MUNCA, STRUCTURA FORȚEI DE

MUNCĂ, OCUPARE ȘI ȘOMAJ.

Dulgheru Eliza
 PIAȚA MUNCII CARACTERISTICI, TENDINȚE ȘI
EVOLUȚII ÎN ULTIMELE DOUĂ DECENII
• Tipologiile diversificate ale programului de lucru pe piata muncii denotă un grad
de flexibilitate a acesteia. Un rol important în acest sens revine proporţiei în care
se gasesc locurile de muncă cu program parţial comparativ cu cele cu program
complet, precum si raportului dintre locurile de muncă cu contract pe perioadă
determinată şi cele pe perioada nedeterminată. În România, conform rezultatelor
Anchetei forţei de muncă în gospodării (AMIGO), angajarea cu program de lucru
parţial şi/sau temporară nu este foarte răspândită aşa cum se întâmplă în multe ţări
europene.
• În anul 2010, ponderea salariaţilor cu regim de lucru temporar în totalul salariaţii
fost de 1,1 %, comparativ cu media UE27 de aproape 14%. Din totalul acestora,
98,3% se aflau în sectorul privat. Structura pe sectoare de activitate arată că 50 ,5
% desfăşurau activităti în sectorul serviciilor şi 33,1 % în industrie şi constructii.
Aici ne referim la partea masculină din mediul urban. Din totalul salariaților cu
regim de lucru temporar, 80,4 % aveau angajamente de până la un an. Peste trei
sferturi dintre aceștia (78,5%) și-au justificat angajarea în acest regim prin faptul
că nu au găsit un loc de muncă permanent.
• În anul 2010, Institutul Naţional de Statistică a realizat o cercetare ("Reconcilierea vieții
profesionale cu cea familială”) având ca obiectiv principal fumizarea de informaţii
referitoare la impactul responsabilităţilor familiale asupra participării persoanelor de 15-
64 ani la activitatea economică şi gradul de flexibilitate al pieţei muncii în ceea ce
privește reconcilierea vieții profesionale cu cea familială. În trimestrul al doilea din
2010, un număr de 4.955 de persoane - reprezentând puţin mai mult de o treime (34%)
dintre persoanele care au făcut obiectul anchetei - aveau în îngrijire persoane
dependente - copii în vârstă de până la 15 ani, rude sau prieteni bătrâni, bolnavi,
persoane cu un anumit grad de invaliditate, din gospodăria proprie sau din afara acesteia.
100

90

80

70
Populația cu responsabilități de îngrijire a persoanelor dependente în funcție de sex și mediu.
67.5
62.8 63.7 63.8

60

50

40 36.3 36.2
31.8 32.5
30

20

10

0
Masculin Feminin Urban Rural

Nu au în îngrijire persoane dependente

Au în îngrijire persoane dependente
• Informațiile culese prin intermediul acestei cercetări au arătat că rigiditatea este
caracteristica principală a programului de lucru al salariaţilor, doar 9,4 % dintre
aceştia având posibilitatea de a-şi organiza în mod flexibil programul de lucru.
Între flexibilitatea programului de lucru şi responsabilitătile familiale nu există o
legătură directă, persoanele cu şi fără astfel de responsabilităţi beneficiind
aproximativ în aceeaşi proporție de un program de lucru flexibil. (9,4%, respectiv
9,5 %).
• Rata de ocupare a persoanelor cu responsabilitățile familiale a fost de 74,8%, mai
mare decât cea a populației fără responsabilități familiale (55%). În cazul
bărbaților cu copii, în mod traditional priviți ca “întreținători ai familiei” din punct
de vedere financiar, rata de ocupare a fost de 90,6%, cu mult mai mare decât cea
înregistrată pentru întreaga populație masculine cu vârste cuprinse între 15 și 64
de ani (cu 20,9%).
 GRUPURI VULNERABILE PE PIAȚA MUNCII. RISCURI

• Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 de ani) este scăzută. În anul 2010 lucra numai o
persoană din cinci aflate în această categorie de vârstă, gradul de ocupare fiind sensibil mai
mare în mediul rural (55,1% față de 30,8% în mediu urban). În cazul populației și mai
vârstnice, de 65 de ani și peste, gradul de ocupare a fost de 13%, cu discrepanțe uriașe între cele
două medii de rezidență: în mediul rural, rata de ocupare a fost de 22,4% față de numai 1,3% în
mediul urban. Dar gradul mare de ocupare în mediul rural este dat de angrenarea, în proporții
considerabile (peste două treimi), în activitățile agricole. Mediul rural este unul atipic, modelul
de ocupare fiind unul de tip arhaic. Majoritatea persoanelor ocupate au vârste de peste 55 de ani.
Astfel spus, dintre persoanele ocupate care au vârste de 55 de ani și peste, mai mult de două
treimi locuiesc în mediul rural.
• La fel, tinerii ocupați din mediul rural sunt, proporțional, mai numeroși decât cei de la orașe și
municipii. Rata de ocupare la tineri (15-24 de ani) a fost in 2010 de 24,3% și a înregistrat o
valoare mult mai ridicată pentru cei din mediul rural (32,1%), majoritatea în activități agricole.
Cei din mediu urban au un grad mult mai ridicat de frecventare a învățământului iar tinerii din
mediul rural au un grad mult mai scăzut de participare la o formă de educație. Vârsta medie la
data părăsirii sistemului național de educație era, în 2009, de 17,8 ani, cu valori foarte apropiate
în funcție de sex. (17,7 ani la persoane de sex masculin, față de 17,9 ani la persoanele de sex
feminin) diferențele mari înregistrându-se în funcție de mediul de rezidență (19,2 ani în mediul
urban față de 16,2 în mediul rural).
 Anul Gen/ Mediu Nivel de educație Total
scăzut mediu superior

1996 Urban 13,6% 71,4% 15,1% 100%

Rural 58,2% 40,2% 1,6% 100%
2000 Urban 10,5% 72,1% 17,4% 100%
Rural 57,9% 40,3% 1,8% 100%
2005 Urban 8,5% 70,3% 21,2% 100%
Rural 46,9% 50,4% 2,7% 100%
2008 Urban 7,4% 68% 24,6% 100%
Rural 44,9% 51,9% 3,1% 100%
2009 Urban 7,6% 66,7% 25,7% 100%
Rural 45,5% 51,3% 3,2% 100%
2010 Urban 7,4% 66,1% 26,5% 100%
Rural 46,4% 50,2% 3,5% 100%
• Numărul femeilor ocupate din categoria de vârstă 15-59 de ani, estimate pe baza informațiilor
colectate prin Ancheta forței de muncă în gospodării, a crescut ușor în perioada 2002-2009, de la
3,7 milioane la aproape 3,8 milioane. Numărul femeilor ocupate cu copii s-a diminuat, în același
interval de timp, cu 214.600 persoane, proporția acestora în totalul femeilor ocupate din
categoria de vârstă 15-59 de ani pierzând circa 6,1 puncte procentuale. ( de la 42,4% în 2002 la
36,3% în 2009)
• Atât în mediul urban cât și în cel rural ponderea pentru persoanele cu copii s-a diminuat în timp,
atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În cazul femeilor cu copii, rata de ocupare este mai mică
în cazul celor care au în întreținere mai mulți copii, pentru ca pe măsură ce crește numărul
copiilor scade gradul de ocupare. În 2009 rata femeilor cu un copil era de 68,4% iar a celor cu
cel puțin patru copii de 42,5%. Aceleași caracteristici sunt proprii și populației masculine
ocupate. În același an rata de ocupare a taților era de 86,1%, diminuându-se până la 76,8% în
cazul celor cu patru sau mai mulți copii.
• Conform rezultatelor unei cercetări realizate în gopodăriile populației în martie
2011 , cercetare care a avut obiectiv principal dimensionarea și caracterizarea
ocupării informale în țara noastră, ocuparea informală cuprindea 2,9 milioane de
persoane, reprezentând 31,4% din totalul populației ocupate.
• Numărul persoanelor ocupate în sectorul informal era de 1,2 milioane, din care cca
0,5 mil (42,5% din totalul populației ocupate în sectorul informal) lucrau ca
salariați cu contract de muncă, angajatorii fiind însă unități neînregistrate.
 Total populație ocupată Ocupare formală Ocupare informală Ocupare în economia
(OF) (OI) informală (OEI)
TOTAL 9.239 6.335 2.904 3.417
Sectorul formal 5.840 5.819 21 21
Sectorul informal 1.209 514 696 1.209
Sectorul gospodăriilor 2.109 2 2.188 2.188
MASCULIN 5.136 3.510 1.626 1.903
Sectorul formal 3.245 3.233 13 13
Sectorul informal 749 277 472 749
Sectorul gospodăriilor 1.141 0 1.141 1.141
FEMININ 4.103 2.825 1.278 1.514
Sectorul formal 2.594 2.586 8 8
Sectorul informal 460 236 224 460
Sectorul gospodăriilor 1.049 2 1.046 1.046
URBAN 5.122 4.786 336 740
Sectorul formal 4.398 4.381 18 18
Sectorul informal 644 404 239 644
Sectorul gospodăriilor 80 1 79 79
RURAL 4.117 1.549 2.568 2.677
Sectorul formal 1.441 1.438 3 3
Sectorul informal 565 109 456 565
Sectorul gospodăriilor 2.110 2 2.109 2.109
 POLITICI PRIVIND PIAȚA MUNCII

