CUPRINS

Introducere

Capitolul I: Esența teoretică a temei

$1.1 Noțiunea de „statistică”............................................4
$1.2 Etapa statisticii practice............................................5
$1.3 Etapa statisticii descriptive.......................................6
$1.4 Etapa aritmeticii politice...........................................7
$1.5 Etapa probabilistă.....................................................9
$1.6 Etapa statisticii moderne..........................................10
$1.7 Etapa actuală............................................................12

Capitolul II: Aplicarea practică

$2.1 Test. .......................................................................13
$2.2 Răspunsuri pentru Test...........................................15
Capitolul III: Creativitate
$3.1 Rebusul statistic......................................................16
$3.2 Rebusul statistic (completat)..................................17

Capitolul IV: Concluzie și părere proprie

$4.1 Concluzie...............................................................18

Biografie...............................................................................19

1
INTRODUCERE
Statistica este știința care studiază aspectele cantitative și calitative ale
fenomenelor și proceselor naturale, tehnologice și mai ales sociale, cu un accent
deosebit pe partea economică, statistica economică având un rol bine determinat
în cadrul statisticilor sociale. Ea are un rol esențial, deoarece cunoașterea în
orice domeniu de activitate pornește de la datele și informațiile pe care aceasta
le prezintă.

În acest proiect mi-am propus să analizez apariția și etapele dezvoltării

statisticii. Voi aplica această temă în 4 compartimente: din punct de vedere
teoretic, practic, creativ și părearea proprie. Primul compartiment va conține
explicația noțiunii de „statistică” și descrierea fiecărei etape a evoluției
statistice. Cel de-al doilea compartiment- un test în rezolvarea căruia trebuiesc
aplicate conținuturile primului compartiment. Compartimentul trei este format
dintr-un rebus statistic, iar al patrulea din concluziile și părerea proprie asupra
temei studiate.

Sper ca proiectul realizat de mine să fie de folos persoanelor care sunt

interesați de tema dată sau celor ce pur și simplu vor să cunoască mai multe
lucruri ce țin de statistică.

2
 CAPITOLUL I
Esența teoretică a temei

1.1 Noțiunea de
„statistică”
Statistica este știința care se ocupă cu descrierea și analiza numerică a
fenomenelor de masă, dezvăluind caracteristicile lor de volum, structură,
dinamică, conexiune, regularitățile, precum și legile care le guvernează.

Etimologic, cuvântul "statistica" îsi are radacina în cuvântul latinesc

"status" care înseamnă "situație", "stare socială", dar și "stat".

Precum toate științele, statistica s-a născut din necesități practice.

Procesul de abstractizare, generalizare și teoretizare s-a desfășurat treptat,
putînd fi identificate, cu aproximație, următoarele etape:

statistica actuală
Rădăcinile
istorice ale statistica modernă

statisticii statistica probabilistă

aritmetica politică

statistica descriptivă

statistica practică 3
1.2 Etapa “statisticii
practice”
Pe parcursul anilor, se pierd în timp primele izvoare ale statisticii,
existând diverse forme de statistică cu o vechime de peste 4 milenii. Statistica în
antichitate a fost utilizată pentru descrierea statelor din punct de vedere
geografic, economic, politic, cum ar fi:

 inventarierea aurului, pămîntului și animalelor în China, Egipt,

Grecia;

 înregistrări primitive ale populației în statele sclavagiste: Egipt,

Babilon, Asiria, Sumer;

 înregistrări periodice cunoscute sub denumirea de “census” ale

numărului populației într-o formă mai avansată, evidența impozitelor și
întocmirea registrelor fiscale, cadastrale în Imperiul;

 evidența pămîntului prin serviciul numit “tabularium” în Dacia

ocupată de romani.

În Evul Mediu, dezvoltarea statistică a vieții sociale, economice și

politice ia un avînt deosebit, mai ales ca urmare a creșterii schimburilor
economice dintre state, care necesită informații cît mai complete despre
partenerii comerciali efectivi și potențiali.Evidențele din această perioadă au
avut un caracter demografic (organizate de preoți despre căsătorii, nașteri,
decese), contabil (inventarierea de bunuri ale feudelor, mănăstirilor) și statistic
(din inițiativa statului privind descrierea patrimoniilor, veniturilor, pămîntului).

