NOŢIUNI DE ECONOMETRIE ŞI

STATISTICĂ MATEMATICĂ UTILIZATE ÎN

INGINERIA VALORII
OBIECTIVELE CURSULUI

 Prezentarea unor noţiuni de econometrie şi

statistică matematică cu care se operează
frecvent şi care facilitează asimilarea
metodelor de calcul utilizate în ingineria
valorii.

 Prezentarea relaţiilor matematice utilizate în

cazul realizării studiilor de ingineria valorii.

 Prezentarea unor exemple de calcul

Econometria:

 Ansamblul metodelor matematice și statistice folosite ca instrument de

studiere a corelațiilor cantitative ale fenomenelor și proceselor
economice

 Prelucrarea rezultatelor din cadrul studiilor de IV (faza III, etapa a șasea)

 1. Indicele preţului
 Se defineşte prin raportul:
 x1i  q1i
I1( p )
/ 0 
i
 x0 i  q0 i
i
xi reprezintă preţul, iar qi reprezintă cantitatea
Pentru q = 1, rezultă: I1( p/ 0)  x1 / . x0

- indicele “1” se referă la perioada pentru care se face actualizarea

- indicele “0” indică perioada de referinţă, anterioară
2. Valorile medii
 Media, sau media aritmetică a valorilor x1, x2,…, xn ce au rezultat
dintr-un experiment sau au fost calculate, se stabileşte din raportul:

x1  x2 ... xn 1 n
x    xi
n n i 1
Atunci când anumite valori xi se repetă de un număr mi oarecare de ori:

n
 xi  mi
x  m1  x2  m2 ... xn  mn
x  1  i 1n
m1  m2 ... mn
 mi
i 1
2. Valorile medii
 Media ponderată - se foloseşte în cazul prelucrării rezultatelor de
precizie diferită ; sau în cercetările experimentale pentru a conduce la
valori mai sigure ale variabilelor cercetate

Exemplu: Studiul unei noi scule aşchietoare

În vederea măsurării unor parametri de regim ai procesului de aşchiere se acceptă
că în timpul aşchierii starea tăişului sculei nu se modifică. În realitate muchia
aşchietoare se uzează chiar din momentul începerii prelucrării şi până la încheierea
experimentelor, influenţând asupra unora dintre mărimile de cercetat. Pentru ca
aceste influenţe să afecteze cât mai puţin rezultatele cercetării, se convine ca
măsurărilor efectuate în prima parte să li se acorde o pondere mai mare - deoarece
gradul de uzare a sculei a fost mai mic - iar celor de la sfârşit să li se acorde o
pondere mai mică.
n
 xi  Pi
x1  P1  x2  P2 ... xn  Pn
xP   i 1n
P1  P2 ... Pn
 Pi
i 1
în care, pi sunt ponderile aferente valorilor xi
2. Valorile medii
 Media geometrică

n
xg  n x1  x2 ... xn  n  xi
i 1

 Media armonică

n
xa 
1 1 1
 ...
x1 x2 xn

 Relaţia medie aritmetică, geometrică şi armonică

n
x1  x2 ... xn n x  x ... x 1 1 1
1 2 n   ...
 x1 x2 xn
n
 2. Valorile medii
Dispersia - Împrăştierea valorilor de la medie

n
 În cazul valorilor negrupate:  xi  x 2
2  1
n

n
 xi  x 2  mi
2  1
 În cazul valorilor grupate: n
 mi
1

 În cazul valorilor grupate și medie ponderată

Abaterea medie pătratică:

 Pentru valori xi, negrupate: 1 n

   x i  x 2
n 1

1 n
 Pentru valori xi, grupate:   n
  xi  x 2  mi
 mi 1
1
 Pentru valori xi cu ponderi diferite, grupate

 Împrăştierea, caracterizată prin dispersie şi abatere
medie pătratică, reprezintă, alături de medie, o
componentă de bază în numeroase calcule, între care:

 - rolul factorilor;
 - aprecierea omogenităţii;
 - definirea unor indicatori adimensionali
Aplicaţia 1.
O uzină producătoare de maşini-unelte a livrat următoarele tipuri
şi cantităţi de strunguri: în luna octombrie 2009: - 600 buc. tipul A
la preţul de 450 mii lei, 1000 buc. tipul B la preţul de 550 mii lei
şi 400 buc. tipul C la preţul de 600 mii lei. În aceeaşi lună, dar în
anul 2008, preţurile aceloraşi tipuri de strunguri au fost: 80 mii
lei pentru tipul A, 90 mii lei pentru tipul B şi 98 mii lei pentru
tipul C.

