Simiuc Carmen Andreea Miclăuș Ana Maria Cuprins 1. Definiţie 2. Tipuri de terapie genică 3. Tehnicile utilizate în terapia genică 4. Domenii de aplicabilitate 1.Definiţie
Terapia genică = procedeu terapeutic care se referă
la o serie de tehnologii biomedicale capabile să introducă într-o celulă, o genă-medicament pentru a corecta un defect al genomului, sau cu scopul de a preveni sau corecta o condiţie patologică. 2. Tipuri de terapie genică a) Terapia genică germinală/ terapia genică sexuală Constă în aplicarea terapiei genice unui embrion/ celulelor germinale (ovule/ spermatozoizi). b) Terapia genică somatică Constă în introducerea genelor exclusiv în celulele somatice ale corpului. Obs. În acest moment câmpul de activitate în terapia genică se referă numai la cea somatică! 3.Tehnicile utilizate în terapia genică a) Tehnica in-vitro – recoltarea de celule de la individul care urmează să fie tratat (ex. limfocite printr-o simplă luare de sânge) şi introducerea în ele a genelor bune fie prin transfecţie (tehnică de laborator care le permite introducerea ADN într-o celulă cu nucleu), fie prin intermediul unui virus. Celulele care posedă gena bună, sunt reintroduse în sânge printr-o injecţie intravenoasă. Tehnica in-vitro se aplică doar în cazul unor defecte genetice care se manifestă în sânge (ex. hemofilia, leucemia) sau sunt localizate în celule pe care sângele le irigă. b) Tehnica in-vivo – asocierea unei gene bune cu un vector (ex. un virus) care va fi capabil să o transporte acolo unde prezenţa sa este necesară. Această tehnică rămâne mai mult la stadiul teoretic decât cel practic. 4. Domenii de aplicabilitate În tratamentul cancerului În vindecarea bolii SIDA În ameliorarea simptomelor/ vindecarea sindromului Alzheimer În urma amniocentezei, se poate interveni pentru a corecta genomul fătului afectat de sindrom Down, Klinefelter, Turner etc. Obs. Toate acestea sunt în fază experimentală şi se bazează pe cultivarea celulelor stem, totipotente! Prima terapie genică pentru copii aprobată în Europa Se numeşte Strimvelis şi este primul tratament din lume de terapie genică pentru copii care a fost acceptat de către Comisia Europeană. Strimvelis tratează Imunodeficienţa severă combinată (ADA-SCID) ce este o afecţiune rară, care poate fi fatală într-un interval foarte scurt de timp pentru cei afectaţi. Boala lasă nou-născuţii aproape fără nicio apărare împotriva viruşilor şi bacteriilor şi este strâns legată de boala SCID X sau boala "băiatului din sferă". Boala a fost numită aşa din cauza unui pacient tânăr din SUA, care a trăit în interiorul unui scut protector din plastic. ADA-SCID este cauzată de o genă defectă moştenită de la ambii părinţi şi afectează în jur de 15 de pacienţi europeni pe an. Gena defectuoasă opreşte producerea proteinei adenozin-deaminază (ADA), care este necesară pentru a produce celule albe numite limfocite. Boala se dovedeşte a fi adesea fatală, copilul va muri neajungând la prima aniversare. Din 18 copii trataţi cu ajutorul Strimvelis în cadrul studiilor clinice, cercetătorii au descoperit o rată de 100 % de supravieţuire. Ceea ce sugerează că tratamentul Strimvelis poate înlocui, într-adevăr, genele defecte fără efecte secundare adverse la copii. Terapia genica, Yescarta, împotriva limfomului non-Hodgkin agresiv (tumoare a sistemului limfatic) Această imunoterapie constă în prelevarea de celule imunitare de la pacient pentru a le modifica genetic în laboratoare și pentru a le cultiva, înainte de a le reinjecta, într-o singură doză. Efectele secundare ale acestor terapii genice pot fi severe și chiar mortale. Pentru Yescarta, FDA citează o febră puternică, scăderea tensiunii arteriale, congestii ale plămânilor și probleme neurologice. Studiile clinice au fost efectuate pe 111 pacienți din 22 de spitale, dintre care 101 au fost tratati cu această terapie genica. Inițial, 54% din acest grup au avut o remisie completă și 28% parțială. La șase luni după tratament, 80% dintre cei 101 pacienti bolnavi erau în continuare în viata. După o perioadă medie de supraveghere de 8,7 luni, 39% din grup rămânea fără niciun semn de cancer, o proporție net mai mare decât la tratamentele convenționale precum chimioterapia. Terapie genetica împotriva hemofiliei