4
1.3 Etapa “statisticii
descriptive”
Statistica descriptivă este cea mai veche rădăcină teoretică a statisticii.
Ea a apărut în universități, în Germania, și s-a ocupat în principal de descrierea
situației geografice, demografice, economice și politice ale unui stat.
Statistica descriptive a fost continuu îmbogățită, restructurată și
perfecționată, punându-se din ce în ce mai mult accent pe "determinările
numerice" pe "limbajul cifric". Statistica descriptivă a determinat apariția
statisticilor naționale în cadrul oficializat. Prima țară în care apare statistica
națională este Suedia. Statistica descriptivă s-a numit și statistica universitară,
întrucât teoreticienii săi de bază erau profesori universitari dintre care cei mai
cunoscuți sunt:

Hermann Conring (1606- Gottfried Achenwall (1719-1772) Statistica descriptivă a avut o

1681), fondatorul școlii
de la Universitatea din Gottingen,
care definește statistica drept
descriptive germane, de “știința descriptivă folosită pentru
prezentarea particularităților unui
la Universitatea stat” și este cel care dă numele
Helmstedt, care ținea acestei discipline de “statistică”
cursuri universitare pornind de la cuvîntul de origine
despre știința descriptivă latină “status” care înseamnă stare
și de la cuvîntul italienesc “stato”
a statului, acesta fiind care înseamnă stat, astfel devenind
primul curs de statistică părintele statisticii.;
răspîndire amplă nu doar în
țările Europei de Est, dar și în
Vest, precum în Țările
Române, unde prima și cea
mai reprezentativă lucrare de
acest gen este "Descrierea
Moldovei", scrisă de Dimitrie
Cantemir (1673-1723), care
este o expunere monografică
pe plan geografic, politic,
economic, social și cultural.

Cu toate că școala germană o ridicase la rangul de știință, statistica

descriptivă nu avea drept scop descoperirea și cunoașterea legităților statistice,
ea constituie o realizare de seamă a domeniului, o etapă foarte bine conturată și
integrată în procesul îndelungat al dezvoltarii statisticii ca știință.
5
 Cu toate că școala germană o ridicase la rangul de știință, statistica
descriptivă nu avea drept scop descoperirea și cunoașterea legităților statistice,
ea constituie o realizare de seamă a domeniului, o etapă foarte bine conturată
și integrată în procesul îndelungat al dezvoltarii statisticii ca știință.

Etapa “aritmeticii
politice”
În timp ce în Germania, statistica se constituise ca disciplină descriptiv a
statului, în Anglia se năștea, în afara universităților, o statistică cu totul deosebită,
cunoscută sub numele de "aritmetica politică".

Caracteristic aritmeticii politice îi este faptul că pentru prima dată analiza

datelor înregistrate se face prin procedee matematice, urmărindu-se desprinderea
regularităților care domină schimbările esențiale de ordin calitativ în structura și
dezvoltarea raporturilor dintre fenomenele social-economice. Folosirea metodei
analitice, preconizată de filozofii materialiști, metafizicieni ai timpului,
recurgerea la instrumentul matematic și căutarea legităților marchează un
substanțial progres al statisticii, prefigurând apariția elementelor statisticii
moderne.

Școala Aritmeticii politice este reprezentată de persoane cu o importanță

mare în evoluția statisticii ca știință, precum:

6
 John Ground (1620- matematicianul și statisticianul E. Halley (1656-1742) a
1674), care a realizat englez William Petty (1623-
1687), care în 1690 publică o
efectuat unele estimări
un studiu în care căuta ale populației câtorva
carte intitulată “Aritmetica
regularități în politică”, este principalul state, a alcătuit prima
mortalitatea și reprezentant al aritmeticii tabelă completă de
natalitatea din Londra. politice, el axîndu-se pe studiul mortalitate, a introdus
El este numit asupra fenomenelor social-
economice prin intermediul ideea de "durată
întemeietorul școlii numerelor, al greutăților și al probabilă a vieții" cu
Aritmeticii politice. măsurilor, folosind estimațiile aplicație la calcularea
cantitative în cadrul rentei viagere anuale în
comparațiilor potențialului
uman și economic al diferitelor
funcție de vârstă.
state, în special în evaluarea
posibilităților comerciale și
maritime ale Angliei în
rivalitatea sa cu Franța;

