 

CHIOCHIU ALEXANDRU
CLASA a X-a D
În istoria culturii europene, această perioadă nasterea unei noi categorii socio-profesionale,
este considerată ca făcând parte din Evul aceea a intelectualilor. Intelectualul medieval
Mediu și este uneori numita perioada este profesorul.
cisterciana. Oamenii secolului al XII-lea erau constienti
Nu putem intelege evolutiile culturale ca reprezinta ceva nou in raport cu perioada
incepute in secolul al XII-lea fara a tine anterioara, caci se numeau pe ei
seama de avantul economic pe care il cunoste insisi moderni, fara a se considera superiori
atunci Occidentul, in care progresele agricole anticilor, ci dimpotriva, dorindu-si sa-i
ofera surplusuri si elibereaza forta de munca cunoasca si astfel sa-i foloseasca mai bine.
necesara renasterii oraselor. Anticii erau considerati "specialistii", sursa
Aceasta renastere a oraselor a fost pusa de oricaror cunostinte stiintifice, predate prin
Jacques Le Goff (in Intelectualii in Evul intermediul artelor liberale.
Mediu, Bucuresti, 1994) in legatura cu
 „Văd o adunare de studenti; mai apoi le repeta intre ei, si,
mare este numarul lor; sunt repetandu-le, si le
de toate varstele: sunt incrusteaza in memorie.”
adolescenti, tineri si batrani. (Hugues de Saint-Victor, De
Studiile pe care le fac sunt vanitate mundi, I, II, in
diferite: unii isi exerseaza „Patrologia Latina”, ed.
limba inculta ca sa pronunte Migne, CLXXV, col. 709)
litere noi si sa produca sunete
pentru ei insolite; altii invata
mai intai, ascultand,
flexiunile cuvintelor,
compunerea si derivarea lor;
Sistemul unor studii itinerante, urbane europene. universitatilor, si le sprijina
facute in diferite centre, avea Fenomen urban, universitatea impotriva autoritatilor civile
insa numeroase inconveniente, are o organizare specifica reusind astfel sa le controleze.
intre care si imposibilitatea breslelor si ghildelor existente In prima jumatate a secolului
controlului masei turbulente in orase. Ea ii grupeaza pe al XIII-lea, aceasta incercare
de goliarzi, astfel incat solutia profesori si studenti cu scopul de control este ilustrata de
care se impune este crearea de a le apara drepturile si privilegiile pe care le primesc
unor institutii care sa-i adune privilegiile in fata strainilor in interiorul universitatilor
pe profesorii de diferite sau a autoritatilor civile si dominicanii si franciscanii,
specialitati la un loc, atragand ecleziastice. In acelasi timp ordine calugaresti nou
si studentii care sa se fixeze, insa, universitatea este o infiintate pentru a supune mai
urmandu-le cursurile. Conditii institutie a bisericii, disciplina bine orasul influentei bisericii
favorizante au fost oferite de considerata cea mai si papei.
dezvoltarea oraselor, de importanta fiind teologia, iar
organizarea lor autonoma, de scopul ei fiind de a forma
generalizarea organizarii clerici instruiti, capabili la
corporatiste, care au permis randul lor sa predea altor
aparitia primelor universitati, clerici in devenire. Papalitatea
pe la 1200, in marile centre intelege repede importanta
  1364, 12 mai Cracovia
 ,,Noi, Cazimir, din mila lui Dumnezeu rege al Poloniei, . dorind fierbinte,
asa cum e datoria noastra, sa creasca ceea ce e folositor, . clerului si
supusilor majestatii-noastre, am hotǎrat ca in orasul nostru Cracovia sǎ
atribuim si sǎ stabilim un loc pe care sǎ se ridice o scoalǎ generalǎ si in
viitor, pe vesnicie, vrem ca sǎ-i garantǎm existenta prin aceastǎ diplomǎ a
noastrǎ. Fie ca in acest oras, Cracovia, sǎ meargǎ liberi si fǎra primejdii
toti locuitorii, nu numai din regatul nostru sau din tarile vecine, ci si din
alte diferite pǎrti ale lumii, toti cei care nǎzuiesc sǎ dobandeascǎ slǎvitul
mǎrgǎritar al stiintei. ”
  Comunitate a profesorilor si a
studentilor, bazata pe predare si
invatare, beneficiind de privilegii de
imunitate, universitatea se bucura de o
autonomie semnificativa. Fiecare isi
fixeaza propriul program de studii,
conditiile de acces la invatamant,
conditiile desfasurarii examenelor. In
general, profesorii si mai ales
studentii au privilegiul de a nu fi
judecati de justitia civila, ci de cea a
episcopului, caruia universitatea, ca
mostenitoare a scolii episcopale, ii
ramane subordonata.
 Ca sa-si impuna punctul de vedere in
fata autoritatilor, laice sau religioase,
