Activitaţile industriale isi au inceputurile in gospodăria casnică, unde, cu unelte simple, realizau produse destinate nevoilor proprii. O forma superioara a industriei este mestesugul, in care lucrătorii făceau toate operatiile necesare fabricarii unui produs.Manufactura, ca formă de organizare mai dezvoltată a productiei, mai intâi în Italia sau pe ţărmurile Mării Nordului, a reunit mai multi lucratori specializati pe grupe, fiecare realizand doar una dintre operatiile necesare pentru elaborarea produsului finit (sec XVI - XVIII). Prin progresele privind specializarea, manufactura a pregătit condiţiile pentru trecerea la masinism, care reprezinta utilizarea pe scară largă a masinilor în producţia de bunuri. Odată cu secolul al XVIII-lea, negustorii şi-au intensificat activitatea determinând o crestere a productiei textile. In acelaşi timp, pe domeniile feudale ai apărut tot mai multe furnale de producţie metalurgica, ce foloseau mangalul obtinut din lemn. La sfarsitul secolului al XVIII-lea, în Anglia, şi prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe continentul euripean diferite inventii au permis mecanizarea filaturilor întâi, apoi a ţesătoriilor. ☆James Watt- masina cu aburi --> crestere a productiei carbonifere ☆G. Stephenson- locomotiva --> construirea primelor cai ferate ☆ Numeroase descoperiri au modificat modul de viaţă al oamenilor: masina de cusut, bicicieta, telefonul (1876), fonograful (1877), becul electric (1879), automobilui cu motor cu explozie (1885), primele avioane (1903), ale fraţilor Wright, din SUA şi Traian Vuia, din România. Ramurile industriale de vârf au devenit electrotehnica si chimia. Oceanele erau dominate de flotele statelor europene, care reprezentau 78% din totalul mondial. Industria nu s-a dezvoltat fără perioade de criză si nu a cucerit în egală măsură continentul european. Europa Vestică, cu mari resurse de cărbuni, a avut un avans faţă de Europa de Sud şi de Est, existând mari dezechilibre între zonele dinspre Atlantic, Marea Nordului şi restul continentului.Între cele două războaie mondiale, dar mai ales după al II-lea război mondial, s a dezvoltat electronica; au apărut primele calculatoare; in SUA dezvoltat petrochimia, mai ales după anii 1950. In 1913, Europa Vestică asigura 44% din producţia industrială mondială, SUA 35,8%, Canada, numai 2%; pe primul loc fiind Germania cu 15,7%, urmată de Marea Britanie cu 14%, Franţa cu 6,4% şi Rusia cu 5%. în ultimii ani dinaintea primului război mondial, industrializarea a progresat foarte repede în Rusia, Italia, Franţa şi ţările scandinave. Revendicată într-o anumită măsură de S.U.A. în domeniul industriei, superioritatea Europei rămânea de necontestat în privinţa transportului maritim: deţinea 78% din flota comercială a lumii, datorită mai ales Marii Britanii (cu 40% din flota mondială). In acest context, activităţile industriale s-au definit prin volum, structură şi dinamica productiei.