Școala aritmeticii politice engleze i-a extins influența și în alte țări, cuprinzând
o arie din ce în ce mai largă de fenomene din domeniul demografiei. Ţinând seama de
trăsăturile caracteristice ale statisticii secolelor XVII și XVIII, reținem faptul că s-au
confruntat, în principal, două curente:

- statistica orientată spre analiz

- statistica orientată spre descrieri
empirice și verbale ale
particularităților statului (statistica
descriptivă a școlii germane);
fenomenelor sociale, în căutarea
legităților, apelând la instrumentul
matematic de analiză și
interpretare (aritmetica politică
reprezentată de școala engleză).

Desigur, disputa dintre cele două curente s-a încheiat în final cu triumful
curentului de tendință modern, reprezentat de aritmetica politică.
7
Etapa “probabilista”
Caracteristic pentru statistica din mijlocul secolului al XVIII-lea și
începutul secolului al XIX-lea este folosirea metodei matematice și a calcului
probabilităților în așa numita statistică inductivă. Aceasta este etapa care
cristalizează statistica în forma ei științifică și în care crește foarte mult aria de
cuprindere și aplicabilitate a acesteia. Descoperirile din domeniul calculului
probabilităților și introducerea lor treptată în statistică au determinat o cotitură
radicală în conturarea și dezvoltarea statisticii ca știință. Primele încercari de
valorificare a noilor descoperiri în analiza statistică a fenomenelor economice și
sociale au fost facute de:

Jacob Bernoulli (1654- 1705), profesor de matematică la

Universitatea din Basel, a formulat "legea numerelor mari",
folosită mai târziu ca fundament teoretic al sondajelor statistice.

Pierre-Simon Laplace (1749-1827), matematician, fizician și

astronom francez, care a efectuat în Franța, în 1801, un
recensamânt pe bază de selecție, calculând și coeficientul de
eroare.

Karl Friedrich Gauss (1775-.1855), matematician, fizician si

astronom german, propune metoda celor mai mici pătrate,
publicând o serie de considerații privind aplicarea matematicii în
investigarea fenomenelor demografice.

Adolphe Quotelet (1796-1874) - matematician, statistician și

astronom belgian. Prin contribuțiile sale s-a produs o nouă cotitură
în evoluția statisticii, fiind considerat de mulți cercetători
fondatorul statisticii moderne pentru că e primul care
materializează utilizarea metodelor cantitativ-numerice și analiza
statistică. 8
 În decursul secolului XIX, o remarcabilă contribuție la progresul statisticii
au avut și alte școli naționale, precum cea rusă, fiind reprezentată de D. P.
Juravski - după care "statistica este o știință materială, având ca obiect studiul
vieții sociale și, în același timp, o știință metodologică". El a pus un accent
deosebit pe utilizarea metodei grupărilor. În teoria probabilităților, contribuții de
seamă au avut P. L. Cebîsev (1821-1894) și A. A. Markov (1866-1922).

Aritmetica politică și calculul probabilităților alcătuiesc baza conceptuală

a statisticii aducînd contribuții decisive în analiza și modul de interpretare
statistică a fenomenelor naturale și socio-economice.

Etapa “statisticii
moderne”

Statistica moderna corespunde apariției în secolul al XIX-lea a birourilor

sau oficiilor de statistică pe plan național și internațional, odată cu organizarea
congreselor internaționale de statistică și cu apariția revistelor de specialitate. S-
au formulat principiile teoriei selecției și a extinderii rezultatelor acestora asupra
întregului, s-a fundamentat teoria corelației statistice și a analizei factoriale.

Reprezentanții statisticii românești au avut contribuții valoroase la

promovarea statisticii atât pe plan teoretic, cît si pe linia instituționalizarii ei.

