Mandelbrot

LAUREATII PREMIULUI NOBEL PENTRU MEDICINA 2017

Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Youn

pentru descoperirile lor în controlarea
mecanismelor moleculare ale ritmului circadian.
Prin utilizarea muştelor de fructe ca model al unui organism, laureaţii
Premiului Nobel pentru Medicină din 2017 au reuşit să izoleze o genă
care poate controla ritmul biologic zilnic.

Specialiştii au dovedit că această genă deţine o proteină care se poate acumula în

interiorul celulei pe parcursul nopţii şi care se degradează pe parcursul zilei. În urma
analizelor, cei trei cercetători au identificat componente ale proteinei prin intermediul
cărora a putut fi expus mecanismul care stă la baza ritmului din interiorul celulei. Cu o
mare precizie, ceasul din interiorul organismelor se poate adapta în funcţie de fazele
diferite ale zilei. Acest ritm reglează funcţii critice ale organismelor, precum
comportamentul, nivelul hormonilor, odihna, temperatura corpului şi metabolismul. În
prezent, putem recunoaşte funcţiile biologice ale ritmului circadian prin intermediul
aceloraşi principii în celulele organismelor multicelulare, inclusiv cele ale oamenilor,
afirmă laureaţii Premiului Nobel 2017 pentru Medicină. Atunci când acest ritm este
dereglat, starea de bine a omului este afectată. De exemplu, putem lua în calcul
momentul în care călătorim dintr-un fus orar în altul şi resimţim oboseala extremă sau
fenomenul ''jet lag''.
LAUREATII PREMIULUI NOBEL PENTRU MEDICINA 2017

• Domeniu de cercetare:
Biologie celulara

• Obiectul cercetarii :
Ritmul circadian

• Nivelul cercetarii :
Mecanismul genetic
 Biologia – Stiinta vietii

Bios (gr.) = viata

Logos (gr.) = stiinta

Biologia este stiinta care se ocupa cu studiul vietii si al

organismelor vii, incluzand structura, functiile,
dezvoltarea si evolutia organismelor vii.
 Caracteristicile vietii
• Ordine Toate organismele au o structura bine definita si ordonata

• Sensibilitate Toate organismele raspund la stimuli

• Crestere , dezvoltare, reproducere Toate organismele vii cresc, se

dezvolta si poseda moleculele care permit transmiterea ereditara a
proprietatilor catre urmasi

• Autoreglare Toate organismele vii au mecanisme de reglaj care

coordoneaza functiile specifice

• Homeostazie Toate organismele vii isi mentin relativ constante

proprietatile mediului intern, proprietati diferite de cele ale mediului
extern
 Principalele concepte in biologie

Teoria celulara

Celula
• Celula este unitatea fundamentala a
lumii vii
• Toate organismele vii sunt alcatuite din
una sau mai multe celule si produsele
Organit de secretie ai acestora.
• In interiorul unei celule se gasesc
molecule, macromolecule si structuri
Macromolecula
specializate – Organite - in producerea
diverselor molecule si macromolecule
• Celula contine informatia ereditara ce
Molecula
este transmisa de la celula-mama la
celulele-fiice in cursul procesului de
diviziune celulara
Principalele concepte in biologie
Teoria evolutiei :
• Viata se schimba si se dezvolta
prin evolutie.

Organisme Ecosisteme • Toate formele de viata

cunoscute pana acum deriva
dintr-o forma de viata ancestrala
aparuta acum 3,5 bilioane de ani.
Sisteme
Sisteme de organe
• Motorul evolutiei are la baza mai
multe mecanisme:
- selectia naturala
- driftul genetic
Organe Specii /Populatii - selectia artificiala
• Rudolf Virchow 1821-1902
• Theodor Schwann 1810-1882
Tesuturi Organisme
Principalele concepte in biologie
Teoria genetica:
• Genele sunt unitatile de baza in
codificarea informatiei ereditare.
• O gena corespunde unei regiuni de
ADN ce influenteaza forma sau
functia unui organism.
• Toate organismele au acelasi sistem
de baza ce copie moleculele de ADN
si le transforma in molecule de
proteine
• Celulele transcriu ADN-ul in ARN,
ARN-ul fiind transformat la randul lui
in proteine la nivelul ribozomilor
• James Watson 1928 - _______
Francis Crick 1916-2004
Principalele concepte in biologie
Energetica celulara

