7.

Redactarea lucrarilor stiintifice (articole)

 Redactarea unui articol stiintific are drept scop
raportarea intr-o revista de specialitate a
rezultatelor cercetarilor proprii in vederea
diseminarii acestora catre comunitatea
oamenilor de stiinta. Conceperea unui articol
stiintific de succes este o etapa complexa care
necesita, in primul rand, cunoasterea cititorilor
revistei catre care va adresati, dar si a stilului
de redactare in limba corespunzatoare.
Structura unui articol
 Structura unui articol, acceptata de mai toate revistele
stiintifice este: titlul articolului, autorii si afilierea acestora,
cuvintele cheie, rezumatul, introducerea, metode,
rezultate, discutii, multumiri, bibliografie si materiale
anexate.
 Exemplu : structura recomandata de catre "Uniform
Requirements for Manuscripts Submitted to Scientific
Journals: Writing and Editing for Biomedical Publication"
elaborata de the International Committee of Medical
Journal Editors. IMRAD este acronimul pentru Introducere,
Metode, Resultate si Discutii.
 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3142758/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3142
758/

Manuscript Preparation and Submission

 Preparing a Manuscript for Submission to Biomedical Journals
 General Principles
 Reporting Guidelines for Specific Study Designs
Title page
 Conflict-of-interest Notification Page
Abstract and Key Words
Introduction
Methods
 Selection and Description of Participants
 Technical Information
 Statistics
Results
Discussion
References
 General Considerations Related to References
 Reference Style and Format
 Tables
 Illustrations Figure
 Legends for Illustrations Figures
 Units of Measurement
 Abbreviations and Symbols
Titlul
 Cel mai bun moment pentru formularea unui titlu este atunci cand
articolul este terminat. Astfel, titlul va reflecta cu acuratete
continutul si ideea principala a articolului.
 Titlul trebuie sa fie cat mai scurt cu putinta, dar suficient de complet
pentru a fi inteles.
 Autorii trebuie sa se gandeasca la faptul ca titlul articolului lor va fi
citit de mii de oameni.
 este o idee buna ca titlul sa cuprinda o parte dintre cuvintele cheie
ale articolului.
 In titlu nu trebuie folosite formule, simboluri, termeni de jargon si
abrevieri. Toti termenii trebuie scrisi in intregime.
 Este de evitat incarcarea titlului cu cuvinte si expresii care nu aduc
nici o informatie utila, cum sutn „Raport despre”, „Studiu asupra”,
„Elemente de”etc.
 Titlurile in serie nu sunt utile.
Food and Environment Safety , Suceava
Revistă editată de Facultatea de Inginerie
Alimentară
Year: 2015 - Volume: XIV - Issue: 4
 The role of functional food in the improvement of consumer’s health
status
 Investigation of the effect of vegetable powders into aqueous and oil
phase in butter paste
 Water phase condition in the butter paste with red beet powder
 Wheat fibre impact on flour quality of confectionery products
 The influence of processing on phytic acid content in some wheat
products
 Research concerning physico-chemical and microbiological
characteristcs of qui-noa, dried milk and oat bran yogurt
 Vegetable fats influence on the physico-chemical and sensorial
properties of “Telemea” cheese
Autorii si afiliere
Autorii unui articol sunt toti cei care au avut contributii partiale sau totale
la generarea continutului stiintific al articolul, de la conceptie, analiza
datelor si interpretare, la redactarea si corectarea critica a
continutului, aducandu-si o contributie la valoarea stiintifica, la
revizuirea si redactarea formei finale a articolului.
Ordinea autorilor este conform contributiei acestora:
 primul autor este responsabil cu colectarea si analizarea datelor si
redactarea primei versiuni a articolului;
 coordonatorul grupului de cercetare este adeseori autorul de
corespondenta si este cel care isi asuma intreaga responsabilitate
asupra studiului.
 ceilalti autori sunt enumerati in ordinea importantei contributiilor
aduse la realizarea studiului.
Autorii
Calitatea de autor va fi atribuita numai pentru contributii substantiale in:
 conceptia si proiectarea sau analiza si interpretarea datelor,
 schitarea articolului sau revizuirea critica a continutului sau intelectual,
 aprobarea variantei finale a articolului, care va fi publicata.
Cele trei conditii de mai sus trebuie indeplinite simultan.
 Cei care au contribuit la realizarea studiului sau la revizuirea articolului, dar
nu indeplinesc criteriile pentru a fi numiti autori, vor fi amintiti la capitolul
Multumiri.
 Nu se includ titlurile academice, profesionale, oficiale, militare sau religioase.
 Se vor nota institutiile de apartenenta ale autorilor folosind exponenti sau
asterisk (Semn grafic în formă de steluță) , in functie de publicatie, pentru a
desemna apartenenta fiecaruia.
 Se va indica autorul caruia ii va fi trimisa corespondenta. Intr-o nota de
subsol
 Se va scrie adresa postala a acestuia, adresa de e-mail si numarul de
telefon.
Cuvintele cheie
 Lista cu cuvinte cheie cuprinde, in general maxim 6
itemuri si va ofera posibilitatea sa orientati articolul
in bancile de date care indexeaza informatia.
Alegerea judicioasa a cuvintelor cheie va permite
articolului dumneavoastra sa fie citit de cat mai
multi specialisti si sa sporiti astfel numarul de citari.
 Exemplu : EFFECT OF HEAT TREATMENT ON
SOYBEAN PROTEIN SOLUBILITY
 Key words: protein solubility, soybean meal, urease
index
Rezumatul
Rezumatul va contine urmatoarele elemente:
 - scopul studiului prezentat clar in prima propozitie (din sectiunea
Introducere);
 - metodele si experimentele utilizate (din sectiunea Metode). Se
vor prezenta clar elementele cele mai importante ale metodologiei,
tehnici speciale, fara a intra in detalii.
 - scurta prezentare a rezultatelor importante, care sustin
rezolvarea problemei studiate (din sectiunea Rezultate);
 - o afirmatie scurta cu privire la interpretarea datelor si concluzi
(din sectiunea Discutii).
Exemplu rezumat:
Влияние температуры на активность протеаз мышечной ткани
говядины в процессе хранения
Мишанин Ю.Ф., Хворостова Т.Ю.
 Установлено, что влияние различной температуры хранения мясного
сырья на активность катепсинов может быть обусловлено действием
различных факторов: стабильностью ферментов, скоростью распада
фермент-субстратного комплекса, величиной рН мяса, сродством
фермента к активаторам или ингибиторам. Изменчивость активности
мышечных протеаз свидетельствует, что указанный показатель может
оказывать существенное влияние на течение процесса протеолиза как
при хранении мясного сырья, так и при изготовлении из него различных
видов полуфабрикатов
Exemplu 2 rezumat:
Exemplu 3. A systematic review of the effect
of thermal processing on the allergenicity of
tree nuts
Abstract
Background: Allergenicity of foods can be influenced by processing. Tree nuts are an important
source of nutrition and increasingly consumed; however, processing methods are quite variable
and data are currently lacking on the effects of processing on allergenicity.
Objective: To perform a systematic literature review on the effects of food processing on the
allergenicity of tree nuts.
Methods: A systematic literature search of PubMed and Embase databases was performed, with
screening of references, related articles and citations. Studies were included if they assessed the
allergenicity or immunogenicity of processed nuts.
Results: The search resulted in 32 articles suitable for analysis. Clinical studies indicate that roasting
reduces the allergenicity of hazelnut in individuals with a birch pollen allergy and reactivity to raw
hazelnut. Thermal processing may reduce the allergenicity of the PR-10 protein in hazelnut and
almond in vitro. The majority of the in vitro studies investigating the allergenicity of nonspecific
lipid transfer proteins (nsLTPs) and seed storage proteins in hazelnut, almond, cashew nut,
Brazil nut, walnut, pecan nut and pistachio nut show heat stability towards different thermal
processing methods.
Conclusion:Thermal processing may reduce allergenicity of PR-10 proteins in hazelnut and almond,