Testele au fost realizate pe șase persoane suferind de hemofilie A, o
formă gravă a bolii. Ele au urmărit să arate că tratamentul nu este nociv și că îmbunătățește starea pacienților. În urma tratamentului, pacienții au prezentat mai puține sângerări spontane, unul dintre riscurile cele mai mari în cazul acestei boli. Cercetătorii au folosit chiar celule ale pacienților, modificate genetic pentru exprimarea factorului VIII, de coagulare, care lipsește congenital în cazul hemofililor. La patru dintre ei, notează autorii articolului, nivelul factorului VIII a crescut în plasma sanguina după inocularea celulelor modificate în țesuturile grase ale abdomenului. Creșterea nivelului factorului VIII în sange a permis scaderea sângerărilor și reducerea cantității de proteină necesară pentru a opri hemoragiile. Terapie genică împotriva cancerului În cadrul acestui experiment, 30 de englezi și de americani ce sufereau de cancer la gât sau cap au fost tratați cu un virus rece, modificat, numit ONYX-015. Acesta acționează numai asupra celulelor canceroase, distrugându-le. Acest nou tratament se aplică în combinație cu cel clasic de chimioterapie, iar rezultatele obținute sunt mult mai bune decât cele rezultate în cazul tratamentului standard. Conform datelor puse la dispoziție de către specialiști, tumorile s-au diminuat în cazul a 25 din cei 30 de pacienți, doar la 17% dintre aceștia metastazele canceroase progresând. Mai mult, în cazul a 8 dintre pacienți, tumoarea a dispărut complet. Acest lucru reprezintă o îmbunătățire față de precedentele teste, când, folosindu-se numai terapia bazată pe injectarea virusului rece, tumorile dispareau, însa reapareau imediat după încetarea tratamentului. Doctorul French Anderson, șeful catedrei de medicină genetică din cadrul Universității ”Southern California” din Los Angeles, a declarat că acest experiment reprezintă cel mai mare succes înregistrat până acum în lupta cu tumorile canceroase. ”ONYX-015 poate face diferența dintre celulele infestate și cele sănătoase, astfel încât, prin chimioterapie, să fie distruse numai cele bolnave”, a precizat acesta. Este cunoscut faptul că între 45 și 70% dintre tumorile situate la nivelul gâtului sau capului produc mutații ale genei p53, care în mod normal ajută organismul să lupte împotriva cancerului. Există și efecte secundare, unii pacienți acuzând simptome similare celei ale gripei, inclusiv stări febrile, senzații de slăbiciune și frisoane. Acest tratament este diferit de celelalte terapii pe bază genetică prin faptul că nu se caută înlocuirea unei gene afectate cu o copie funcționabilă din celule, ci virusul se stabilizează în celula bolnavă și acționează pentru a o distruge. Terapie genică - diabet O echipă de cercetători de la “University of California”-San Francisco sub conducerea Dr. Ira Goldfine au anunțat în numarul din 24 noiembrie a revistei Nature Medicine insertia in glandele salivare ale sobolanilor a genei care produce insulina, reusind cu succes sa trateze diabetul la aceste animale si realizand acelasi lucru cu gena care codifica hormonul de crestere, ceea ce trezeste noi sperante de tratament prin aceasta metoda a diabetului, nanismului hipofizar, chiar a unor forme de cancer sau a altor afectiuni, cum ar fi hemofilia. Printr-un cateter introdus in ductul salivar, cercetatorii au injectat solutie salina continand genele umane care controleaza productia de insulina in pancreas, utilizandu-se atat ADN ca atare, cat si ADN combinat cu lipide, care se pare ca este relativ mai eficient. 20% din produsul acestor gene este deversata in circulatia