Să se calculeze:

Indicele preţului (pentru tipul B și pentru toate tipurile )

Preţul mediu.

Dispersia

Abaterea medie pătratică

3. Alţi indicatori
 Covariaţia - raportul dintre produsul abaterilor de la medie a două
variabile aleatoare raportat la numărul de încercări.
n
  xi  x   y i  y 
Cov xy  i 1
n

 Corelaţia - Legătura dintre două sau mai multe variabile. Cea mai
strânsă legătură între variabilele x şi y este reprezentată prin relaţia
y = (x), în care unei valori date a lui x îi corespunde o valoare bine
determinată a lui y. În acest caz x oferă o informaţie maximă despre y.

 Coeficientul de corelaţie - expresia numerică a intensităţii legăturii

dintre două sau mai multe variabile.

Cov xy
 xi  x   y i  y  n   xi  y i   xi   y i
rxy   i  i i i
x  y n  x  y  2  2
   
n   xi2    xi   n   y i2    y i  
 i    
  i    i  i  
Aplicaţia 2
Se consideră că într-un atelier, în care cea mai mare parte a
lucrărilor la un produs se realizează prin manufacturare,
productivitatea y este puternic influenţată de sporul x al
venitului muncitorilor. Sunt cunoscute următoarele date:
- creşterea productivităţii la sfârşitul fiecărui trimestru al unui an:
90; 170; 350; 550
- sporul de salariu aferent: 3; 5; 8; 12 (în sute lei).

Să se calculeze: v
 alorile medii ale celor două variabile,
 abaterea medie pătratică pentru cele două variabile,
 covariaţia
 coeficientul de corelaţie dintre cele două variabile: creşterea
salariului datorită creşterii productivităţii, arătând ce tip de
legătură există între cele două variabile
4. Regresia
- Metodă de cercetare a legăturii dintre variabile, utilizată frecvent în
studiile tehnico-economice;
- Dacă se consideră y variabila dependentă şi x1, x2,…, xn variabilele
independente, se poate găsi o relaţie:

y = f(x1, x2,…, xn),

care defineşte o suprafaţă sau o curbă de regresie.

Deoarece procesele şi fenomenele au caracter aleator, modelul teoretic

se înlocuieşte cu un model de dependenţă statistică având forma
yˆ  f ( x1 ,x2 ,...,xn )  

în care  este variabila aleatoare (sau variabila reziduală),

y reprezintă o funcţie de ajustare (datorată altor factori decât variabilele
xi).
4. Regresia

Funcţia de regresie poate fi:

 unifactorială, când un singur factor influenţează
variabila y;
 multifactorială, în cazurile când y este dependent de
mai mulţi factori

Alegerea corectă a modelului de regresie influențează

obținerea unor rezultate cât mai corecte în legătură cu
procesul/fenomenul studiat

Măsura dependenţei dintre y şi x este caracterizată

prin coeficientul de corelaţie sau prin raportul de
corelaţie.
4. Regresia
Exemplu: Curba de regresie a variabilei y (productivitatea medie de oţel a
unui cuptor Siemens Martin) în funcţie de procentul x de carbon conţinut
în metal – fig. 4.a
Funcţia de regresie liniară – fig. 4b
4. Regresia
Exemplu: Funcţia de regresie liniară (fig. 4b)
Modelul teoretic: y = a0 + a1x
Ecuaţia de ajustare a modelului teoretic:
ŷ  a0  a1  x  
În care , a0 şi a1 sunt parametri ce trebuie determinaţi, iar ŷeste ajustarea.
Pentru fiecare valoare reală a lui y, se comite o eroare definită prin:
i = yi  (a0 + a1xi), i = 1, …, n.