in contrast to nsLTPs and seed storage proteins. This has important implications for source
materials used for IgE testing and food challenges and diet advice.
Introducerea
Introducerea
 Incepeti Introducerea prin a identifica clar aria dumneavoastra de
interes. Folositi cuvintele-cheie inca din primelefraze ale textului. Aceasta
va va ajuta sa va concentrati rapid asupra temei principale, fara sa va
pierdeti in discutii generale.
 Aratati care este problema pe care o abordati si de ce merita sa fie
rezolvata (care este semnificatia ei). Exprimati scopul studiului
dumneavoastra.
 Enuntati abordarea dumneavoastra si felul in care difera de lucrarile
publicate anterior.
 Pe parcurs, citati lucrarile relevante fara a intra in amanunte.
 Asigurati-va ca fiecare afirmatie facuta in introducere va fi demonstrata in
text
Exemplu introducere: The impact of germination
and dehulling on nutrients, antinutrients, in vitro
iron and calcium bioavailability and in vitro starch
and protein digestibility of some legume seeds
Materiale si metode de
lucru
Structura Materiale si
metode
prezentarea materialelor (reactivilor) sau a organismelor
(plante, animale, subiecti umani, etc.) utilizate in
experiment, cu mentionarea sursei de provenienta si a
caracteristicilor importante (de ex. "....poly-L-lysine (Sigma
no.1309)"). Tot aici se enumera echipamentele si soft-urile
importante, inclusiv producatorul, utilizate in derularea
experimentului.
 descrierea experimentului sau a modului de prelevare a
probelor de analizat (de ex. variabille masurate, numarul
de probe analizate, tratarea probelor, etc);
 modalitatea de prelucrare a datelor obtinute (de ex. analiza
cantitativa, metode statistice, intervalele de incredere etc.)
Structura Materiale si
metode
Daca una dintre metodele utilizate a fost descrisa intr-un articol publicat
anterior se recomanda sa nu repetati descrierea experimentului ci sa
mentionati referinta bibliografica (de ex. “were done as described by Hughes
et al. (4)”).
 Cand utilizati metode standardizate nu este necesar sa explicati, in detaliu,
procedura de lucru deoarece specialiștii carora va adresati sunt familiarizati cu
aceste metode.Veti prezenta doar eventualele modificari pe care le-ati adus
dumneavoastra.
 De obiciei datele din protocolul de derulare al exprimentului se prezinta in
forma concentratiei finale, fara a specifica, de exemplu volumul de solutie
adaugat, incercand sa evitati detaliile nesemnificative.
 Cheia pentru a scrie o sectiune buna de Materiale si metode este de a
oferi un numar adecvat de detalii: prea putine detalii nu pot asigura
repetabilitatea experimentelor de catr e altii, iar prea multe detalii vor face
articolul sa semene cu un manual
Rezultate
 In cadrul acestei sectiuni se vor prezenta, obiectiv, rezultatelor importante,
fara a le interpreta, intr-o succesiune logica, utilizand reprezentari grafice
(tabele si figuri).
 Textul din aceasta sectiune va sustine raspunsurile la problemele /
ipotezele investigate, fara a evita raportarea rezultatelor negative.
 Daca nu ati obtiunut rezultatele anticipate, se poate considera ca ipoteza
initiala a fost incorecta si deci este necesar sa o reformulati, sau probabil ca
ati obtinut un rezultat neasteptat care necesita un studiu amplu. In ambele
situatii rezultatele obtinute pot fi importante pentru specialisti, de aceea nu
considerati aceste rezultate ca fiind gresite.
 Daca ati dezvoltat experimentul cu atentie si aceste rezultate sunt
reproductibile, este important sa le prezentati si sa le interpretati in
sectiunea Discutii.
Rezultate
 Fiecare paragraf din aceasta sectiune va incepe cu o propozitie care
sa transmita catre cititor problema care a fost verificata prin
experimentul descris in acel paragraf. Pentru a da consistenta sectiunii
de rezultate, puteti descrie legatura dintre fiecare sectiune si capitolul ca
intreg.
 Rezultatele experimenale se prezinta fie intr-un tabel fie sub forma unei
figuri. In text se va face referire la fiecare tabel sau figura explicand clar si
concis concluzia dumneavoastra. De exemplu:

 Incorect: Rezultatele obtinute sunt prezentate in figura 1.

 Corect: Viteza reactiei este direct proportionala cu temperatura mediului.
(Fig. 1).
Rezultate
 Prezentati numai rezultatele relevante, obiectiv, fara interpretare, intr-o
ordine logica: fie pe cele mai importante la inceput, fie pornind de la
simplu la complex, fie in ordine cronologica.
 Dati suficiente detalii pentru a va sustine concluziile.
 Rezultatele pot fi sustinute prin tabele si figuri, numai daca este necesar
pentru claritate.
 In text trebuie sa va referiti la fiecare tabel si figura in parte, indicand in
mod clar principalele rezultate pe care le ofera. Prezenta mijloacelor de
sustinere a textului nu substituie nevoia de a prezenta in text
rezultatele esentiale.
 Nu trebuie repetate in text rezultatele prezentate in tabele si figuri si
nici nu trebuie prezentate aceleasi rezultate intr -un tabel si intro figura.
Nu se raporteaza rezultate brute daca pot fi comprimate ca medii,
procente etc.
 Nu formulati o fraza separat pentru a exprima doar rezultate statistice.
Folosirea cuvantului „semnificativ” presupune ca a fost efectuat un test
de semnificatie statistica.
 Limitati utilizarea cuvantului „semnificativ” numai pentru aceasta situatie
pentru a evita confuziile. De asemenea, daca ati notat in paranteza o
valoare a lui p care denota semnificatia statistica, utilizarea in text a
cuvantului „semnificativ” este inutila.
 Raportati si rezultatele negative, chiar daca nu va sustin ipoteza sau
chiar o contrazic.
 Aceste rezultate sunt importante daca ati lucrat corect. Ele au fost
obtinute si trebuie interpretate.
Rezultate
Elemente pentru
sustinerea textului
 Elementele de sustinere a textului – tabelele si figurile – pot
imbunatati un articol atunci cand sunt corect folosite. Ele
simplifica informatia, facand-o mai usor de inteles, scurteaza textul
si sporesc claritatea.
 Tabelele si figurile pot fi folosite in diverse scopuri: pentru
prezentare a datelor exacte, clasificarea informatiilor, exprimarea
unor relatii intre variabile, unor tendinte, comparatii, diferente,
ilustrarea unor relatii spatiale, relatii de cauzalitate, interactiuni,
procese, fenomene etc. Ele trebuie alese in functie de audienta.
 Tabelele si figurile trebuie folosite daca transmit informatia mai
eficient decat descrierea verbala.
 Datele din text nu trebuie dublate in ilustratii.
Tabele
 Folositi tabele doar daca ele contin date reprezentative. Nu se
includ date in tabele doar pentru ca au fost colectate. Daca
doua sau mai multe tabele contin date comune, incercati sa le
combinati, pentru a obtine un singur tabel.
 Cititorul urmareste mai usor seriile de date din tabele daca sunt
prezentate pe verticala (pe coloane) decat pe orizontala (pe
randuri).
 Fiecare tabel trebuie numerotat si trebuie sa poarte un titlu. Titlul va
fi asezat deasupra tabelului. Includeti unitatile de masura in
capetele coloanelor sau randurilor.
 Daca prezentati date procentuale in tabele, includeti si numarul
total al cazurilor (n) in functie de care ati calculat procentele.
Rezultate Figurile
Rezultate Figurile
 Sub aceasta denumire sunt cuprinse graficele, histogramele, schemele,
desenele si fotografiile.
 Fiecare tip de grafic poate fi folosit pentru a reprezenta mai sugestiv un
anume tip de informatie. Graficele cu linii si histogramele prezinta variatia
unei marimi in functie de alta, cu deosebirea ca graficele cu linii arata variatii
continue, iar histogramele arata variabile discrete.
 Graficele cu sectoare de cerc arata relatia partilor componente dintr-un intreg.
 Garficele logaritmice sunt folosite frecvent atunci cand variatia relativa a unei
marimi este mai importanta decat variatia ei absoluta sau cand o marime
variaza intre limite prea largi pentru a putea fi reprezentata eficient intr-un grafic
normal.
 Graficele cu puncte (scatter graphs) folosesc puncte neconectate prin linii
pentru a evidentia corespondenta dintre doua variabile reprezentate fiecare
pe cate o axa.
 Figurile trebuie numerotate consecutiv, in ordinea citarii in text. Titlul va fi
asezat sub figura.
Rezultate Figurile
Exemplu figura
Discutii
Discutii
 Aceasta sectiune este considerata cea mai importanta din structura
unui articol stiintific deoarece, aici se interpreteaza propriile
rezultate prin raportare la stadiul actual in domeniu.
 Aceasta sectiune are legatura cu Introducerea, prin modul in care
sunt incadrate, in raport cu literatura citata problemele / ipotezele
rezolvate. Nu se va repeta Introducerea ci se va analiza modul in
care studiile dezvoltate de dumneavoastra si prezentate in articol au
condus cercetarile, mai departe de etapa finala a stadiului actual
prezentat in Introducere.
 Evitati repetarea informatiilor din sectiunea Rezultate. Trebuie
mentionat ca in numeroase reviste sectiune de Discutii este
integrata cu cea de Rezultate.
Discutii
Structura minimala a aestei sectiuni va
cuprinde:
 relatia dintre rezultate si ipotezele /

problemele initiale. De exemplu: rezultatele

obtinute sustin sau infirma ipotezele initiale?;
 integrarea propriilor rezultate in studiile

anterioare si explicarea fenomenelor

observate;
 posibile explicatii pentru rezultate

neasteptate sau negative.