• Cheltuielile pentru politicile care vizează piața muncii au scăzut continuu ca

pondere în PIB ( de la 0,52% în 2003 la 0,17% în 2008), lansându-se pe un trend
ascendent din anul 2009, după o perioadă de creștere vertiginoasă a ratei
șomajului înregistrat și, implicit, a numărului de persoane șomere, acestea
reprezentând un grup vulnerabil în perioada de criză economică.
• România se situează încă departe față de media UE27; comparativ cu țările
dezvoltate, țara noastră a dedicat politicilor privind piața muncii o pondere din
PIB de 3,5 ori mai mică, la nivelul anului de criză 2009.
• În perioada de criză economică, persoanelor vulnerabile le-au fost limitate șansele
de a fi integrate în câmpul muncii, fapt ce reiese și din reducerea ponderii
cheltuielilor cu măsurile active în totalul cheltuielilor cu politicile ce vizează piața
muncii, de la 22,3% în 2008 la 4.6% în 2010.
 CHELTUIELILE CU MĂSURILE ACTIVE PE PIAȚA MUNCII
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL măsuri active 215.910 251.057 312.064 344.963 316.973 307.358 202.952 146.541

Din care: (%)

Formare profesională 8,8 7,7 12,4 11,6 13,2 14,5 8,4 10,6

Completarea 12,8 13,6 4,5 3,6 4,2 4,7 22,7 16,7

veniturilor salariale

Subvenționarea 15,1 17,9 20,1 18,4 19,1 18,8 20,1 2,9

locurilor de muncă
pentru absolvenți

Subvenții pentru 18,7 22,4 22,5 20,9 27,5 31,4 25,4 38,8
angajatorii care
încadrează șomeri

Ocupare temporară 39,5 30,9 34 31,7 27 18,6 10,9 15,4

 CERCETARE SOCIO-PROFESIONALĂ DIN
RÂNDUL FEMEILOR DIN REGIUNEA N-E
• PERCEPȚIA FEMEILOR ŞOMERE, AFLATE ÎN CĂUTAREA UNUI LOC DE
MUNCĂ, INACTIVE CU PRIVIRE LA ȘANSELE EGALE LA ANGAJARE