• Toate organismele au nevoie de energie pentru

diferite activităţi: întreţinerea funcţiilor celulare,
mişcare, încălzire etc.
• Sursa de energie este aceeaşi pentru toată lumea
vie: substanţele organice.
• În substanţe organice se află energia chimică
stocată sub o formă relativ stabilă în legăturile
chimice.
• Toate organismele: bacterii, plante, mamifere
etc. eliberează energia din substanţele
organice în acelaşi fel: prin respiraţie.
• Respiraţia -proces valabil in toată lumea vie prin
care organismele mobilizează energia stocată în
substanţele organice în vederea utilizării acesteia.
• Eliberarea energiei se produce totdeauna în
interiorul celulelor, prin reacţii de
oxidoreducere şi cu ajutorul unor enzime.
• In lumea vie există două tipuri de respiraţie:
respiraţie aerobă şi anaerobă.
Organizarea lumii vii - Taxonomia
Taxis(lat.)=aranjare
Nomus(lat.)=reguli
• Taxonomia = ramura a biologiei ce se
ocupa cu clasificarea organismelor

• Carl Linnaeus (1707-1788)

- A introdus sistemul actual de
grupare si ierarhizare a
organismelor plecand de la
asemanarile si deosebirile dintre
acestea
- Un grup de organisme ce au
caracteristici similare poarta
numele de taxon. Cel mai mic
taxon este specia.
Organizarea lumii vii
 Organizarea lumii vii
DOMENIU REGNUL Cuprinde

Arhebacteria Asa-numitele “bacterii vechi” – microrganisme unicelulare

anaerobe si aerobe
Procariote Eubacteria Asa-numitele “bacterii adevarate”- organisme unicelulare
autotrofe (fac fotosinteza), heterotrofe (absorb substante
organice din alte organisme) sau chemotrofe.

Protista Organisme unicelulare cu nutritie heterotrofa, autotrofa

dar si mixotrofa

Fungi Organisme pluricelulare heterotrofe saprofite.

Eukariota
Plantae Organisme pluriceluare autotrofe (fac fotosinteza)

Animalia Organisme pluricelulare heterotrofe

 Organizarea lumii vii
CELULA CELULA
PROCARIOTA EUCARIOTA
CELULA VEGETALA CELULA ANIMALA
I. ASEMANARI
Material genetic Da Da Da
Membrana celulara Da Da Da
Citoplasma Da Da Da
Ribozomi Da Da Da
II. DEOSEBIRI
Mitocondrii Nu Da Da
Nucleu Nu Da Da
Vacuole Nu Da Da
Cloroplaste Nu Da Da
Perete celular Peptidoglican Celuloza Nu
CRONOBIOLOGIA
• Ritm = șir de evenimente care se repetă în
aceeași ordine și cu aceeași perioadă de timp.

• Ritmul biologic: un eveniment sau o funcție

biologică cu un model de activitate care este
repetat continuu la un interval de timp
constant.
 RITMURI BIOLOGICE

• Frecvența cardiacă
• Respiraţia
• Secreția hormonală
• Ciclul menstrual Time

• Temperatura corpului
• Ciclu somn / veghe
Definitie
• Cronobiologia (gr. chrono-timp) este acea
parte a biologiei, ce se ocupă cu
observarea și studierea fenomenelor
fiziologice periodice și a modelelor
comportamentale repetabile în cadrul
organismelor vii, care se află continuu sub
influența acțiunii unor factori externi:
succesiunea anotimpurilor, rotația
Pământului în jurul axei sale (noapte/zi).
În grupa acestor fenomene ciclice sunt
incluse și bioritmurile (lunare sau solare).
Biocronologia = știința bioritmurilor .

• Cronobiologia este strâns legată de alte

ramuri ale biologiei, precum
endocrinologia, biochimia, genetica,
etologia și psihiatria umană.
Introducere in cronobiologie
• Rotatia Pamantului in jurul axei sale = 23h 56 min
• Miscarea Pamantului in jurul Soarelui = 365 zile
• Inclinarea axei Pamantului
 Introducere in cronobiologie
Pozitia Lunii si Soarelui influenteaza valurile pe Pamant :
• alinierea Soarelui cu Luna - valurile au durate mai mari si amplitudine
mica(plate)
• Soarele si Luna sunt perpandiculare fata de Pamant– valurile au durata mai
mica si amplitudine mai mare(inalte)
Elemente introductive in cronobiologie
• Ca o consecinta a rotatiei Pamantului in jurul axei sale
la fiecare 24 ore, cele mai multe organisme de pe
planeta sunt expuse fluctuatiilor de temperatura si
lumina .
• La diverse nivele, de la cyanobacterii la om, speciile si-
au dezvoltat structuri specializate - asa-numitele
“ceasuri biologice endogene” pentru anticiparea
acestor variatii biofizice.
• Abilitatea de a anticipa variatiile de mediu permit
optimizarea performantelor organismelor si
supravietuirea acestora.
Elemente introductive in cronobiologie
 De la observatii la experiment…

• Aristotel (322 ien) – face prima trimitere la faptul ca

sezoanele au o aparitie ciclica (se repeta)

• Androsthene (325 ien) – observa ca frunzele plantelor

coboara pe timpul noptii, dar ca odata cu aparitia razelor
Soarelui, acestea se ridica, atingand maximumul la ora 12;
cand Soarele “go to bed” , ele coboara din nou.