Discutii
 Vor fi organizate astfel incat sa faceti referire la fiecare experiment / studiu
pentru care ati prezentat rezultatele.
 Interpretarea experimentului / studiului se va realiza prin raportare la
bibliografia citata, urmand aceeasi succesiune ca in sectiunea Rezultate
incercand sa utilizati propozitii scurte care sa faca legatura intre rezultat si
interpretare.
 Raportarea interpretarii rezultatelor prin comparatie cu studiile publicate de
catre dumneavoastra sau alti autori va permite sa va evidentiati elementele
de noutate. Se pot discuta diferentele intre observatiile dumneavoastra si
ale altora fie critic, fie pentru completarea rezolvarii unei anumite probleme.
Se vor mentiona studiile care vor urma, daca acestea servesc scopului
propus, dar nu finalizati cu cliseul: "this problem needs more study".
 Adeseori aceasta sectiune se incheie cu un rezumat al principalelor puncte
pe care doriti sa le evidentiati.
Citarea bibliografiei
Citarea bibliografiei
Citarea bibliografiei
Citarea bibliografiei
Concluzii
Concluzii

 Aceasta sectiune are rolul de a sublinia

importanta si limitele studiului efectuat si de
aenunta noutatea cercetarilor efectuate.
 Se poate sublinia relevanta cercetarilor
efectuate in raport cu literatura existenta si
pot fi prezentate directiile logice de urmarit in
viitor,problemele ramase deschise.
Concluzii - Exemplu
Multumiri
Multumiri
 Aceasta sectiune este optionala si apare atunci
cand pentru derularea experimentelor ati beneficiat
de suport financiar din partea unor organizatii,
contracte de cercetare sau anumite materiale au
fost furnizate de catre un colaborator.
 De asemenea in aceasta sectiune se poate
multumi persoanelor care au citit si au avut
observatii asupra continutului articolului, si care nu
se incadreaza an calitatea de autor. Multumirile
sunt scurte si la obiect.
Multumiri

De exemplu:
 “The authors kindly acknowledge Ministry of

Education, Research and Youth Moldova

grant no....., for financial support. Special
thank to Dr. John Soul (Rome University,
Italy) for her scientific input. Also, we would
like to thank to Prof. Ela Boris (Lomonosov
Moscow State) for all the reagents“.
Modul de prezentare al
referintelor bibliografice
Modul de prezentare al
referintelor bibliografice
In redactarea acestei sectiuni va trebui sa tinem
cont de urmatoarele recomandari:
 toate citarile trebuie facute cu acuratete;

 includeti cele mai importante, mai riguroase si

mai noi lucrari din literatura de specialitate;

 citati numai articole si carti deja publicate sau

acceptate spre publicare pe care le-ati

parcurs;
 nu faceti exces de citari.
Modul de prezentare al
referintelor bibliografice
 Evitati citarea rezumatelor in bibliografie.
Nu vor fi amintite in lista bibliografica
„comunicari personale” si „observatii
nepublicate”. Mentionari ale unor
comunicari scrise pot fi facute intext, intre
paranteze sau ca note de subsol.
 Un articol acceptat pentru publicare dar
nepublicat inca poate fi citat, utilizind
expresia„In press.” in lista bibliografica.
Modul de prezentare al
referintelor bibliografice
 Acordati mare atentie scrierii listei bibliografice. In lista de
bibliografie se strecoara mai multe greseli decat oriunde
altundeva in textul articolului. Daca importati indici bibliografici
din alta sursa, verificati-i. Asigurati-va ca toate referintele
bibliografice facute in text se regasesc in sectiunea de
Bibliografie si ca toti indicii din aceasta sectiune sunt citati in
text. Nu includeti in Bibliografie referinte care nu sunt citate in
text.
 Modalitatile de intocmire a listei bibliografice variaza mult de la un
jurnal la altul. De cate ori doriti sa trimiteti un articol spre
publicare intr-un jurnal, cititi cu atentie „Recomandarile pentru
Autori” pe care le publica, pentru a va asigura ca lista
dumneavoastra bibliografica este formulta asa cum este cerut de
catre jurnalul ales.
Revizuirea articolului
 Dupa finalizarea primei forme a articolului, sunt recomandate cel putin
doua revizuiri din pertea autorului. Prima se va ocupa de or ganizare si
de logica,iar a doua de stil si exprimare.
 In timpul primei revizuiri, cititi tot articolul o data. Verificati ordinea ideilor
prezentate, logica prezentarii, citarile si referintele bibliografice. Simplificati
tabelele, eventual combinati-le.
 In timpul celei de-a doua revizuiri, cizelati exprimarea. Nu uitati ca, in
scrierea stiintifica, pe primul loc este claritatea si nu frumusetea.
 Folositi un procesor de text (de exemplu Microsoft Office Word,
OpenOffice Writer etc.) atat pentru a scrie prima versiune a articolului,
cat si pentru a o ajusta. Modificarile pot fi facute foarte usor, pasaje intregi
de text pot fi mutate, sterse sau introduse fara a afecta aspectul
manuscrisului.
 Procesoarele de text dispun de functii de verificare a ortografiei si
gramaticii in diver se limbi.
Revizuirea articolului
 Daca dispun de un dictionar de sinonime pentru limba in care
scrieti, folositi-l pentru aevita repetitiile inutile.
Exemplu
 Creşte, verb

