MOROMEȚII

•A apărut în 2 volume(1955, 1967).

•Este un roman postbelic în care se continuă tradiția
romanului românesc de inspirație rurală.
•Se încadrează în tipologia romanului realist- obiectiv
de observație socială, dar și de analiză psihologică.
•Narațiunea este heterodiegietică, naratorul fiind
omniprezent.
•Originalitatea operei constă în viziunea nouă asupra
societății rurale din secolului al XX-lea, prin
prezentarea dimensiunii afective și spirituale a
țăranului aflat sub incidența unui destin nefast.
 Tematica
 Ilustrând o altă vârstă a romanului realist-
obiectiv, Moromeții redă imaginea satului
Siliștea-Gumești, din Câmpia Dunării, în
prima jumătate a secolului al XX-lea.
 Este, astfel, o frescă socială.
 Temele tradiționale— familia, dispariția
țărănimii, istoria, iubirea, timpul
 se întrepătrund cu cele moderne– criza
comunicării, revolta, singurătatea,
inadptarea.
 Titlul
 În desfășurarea epică a celor 2 volume,
atenția este concentrată asupra familiei
Moromete– Ilie Moromete(in primul
volum) și Niculae(al doilea volum)
 Alex Ștefănescu observă că titlul
“orientează în această direcție așteptările
cititorului”
Primul volum

 Este alcătuit din 3 părți cu ritmuri epice

diferite:
 I– evenimente derulate de sâmbătă seara
până duminică noaptea
 II– scene din viața unor familii din satul
Siliștea-Gumești(Bălosu, Traian Pisică,
Țugurlan, Boțoghină)
 III– secerișul și fuga băieților de acasă
Incipitul și finalul
 Este fixat în mod realist cronotopul.
 Timpul creează iluzia statorniciei, la
început, fiind spulberată la finalul acțiunii
prezentate în primul volum.
 Simetria compozițională a primului volum
este asigurată de prezentarea timpului în
incpit și final, asemenea unui sprapersonaj,
el devenind un catalizator al traiectoriei
societății din Câmpia Dunării, în secolul al
XX-lea.