calea comerţului

Codul de Bună Practică pentru Pregătirea, Adoptarea şi

Aplicarea Standardelor.
(Acordul WTOTBT)
 ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE
(ASRO)

Asociaţie nonprofit, de drept privat, fără scop lucrativ,

neguvernamentală, apolitică, de interes public.

Recunoscută prin HG nr. 985/2004, ca organism naţional

de standardizare în condiţiile OG nr. 39/1998, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 355/2002.

Asigură: adoptarea, publicarea şi difuzarea

standardelor europene ca standarde române;
cadrul organizatoric şi tehnic pentru
participarea industriei româneşti la procesul de
standardizare europeană.
 MISIUNE PRINCIPALA

Dezvoltarea standardizării naţionale în

concordanţă cu standardizarea europeană,
regională şi internaţională.
 Reprezentarea ASRO în organizaţiile de
standardizare internaţionale

Membru cu drepturi depline

ISO - Organizatia Internationala de Standardizare

CEI - Comisia Electrotehnica Internationala

CEN - Comitetul European de Standardizare

(01.01.2006)

CENELEC - Comitetul European de Standardizare

pentru Electrotehnica (01.02.2006)

Membru observator
ETSI - Institutul European de Standardizare pentru
Telecomunicatii