INDEPENDENȚA ROMÂNIEI

RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ
1877-1878
CONTEXT INTERNAŢIONAL

Redeschiderea “ Problemei orientale”

mişcarea de eliberare a popoarelor din Balcani –
răscoale antiotomane;
Rusia s-a autoproclamat protectoarea slavilor din
Balcani;
Imperiul Otoman a promulgat o nouă Constituţie în
care România avea statut de provincie privilegiată;
Au loc tratative pentru trecerea trupelor ruseşti prin
România.
Convenţia ruso-română 4 aprilie 1877,
Bucureşti
Obligaţia Rusiei de a respecta integritatea teritorială a
României şi drepturile statului român;
Dreptul armatelor ţariste de a tranzita teritoriul
României, cu obligaţia de a suporta cheltuielile;
Traseul trupelor ruse era stabilit în detaliu, pentru a
ocoli capitala.
Proclamarea independenţei
Stare de război între Imperiul Otoman şi România,
datorităbombardării oraşelor de pe malul românesc al
Dunării şi, în replică, a Vidinului;
9 mai 1877-proclamarea independenţei prin discursul
ministrului de externe al României, Mihail
Kogălniceanu, în Camera Deputaţilor: “Suntem
independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare.”
10 mai 1877-proclamarea independenţei în Senat.
 PERSONALITĂŢI

Regele Carol I Mihail Kogălniceanu

Cucerirea independenţei pe câmpul de

luptă
Rusia a respins propunerea României de a participa militar în
războiul contra Imperiului Otoman, dar datorită respingerii
atacurilor ruse la Plevna, Marele Duce Nicolae, comandantul
armatei ruse, a solicitat prin telegrama din 19/31 iulie 1877
sprijin militar;
Principalele confruntări au avut loc la:
Rahova (noiembrie 1877);
Plevna (noiembrie 1877) – Carol I a fost comandantul
armatelor româno-ruse; armata română s-a remarcat în mod
deosebit, obţinând victorii în faţa turcilor;
Smârdan (ianuarie 1878);
Vidin (februrie 1878).
Recunoaşterea independenţei
Tratatul de la San Stefano
(19 februarie 1878)
A fost semnat de Imperiul Otoman şi Rusia, România
nefiind acceptată la tratative;
Se recunoştea independenţa României;
Dobrogea revenea Rusiei, care îşi rezerva dreptul să o
schimbe cu cele 3 judeţe din sudul Basarabiei, teritoriu
care revenise Moldovei în urma Congresului de la Paris
din 1856.
Nemulţumirea României şi a marilor puteri europene
Congresul de la Berlin (iunie-iulie 1878)

Delegaţia română a fost condusă de primul-ministru,

Ion C. Brătianu şi de ministrul de externe, Mihail
Kogălniceanu.
Prevederi:
Recunoştea independenţa României, condiţionată de
modificarea art. 7 din Constituţie;
România ceda Rusiei sudul Basarabiei (judetele Cahul,
Ismail şi Bolgrad)şi primea Dobrogea, Delta Dunării şi
Insula Şerpilor.
Consecinţe pentru România:
Unirea Dobrogei (inclusiv Delta Dunării şi Insula
Şerpilor);
Proclamarea regatului în 1881;
Înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia, care ameninţase cu
ocuparea armată dacă România refuza schimbul
teritorial, încălcând, astfel, convenţia;
Afirmarea statului român pe plan internaţional ca un
stat de sine stătător.