Parametrul a0 poate lua valori pozitive, sau negative. Reprezintă valoarea lui y
când x = 0
Coeficientul a1 – coeficient de regresie – reflectă măsura în care se modifică
variabila dependentă, la modificarea cu o unitate a variabilei independente.
Astfel:
 a1 > 0 corelaţie directă a variabilelor, fig. 4b;
 a1 = 0 variabilele y şi x sunt independente;
 a1 < 0 - corelaţia între y şi x este inversă, fig. 4b.
4. Regresia
4. Regresia
 Parametrii a0 şi a1 se estimează. Estimarea se concretizează practic în
determinarea unei drepte care să minimizeze erorile de ajustare.
Determinarea parametrilor a0 şi a1 se realizează prin minimizarea funcţiei
de două variabile:
n
F a, b    y i  a0  a1  xi 2
i 1

Pentru estimare se utilizează în cele mai multe cazuri metoda celor mai
mici pătrate.
2

S    yi  axi    yi2  2axi yi  a 2 xi2 

n n

i '1 i '1

S' 
S

n

2axi2  2 xi yi  0 
a i 1

a
x y i i

x 2
i
4. Regresia
 Dacă legătura este exponenţială, având ca model ecuaţia

 se poate aduce la forma liniară, adoptându-se expresia

ajustată

se logaritmează:
 se fac înlocuirile:

 se scrie ecuaţia de regresie liniară:

După rezolvare, ţinând seama de notaţiile şi transformările

făcute, se stabilesc valorile parametrilor a0 şi a1.
5. Probabilitatea
Probabilitatea realizării unui eveniment A, asociată unui experiment,
este obţinută în condiţiile în care:
- experimentul este realizat într-un număr mare de încercări (N);
- există înregistrări privind numărul de cazuri în care evenimentul (A) a
avut loc.
A
p A   ;0  pA  1
N

- dacă A1 şi A2 sunt două evenimente care se exclud reciproc

pA1sauA2   pA1  A2   pA1   pA2 

- probabilitatea de realizare a evenimentului contrar aşteptat

 
p A  1  p A 

- probabilitatea de realizare a evenimentelor independente

pA  B   pA  pB 

- probabilitatea de realizare a evenimentelor dependente (unul depinde

de celălalt)
 A
pAC   pA  p 
C 
5. Probabilitatea

 Media variabilei aleatoare discretă (speranța

matematică)

 Dispersia variabilei aleatoare:

 Repartiția variabilei aleatoare: mulțimea ale cărei

elemente sunt perechi ordonate formate din valorile
variabilei aleatoare și probabilitățile care le corespund.
 Pentru o variabilă continuă, funcția de repartiție este
dată de integrala:
6. Sondajul statistic
 În studii tehnico-economice pentru culegerea datelor
necesare încadrării fenomenului investigat într-o
anumită lege de evoluție

 Datele alcătuiesc un eșantion (dimensiuni, puteri,

persoane) de cazuri sau de intervale pentru care au
fost înregistrate valori privind evoluția fenomenului
studiat
 Eșantionul trebuie să fie reprezentativ: respectarea
alegerii aleatoare a unităților ce formează eșantionul

 Eșantionul trebuie să fie dimensionat: funcție de

împrăștierea caracteristicii de reprezentativitate și
de garanțiile de natură probabilistică ce se acceptă.
Aplicaţia 3
 Într-un program de aprovizionare s-au înregistrat următoarele
situaţii: existenţa produselor A şi B în depozitul furnizorului nu
este certă deoarece din evidenţele solicitantului rezultă că pentru
ultimele N = 100 cereri s-au primit răspunsuri afirmative doar în
80 cazuri pentru produsul A, respectiv în 60 cazuri pentru
produsul B. Confirmarea a fost urmată de livrare, iar aceasta a
fost făcută cu produsele în vrac (60 cazuri) sau împachetate (în 20
cazuri) pentru produsul A. Livrarea s-a făcut fie la termenul
stabilit (T), ceea ce s-a petrecut în jumătate din cazuri, fie cu
întârziere.
- Probabilitatea de a se livra produsul A:
p  A 
A 80
  0 ,8
N 100

- Probabilitatea de a se livra produsul B:

p B   
B 60
 0 ,6
N 100

- Probabilitatea de a se livra ambele produse:

p A  B  p A pB  0,2  0,6  0,12
Aplicaţia 3
- Probab. de a se livra produsul A fie vrac, fie împachetat:

p A1  A2   p A1  p A2   0 ,6  0 ,2  0 ,8

- Probab. livrării produsului A la timpul T:

 A
p A T   p A  p   0 ,8  0 ,5  0 ,4
T 

- Probabilitatea de a primi răspuns negativ referitor la existenţa în

depozit a produsului A:

 
p A  1  p A  1  0,8  0,2

- Profitul aşteptat, dacă vânzarea prod. A aduce un profit de 3 mil.

Iar refuzul livrării provoacă o pierdere de 2 mil.

Ex    xi  pi  x1  p1  x2  p2  3  0 ,8   2   0 ,2  2 ,4  0 ,4  2
i