MANAGEMENTUL PACIENTULUI

CU PANCREATITĂ ACUTĂ

Student:
Răduică Ionuţ – Cătălin Îndrumător:
Dr. Irina Căluianu
 PANCREATITA ACUTĂ

Pancreatita acută este expresia anatomo–clinică a sindromului acut de autodigestie

pancreatică şi peripancreatică.

Clasificare:

 Din punct de vedere diagnostic: P.A. este clasificată ca o inflamaţie acută, de obicei
cu debut rapid al durerii, prezentă în zona abdominală, însoţită frecvent de vărsături şi
răspunsuri inflamatorii sistemice. Obişnuit apar concentraţii crescute de enzime
pancreatice în sânge şi urină, dar acestea nu sunt obligatorii.
 Histopatologic: P.A. edematoasă; P.A. necrotico-hemoragică; P.A. supurată.
 Clinic:
- Pancreatita acuta uşoară (P.A.U.) – în care disfuncţia de organe sistemice este minimă şi
complet reversibilă.
- Pancreatita acută severă (P.A.S.) sau gravă (P.A.G.) – reprezintă formele asociate cu
complicaţii ameninţătoare de viaţă.
 Etiologie:

Cauzele cele mai frecvente sunt: litiaza biliară (40%), alcoolismul (40%), altele(20%).
Alţi factori capabili să iniţieze P.A. :
• etiologia iatrogenă – P.A. postoperatorie
• etiologia traumatică
• boli metabolice (hiperlipidemia familială)
• boli endocrine
• infecţii virale
• boli pancreatice şi extrapancreatice – realizează obstacole pe canalele excretorii
• terenul (obezitatea, excesele/carenţele alimentare).
 sursa www.romedic.ro

Diagnosticul clinic:

Prezentarea tipică: durere spontană şi la palpare limitată iniţial în etajul superior.

Tipic, durerea abdominală este situată superior, cu debut brusc, care persistă 1 – 2 zile şi
este însoţită de greaţă, vărsături, febră joasă.
 Examenul clinic:

 La inspecţie: bolnav pletoric, de vârstă medie, şocat sau agitat, icter rar prezent.
 La palpare: sensibilitate, apărare musculară, distensie, tumoră difuz conturată, cu
împăstare în etajul abdominal superior.

Şocul nu face parte din manifestările iniţiale ale P.A. Apare odată cu tulburările volemice
în evoluţie.
Alte semne: echimoze periombilicale
echimoze până la ligamentul inghinal
echimoze pe flancuri
Semne de insuficienţă organică: cardiovasculare, respiratorii, renale, metabolice,
hematologice, nervoase.
Complicaţiile sistemice sunt întâlnite în procent de 10% în P.A. , 40% în P.A.G. , 100% în
P.A. infectate.

Diagnosticul biologic – pune în evidenţă hiperamilazemia, hiperlipazemia.

Alte investigaţii:
• enzime celulare: GOT, GPT ↑; sindrom biologic de icter mecanic prezent; glicemia ↑;
V.S.H. ↑; hemoleucogramă cu leucocitoză; HT ↓; calcemia ↓; uree sangvină ↑
 Investigaţii imagistice:

1. Radiografia abdominală simplă – distensia, calcificări în aria pancreasului, calculi biliari,

ansă intestinală santinelă, distensia colonului.
2. Radiografia cu substanţă de contrast – lărgirea potcoavei duodenale.
3. Ecografia – neconcludentă iniţial.
4. Tomografia şi tomodensitometria computerizată sunt cele mai valoroase pentru
diagnosticul morfologic evidenţiind leziunile – scorurile BALTHAZAR.
5. E.K.G. – pentru starea miocardului şi diagnostic diferenţial.
6. Laparoscopia – rar indicată.

Diagnosticul diferenţial se face cu:

 abdomen acut medical
 fals abdomen acut medical
 abdomen acut chirurgical

Evoluţie – Complicaţii:

Forma uşoară/edematoasă – constant remisivă – 80 % din acestea se vindecă.

Formele severe, necrotico-hemoragice, supurative – 20 % dezvoltă complicaţii evolutive.
 MANAGEMENTUL PACIENTULUI CU P.A.

Obiectivele tratamentului:

1. Terapia suportivă:
• reechilibrarea hidro-electrolitică corespunzătoare
• menţinerea diurezei > 0,5 ml/Kgc
• suplimentarea cu oxigen
• sondă nazogastrică
2. Reducerea secreţiei pancreatice: prin repaus digestiv. Realimentarea pacienţilor este
posibilă după 48 h de la încetarea durerii.

3. Ameliorarea durerii (analgezia) – se face în trepte.

4. Prevenirea apariţiei complicaţiilor.

Administrarea de antibiotice nu se face în scop profilactic.

 Rolul asistentului medical în îngrijirile acordate
şi conduita terapeutică

Asistentul medical va acorda îngrijiri în funcţie de simptomele întâlnite la bolnav:

1. Greaţa, vărsăturile:
- în timpul vărsăturii, asistentul medical va aşeza bolnavul în poziţie şezând la marginea
patului, îl va sprijini în timpul vărsăturii, îi va oferi o tăviţă renală în care să vomeze.
- dacă bolnavului este culcat în pat, îl va aşeza cu capul într-o parte.

2. Durerea:
- durerea va fi calmată la indicaţia medicului cu analgezice, iar rolul asistentului medical
va fi de a administra tratamentul şi de a linişti pacientul.

Asistentul medical efectuează la indicaţia medicului bilanţul hidric şi administrează pentru

corectarea tulburărilor electrolitice, parenteral, soluţiile perfuzabile, electroliţii sau
cantitatea de sânge prescrisă.

Asistentul medical urmăreşte ca pacientul să nu prezinte semne de deshidratare, să nu

aibă glob vezical, să elimine urina, să determine cantitatea de urină, să înregistreze diureza.
 În cazul pancreatitei acute, cu tratament chirurgical, asistentul medical va acorda atât
îngrijiri preoperatorii, cât şi îngrijiri postoperatorii pacientului.

Îngrijirile preoperatorii:
Planul de intervenţii preoperatorii:
 măsuri generale sau uzuale
 măsuri speciale
 măsuri de urgenţă

Din cadrul măsurilor generale:

1. pregătirea psihică a pacientului
2. supravegherea – asistentul medical observă zilnic:
 funcţiile vitale
 scaunul şi urina, greutatea şi talia, leziuni ale tegumentelor
 potenţiale dezechilibre hidro-electrolitice
 depistarea afecţiunilor cronice, diabet, HTA
3. alimentaţia preoperatorie – în cazul pancreatitei acute, este indicat repausul digestiv,
iar alimentaţia se face pe cale parenterală la indicaţia medicului.
4. examene de laborator: GOT, GPT, hemoleucogramă, glicemie, uree, creatinină.
5. examene de specialitate: tomografie, radiografie abdominală, ecografie, E.K.G.
 Pregătirea pacientului înaintea intervenţiei chirurgicale:
• evacuarea conţinutului intestinului şi a vezicii urinare
• igiena corporală şi depilarea zonei de intervenţie cu dezinfectare specială
• administrarea de medicamentaţie preanestezică
• aşezarea pacientului pe masa de operaţie
• dezinfectarea câmpului operator cu tinctură de iod pentru a împiedica diseminarea
florei cutanate

Îngrijiri postoperatorii:

Pacientul este observat pentru parametrul funcţiei respiratorii şi cardiovasculare,

sângerare, durere, stare de confuzie, asfixie, şoc operator. De asemenea, asistentul medical
supraveghează pansamentul plăgii.