comunitatea universitara poate apela
la greva, suspendand cursurile si
privand astfel orasul de avantajele
materiale si de prestigiul pe care
prezenta unei populatii numeroase de
studenti si profesori le aducea. Astfel
s-a intamplat, de exemplu, la Paris,
unde, in 1229, profesorii si studentii
au parasit orasul pentru doi ani, pana cunostintelor lor, impartasite
la acceptarea de catre regele Ludovic celorlalti. In acest sens, ei pot fi
al IX-lea a revendicarilor lor. In cazul asimilati celorlalti mestesugari ai
conflictelor interne se poate ajunge la orasului, intrucat practica o meserie
secesiune, profesorii si studentii de pe urma careia traiesc, spre
nemultumiti plecand din oras si deosebire de oamenii instruiti ai
intemeind un nou centru universitar. primelor secole ale evului mediu, care
Acesta a fost cazul Universitatii aveau de obicei o alta sursa de
din Leipzig, fondata la inceputul venituri.
secolului al XV-lea de profesorii si
studentii germani care au parasit
Praga in urma conflictului cu Ian Hus
si sustinatorii acestuia.
 Profesorii sunt platiti fie de studentii
lor, fie primesc o functie bisericeasca
prin care li se asigura subzistenta, fara
insa in general sa se achite de
obligatiile legate de aceasta, atributia
lor fiind aceea de a preda. Esential
este faptul ca acesti profesori,
detinatori ai 'autorizatiei de a preda' ,
pot fi considerati un nou tip de
oameni de cultura, intelectuali care isi
castiga existenta de pe urma
 Invatamantul se facea prin predarea de catre
magistri a lectiilor, constand in comentarii
ale textelor unor autoritati in materie (Biblia,
Hipocrate, Aristotel, etc), intrebari, dispute.
Acestea aveau caracter public si ii
familiarizau pe studenti cu tehnici ale
muncii intelectuale.
 Scolastica, dezvoltata intre secolele XII si
XVI, este o metoda de studiu care presupune
analiza limbajului, pentru a se putea folosi
termeni adecvati; de asemenea, impune
cunoasterea dialecticii, adica a legilor
demonstratiei, pentru a putea convinge
auditoriul sau oponentii. Scolastica se
bazeaza pe cunoasterea si respectarea
textelor autoritatilor recunoscute, ceea
ce poate conduce la pericolul de a cadea in
servilism. Pe de alta parte insa, ea face apel
la ratiune, transformand astfel si teologia
intr-o stiinta, ale carei adevaruri pot fi
demonstrate. Instrument util de studiu in
secolele XII-XIII, scolastica a evoluat spre
dispute sterile, din ce in ce mai specializate
si desprinse de realitate, ceea ce a condus la
condamnarea ei de catre umanisti si
partizanii libertatii de gandire.
 Pentru a invata, studentii aveau nevoie de
carti, ceea ce a determinat inmultirea
atelierelor de copiere a manuscriselor si
cautarea unor solutii de mai rapida
reproducere a acestora, intr-un numar din ce
in ce mai mare si la preturi mai scazute.
Raspandirea hirtiei in Europa, cu deosebire
din secolul al XIII-lea, este legata si de
cererea de carti de specialitate. La jumatatea
secolului al XV-lea, aceasta nevoie de carti
pentru mediul universitar si urban a condus
la inventarea tiparului.
 La originea teatrului medieval au stat
probabil mai multe traditii, dintre care
cele mai importante sunt cea populara,
a spectacolelor mostenitoare ale
mimilor antici sau ale reprezentatiilor
legate de ritualurile precrestine, si cea a
dramei liturgice. Aparuta in perioada
carolingiana ca o reactie la crescanda
neintelegere a textului latinesc de masa
credinciosilor, drama liturgica se
dezvolta in continuare, ilustrand prin
fragmente dialogate si interpretate,
intercalate in slujba religioasa, parti ale
istoriei sacre.
 Chiar arhitectura bisericilor se modifica
pentru a permite aceste reprezentatii
care in secolul al XIII-lea par sa fi
evoluat chiar intr-un sens mai laic,
generand reactiile negative ale papilor
si episcopilor. Foarte importanta in
desfasurarea spectacolelor era muzica,
de sorginte gregoriana, dar care treptat
evolueaza in directia valorificarii
filonului popular. Hildegard von Bingen
(1098-1179), calugarita germana,
reprezinta un moment de rascruce in
evolutia dramei liturgice, piesele
muzicale compuse de contribuind la
autonomizarea muzicii in raport cu
reprezentatia dramatica.

WEBBOGRAFIE:

https://www.descopera.ro/cultura/
https://ssu-b.spiruharet.ro/
https://cpciasi.wordpress.com/lectii-de-istoria-muzicii/noile-scoli-muzicale-nationale/