9
 Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) - agronom, economist și statistician -
a organizat și condus primul oficiu naional de statistică din Moldova. În
lucrarea sa "Povățuiri pentru catagrafia Moldovei" (1859) - considerată
un manual sintetic de teorie a statisticii, exprimându-și concepția despre
statistică, a reținut una dintre numeroasele definiții ale acesteia și
anume: "statistica este știinta faptelor sociale, exprimate prin termeni
numerici" (Moreau de Jonn^s).

Dionisie Pop Martian (1829-1865) - economist și statistician, a organizat

primul oficiu de statistică din Ţara Românească și apoi a condus organul
central de statistică al Principatelor Unite. Potrivit concepției sale,
statistica studiază în expresie numerică "fenomenele naturale și sociale
și are drept scop a conduce la descoperirile cauzelor și efectelor și de
aici la legile care domnesc viața universală a naturii și cea particulară a
popoarelor și a arăta prin coordonarea acestor legi unitatea și armonia
lumii fizice și sociale în deosebitele lor fenomene".

Spre sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, statistica

înregistrează o nouă etapă a evoluției sale, prin extinderea și perfecționarea
metodelor specifice de investigare, prin introducerea pe scară largă a
instrumentului matematic în prelucrarea și analiza statisticaă a datelor, prin
orientarea gândirii statistice spre interpretarea analitică a fenomenelor de masă
și obținerea de concluzii inductive.

Noile metode introduse în analiza statistica au fost elaborate, în mare

parte, de șoala anglo-saxonă de statistică și matematică, fondata de F. Galton și
K. Pearson și continuată de R.A. Fisher, F.Y. Edgeworth, G.U. Yule, M.G.
Kendall.

Contribuțiile lor sunt hotarâtoare pentru constituirea statisticii moderne,

fiind dezvoltate capitole de bază c: analiza dispersională, teoria estimației,
calculul corelațiilor, verificarea ipotezelor, teoria seleciei. Sub impulsul școlii
Pearson-Fischer, statistica a făcut progrese remarcabile, găsindu-i fundamentari
foarte precise ca disciplină știintifică în toate țările lumii.
10
Etapa “actuală”

Statistica face parte în concepția actuală din cadrul disciplinelor care

studiază fenomenele într-o viziune sistemică, la nivel micro-, mezzo- și
macroeconomic, ținînd seama de dinamismul structurilor existente și de factorii
care acționează variabil în timp și spațiu, în funcție de modul de organizare
socială și economică.

Etapa actuală concepe statistica ca o disciplină științifică independent,

care are însușirea de a fi în același timp știință și metodă (utilizată în alte
științe). Obiectul de studiu al statisticii îl constituie cercetarea fenomenelor de
masă (cantitativ și calitativ).

Așadar, statistica e concepută sub 2 aspecte:

-ca activitate practică

de cunoașterea
fenomenelor din
societate -ca disciplină științifică și
de învățămînt.

În zilele noastre, conceptul de statistică are un sens larg și un conținut

deosebit de complex, cuprinzând aproape toate formele sale evolutive.

11
 CAPITOLUL II
Aplicarea practică

1. Completați spațiile libere:

Statistica a apărut din _________ socială de a cunoaște
în expresie ________ diferite fenomene și _________ ale
activității umane.

2. Definiți noțiunea:

Statistica_________________________________________________________
________________________________________________________________

3. Enumerați etapele de evoluție a statisticii.

1.______________________
2.______________________
3.______________________
4.______________________
5.______________________
6.______________________

4. Adevărat sau fals? Modificați afirmațiile false, in spațiul de mai jos, astfel
încât să devină adevărate:
a) Etapa statisticii descriptive a apărut în Germania.
b) Etapa aritmeticii politice este legată de folosirea în statistică a metodelor
matematice și a calculului probabilităților.
c) Obiectul de studiu al statisticii îl constituie cercetarea fenomenelor de
masă.
d) Părintele statisticii este considerat Gotfried Achenwal.
e) Etapa aritmeticii politice provine de la denumirea lucrării lui Dimitrie
Cantemir.
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
12
5. Realizați corespondența dintre coloana A- etapa statistică și B-
reprezentanții etapei.