Sinonime: a spori, a se dezvolta, a evolua; a educa, a îngriji un

copil; sălta, a (se) zburătăci, a trăi, a vegeta, a se regenera; (prin
Transilvania) a scula; a cultiva, a înmulţi, a extinde, a (se) mări, (
livresc) a (se) augmenta, a se îndesi, a majora, a (se) ridica, a se
sui, a se urca, a se umfla, a dospi; a se înălţa, (învechit şi popular)
a odrăsli, a a se intensifica, a se înteţi, a se adânci; a avansa, a
înainta, a progresa, a propăşi.
Revizuirea articolului
Citirea articolului de catre altii
 Chiar si dupa citirea articolului de catre coautori pot ramane neobservate
aspecte neclare.
 Dati articolul sa fie citit de catre cat mai multi cunoscuti ai
dumneavoastra, chiar daca nu au experienta in acelasi domeniu. Fiecare
va poate face sugestii utile.
 Cand considerati ca ati terminat articolul, trimiteti o copie pentru a fi citita
si de catre o alta presoana care lucreaza in acelasi domeniu cu
dumneavoastra si este potential competitor.
 In cazul in care ati citat una dintre lucrarile sale, rugati-o sa verifice daca ati
descris cu acuratete lucrarea sa. De obicei va va raspunde printr-o
critica utila. Luati-o in considerare. (Oricum, este posibil ca persoana
respectiva sa va fie referent in urma trimiterii articolului spre publicare intr-
o revista si va poate fi de folos sa ii cunoasteti punctul de vedere
dinainte. Puteti face astfel modificarile din timp.)
 Atentie! Fiecare cititor poate citi articolul dumneavoastra o singura
data. Folositi-i cu grija!
Elemente de stil si
Propozitiile scurte sunt cel mai simplu de scris si de citit. Nu va
gramatica


incarcati exprimarea cu cuvinte inutile. Expresii precum „deosebit

de”, „extraordinar”, „foarte” etc. nu vor da o greutate mai mare
afirmatiilor facute in articol.
 Folositi diateza activa a verbelor in locul diatezei pasive de cate ori

puteti.
 Diatezele sunt formele pa care le au verbele pentru a arăta raportul

dintre acțiunea pe care o exprimă și subiectul gramatical.

Exemplu :
 diateza activa- acțiunea este făcută de subiectul gramatical

Hidrolazele catalizează scindarea hidrolitica a diferitelor legaturi sau grupari

 Diateza pasiva - arată că subiectul gramatical suferă acțiunea făcută
de altcineva.
Diferite legaturi sau grupari sunt scindate hidrolitic de hidrolaze
 Evitati negatiile duble (pentru că o negație negată devine afirmație)
"nu se stie nimic", sau "nu s-a facut nimic"
Elemente de stil si
gramatica
 Denumirile genului, speciei, subspeciei si
varietatii organismelor se scriu cu litere cursive
(italice) sau se subliniaza : nuci Juglans
Regia L., ori Juglans Regia L.
 Folositi numai abrevieri standard (etc., si al.,
SUA) si evitati abrevierile in titlu si rezumat.
 Cu exceptia unitatilor de masura standard,
toate abrevierile trebuie precedate de
termenul intreg la prima aparitie in text.