• Majoritatea femeilor chestionate (62,05%), se află în căutarea unui loc de muncă de un an de

zile, iar 37,95% de mai puţin de un an.
• Din punctul de vedere al accesului pe piața muncii, peste 60% dintre femeile şomere, aflate în
căutarea unui loc de muncă, inactive consideră că cei care își caută un loc de muncă trebuie să
aibă un aspect fizic plăcut și relații / pile. Același procent ridicat este valabil și în ceea ce
privește acordul femeilor şomere, aflate în căutarea unui loc de muncă, inactive cu privire la
faptul că angajatorii preferă salariații care nu au familie și pot lucra peste program.
 Dezacord sau Nici acord, nici Acord
dezacord total (%) dezacord total sau
ACCES PE PIAȚA MUNCII
(%) parțial
(%)
Când se fac angajări, la calificare şi putere de muncă egale, un bărbat este preferat
în locul unei femei. 56,31 13,57 30,12

Angajatorii consideră că femeile au o productivitate mai scăzută decât bărbaţii.

58,14 14,78 27,09

La aceeaşi muncă depusă, femeile sunt plătite mai rău decât bărbaţii.
51,37 12,34 36,29

Ca să obţii un loc de muncă, trebuie să ai un aspect fizic plăcut.

23,10 9,00 67,91

Ca să obţii un loc de muncă, trebuie să ai relaţii/ pile. 25,35 10,91 63,74

Pentru profesiile mai bine plătite, femeile au un acces mai limitat decât bărbaţii.
40,05 17,34 42,61

Ca femeie, îmi este foarte greu să îmi găsesc un loc de muncă.

37,80 12,33 49,87

Găsesc greu un loc de muncă, din cauza obligaţiilor familiale (întreţinerea

39,84 14,32 45,84
gospodăriei).
Pentru că ar putea lua concediu de maternitate, firmele nu prea angajează femei.
35,79 16,95 47,27

Angajatorii preferă salariaţii care nu au familie şi pot lucra peste program.

28,83 8,63 62,54
• În ceea ce privește caracteristicile locului de muncă pe care femeile şomere, aflate
în căutarea unui loc de muncă, pentru un procent de peste 80% dintre ele este
important să fie respectate ca om și să aibă un salariu mare. O caracteristică
aproximativ la fel de importantă este ca locul de muncă să nu-i afecteze sănătatea.
În ceea ce privește caracteristicile importante pentru un procent mai scăzut de
femei șomere se poate menționa posibilitatea de a avea timp liber.
 Deloc sau Importan
puţin t sau
Importanţă
CARACTERISTICI ALE LOCULUI DE important foarte
medie
MUNCĂ DORIT (%) importan
(%) t
(%)
Să nu-mi fie afectată sănătatea. 14,43 5,86 79,71
Să am un salariu mare. 4,74 11,61 83,66
Să am posibilităţi de promovare pe posturi 25,72 17,44 56,84
înalte.
Să pot avea mult timp liber pentru mine. 27,57 23,52 48,90
Să fiu respectată ca om. 4,17 7,71 88,11
• Femeile şomere, aflate în căutarea unui loc de muncă, inactive își doresc
neapărat să își găsească un loc de muncă în proporție de aproximativ
60%, cele mai multe dintre ele apelând la cunoscuți să le anunțe dacă
află de vreun loc de muncă. Însă, peste 55% dintre femeile şomere, aflate
în căutarea unui loc de muncă, inactive consideră că, la salariile care se
dau, nici nu se merită să iasă din casă pentru a merge la serviciu.
 CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ NU (%) DA
(%)
În localitate sau prin apropiere nu se găsesc deloc locuri de 53,01 46,99
muncă pentru femei.

Vreau neapărat să îmi găsesc un loc de muncă. 40,18 59,82

În ultimul an, m-am prezentat la mai multe interviuri de 74,78 25,22

angajare.
I-am rugat pe cunoscuţi, dacă află de vreun loc de muncă, să 45,01 54,99
mă anunţe şi pe mine.

M-am obişnuit să stau acasă şi mi-ar fi greu să merg la 72,35 27,65

serviciu.
La salariile care se dau, nici nu merită să ieşi din casă pentru a 43,02 56,98