• Pythagora (480 ien) – observa ca toate organismele,

inclusive omul, sunt influentate de revolutia astrelor si ca
urmare, activitatea acestora capata ritmicitate
 De la observatii la experiment…

• Descartes (1664) – afirma : “ Este absolut

sigur ca pasarile se reintorc in primavara
fiecarui an, cu precizia unui ceasornic”
Primul concept :
Existenta in organism a “ceva” care determina ciclicitatea revenirii

• Ortus de Mairan (1729) – ridicarea /caderea

frunzelor la plante se produce si in conditii de
intuneric continuu
Parintele cronobiologiei - Primul experiment :
Existenta “generatorului de ritm endogen” la plante
 De la observatii la experiment…

•1832 - de Candolle - Mimosa isi deschide frunzele

in fiecare zi cu doua ore mai devreme

•1906 - Simpson si Gailbraith – pattern-urile de

temperatura persista la maimute si in intuneric total

•1922 - Richter – ritmuri sustinute de activitate la

animale de experienta (sobolani); ritmul activitatii
locomotorii este generat endogen
 Aprofundarea cercetarilor
• Aschoff si Wever (1962)
- Ritmicitatea se observa la toate nivelurile
organimului
- In acelasi organism ritmurile au durate
diferite
La om : ms electroencefalograma (EEG)
sec electrocardiograma (EKG)
10 sec ritmul respirator
ore secretia hormonala
24 ore ciclul somn/veghe
28 zile ciclul ovarian
- Amplitudinea maxima a ciclurilor difera
functie de momentul zilei
- Fiecare individ are un sistem propriu de
perceptie temporala
- Se poate considera ca “ceasul biologic”
aranjeaza si sincronizeaza ritmurile la
diferitele variatii din corp
 Aprofundarea cercetarilor

• Richter (1967) – locatia ceasului biologic:

hipotalamus anterior

• Stephan & Zuker /Moore & Eichler (1972)

nucleul suprachiasmatic (SCN) = “principalul
ceas biologic”
Studii recente
 In prezent
• Studii genetice si moleculare despre
periodicitatea evenimentelor celulare,
tisulare, la nivel de organ, sistem, organism
• Programare genetica in acest sens
• Domeniu de viitor – necesare studii integrative
care sa permita interconexiuni si relatii cu
diverse patologii
 ”Integratori”
• Se descriu așa numiții Zeitgeber
(„sincronizator temporal”) care au rolul de
sincroniza ceasurile interne cu exteriorul.
• Cel mai puternic dintre ele este lumina.
• Alte exemple sunt temperatura, interacțiunile
sociale, ritmul meselor
 Influentele mediului:
ciclul lumina / intuneric
 PACEMAKER

TESUTURI TINTA

RITMURI BIOLOGICE
(ritmuri obișnuite)
PACEMAKER ENDOGEN
CU RITM LIBER

ELEMENTE INTERMEDIARE

TESUTURI TINTA

RITMURI BIOLOGICE
(ritmuri obișnuite)
 DISCUTII
• Ce este ritmic in corpul nostru ?
• Toate ritmurile au aceeasi frecventa / perioada ?
• Care sunt ritmurile pe care le cunosti ?
• Exista un ritm care are importanta pentru viata noastra?
• Daca DA, de ce ?
• Aceasta importanta este valabila in orice mediu ?
• Daca DA, de ce?
• Daca NU , in care mediu nu este valabila ?
• Ai putea sa observi un ritm ?
• Ai putea sa percepi un ritm ?
 Anii vieţii
Lucian Blaga
În spaţiu tainic, fără mărturie,
mă alesei cândva făptură vie.
M-au făurit râzând, cântând, părinţii.
Ei, ţesătorii vieţii şi ai morţii,
mi-au dat ce-ngăduise soartea:
au pus în mine soarele şi noaptea,
şi mi-au adus un drum în faţa porţii
"Acesta-i drumul tău, mi-au zis părinţii,
porneşti din văi s-ajungi în slava minţii."
Pe cale-n lumea neagră am plecat.
Umblam, vedeam, dar nu mă închegam.
Vedeam, umblam, dar încă nu eram.
Prin anul lung, ah lung, de altădat'
de-abia iubirea m-a întemeiat.