A B

1. Statistica practică a. Karl Pearson

R. Fischer
2. Statistica descriptivă b. Herman Conring
Gotfried Achenwal
3. Aritmetica politică c. (nu are reprezentanți)

4. Etapa probabilistă d. John Ground

Edmund halley
5. Statistica modernă e. (nu are reprezentanți

6. Etapa actuală f. Adolf Quetelet

J. Bernoulli
S. Poisson

6. Completați schema ce urmează cu 5 roluri ale statisticii în economie.

Rolul statisticii

13
 Răspunsurile pentru test:
1. Statistica a apărut din necesitatea socială de a cunoaște
în expresie numerică diferite fenomene și procese ale
activității umane.
2. Statistica - știința care studiază latura cantitativă a fenomenelor și
proceselor social-economice în strînsă legătură cu latura lor calitativă în
condiții concrete de timp și loc, exprimînd rezulatele cercetării cu ajutorul
unui sistem propriu de indicatori.
3. Etapa statisticii practice; Etapa statisticii descriptive
$1.3 Etapa aritmeticii politice
$1.4 Etapa probabilistă
$1.5 Etapa statisticii moderne
$1.6 Etapa actuală
4. a) Adevărat;
b) Fals: Etapa probabilistă este legată de folosirea în statistică a
metodelor matematice și a calculului probabilităților;
c) Adevărat;
d) Adevărat;
e) Fals: Etapa aritmeticii politice provine de la denumirea lucrării lui
William Pety.
5. 1. – c/e (se admit ambele variante); 2. - b; 3. – d; 4. – f; 5. – a; 6. – c/e.
6. 1. cunoașterea gradului de dezvoltare a economiei naționale și a societății
în general;
2. stabilirea obiectivelor și a direcțiilor de dezvoltare
pentru viitor;
3. elaborarea programelor curente și de
perspectivă;
4. urmărirea modului în care se realizează
obiectivele stabilite;
5. realizarea unor comparații
internaționale.

14
 CAPITOLUL III
Creativitate

REBUSUL STATISTIC:
Evoluția și dezvoltarea statisticii

15
REBUSUL STATISTIC COMPLETAT:
Evoluția și dezvoltarea statisticii

16
CAPITOLUL IV

CONCLUZIE
În cadrul acestui proiect am analizat tema „Apariția și dezvoltarea
statisticii”. Am avut ocazia să mă aprofundez în cele mai adânci izvoare ale
istoriei și cu ajutorul mai multor surse bibliografice să constatez că statistica,
chiar dacă a apărut încă din cele mai vechi timpuri, nu și-a pierdut din
importanță. Această știință a cunoscut o evoluție amplă: începând cu primele
forme de evidență (inventarierea aurului și pământului în Egipt, înregistrarea
populației –recensămînturile, în Imperiul Roman și în Grecia Antică, pînă în
zilele noastre, în care Statistica ne răspunde la diverse întrebări de importanță
națională.

Consider că am sistematizat foarte bine conținutul temei date și am

radat clar și concis etapele dezvoltării statistice. Realizarea acestui proiect mi-a
oferit o deosebită plăcere. Pe parcursul redactării proiectului nu am întîlnit nici
un obstacol sau o situație dificilă, ci din contra, multe lucruri au devenit mai
clare și mai pe înțeles.

După părerea mea, proiectul pe care l-am realizat este unul reușit. În
formarea lui am depus mult efort și timp, fapt ce se observă în aspectul
corespunzător și relevant al temei și informația bine structurată.

17
BIBLIOGRAFIE
1. L.Coseac, Bazele Statisticii, Editura A.S.E.M. 2005

2. L. Coseac – Statistica, curs rezumativ. Ed. Labirint,

Chișinău, 2010;

3. www.stiucum.com/economie/statistica/evolutia-statisticii

4. www.scritub.com/economie/CONCEPTUL-DE-
STATISTICA-SI-ISTORIE

5. http://www.scrigroup.com/finante/statistica/Scurt-istoric-
al-dezvoltarii-st

6. http://www.rasfoiesc.com/educatie/matematica/statistica/
APARITIA-SI-DEZVOLTAREA-STATIS42.php

18