Activitatea reformatoare a

lui Alexandru Ioan Cuza

1859-1866
 DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA
(1859 – 1866)

1.Etapa unificării depline

a Principatelor Române
(1859 – 1862)

2.Etapa marilor reforme

(1863 – 1866)
 Etapa marilor reforme
Reforma Reforma agrară
învăţământu
lui

Reforma Reforma
electorală justiţiei

Reorganizarea
Secularizarea
instituţiilor
averilor
fundamentale
mănăstireşti
ale statului
 tivitatea reformistă a lui
exandru Ioan Cuza
a desfăşurat în condiţiile dificile
rovocate de acţiunile
monstruoasei coaliţii”.
eastă „monstruoasă coaliţie”
a o alianţă nefirească
tre conservatori şi liberalii radicali,
scopul îndepărtării lui Cuza
la conducerea statului român.
 Secularizarea averilor mănăstireşti
n decembrie 1863
e adoptă legea în virtutea
căreia averile mănăstireşti
rec în proprietatea
tatului român.
rin efectul acestei legi,
25% din suprafaţa arabilă
a ţării intră în sfera Catedrala
ondului funciar al Patriarhală
tatului român.
 Reforma agrară
Reforma agrară
(august 1864)
Împroprietărirea
ţăranilor clăcaşi,
prin despăgubire,
ţinându-se cont de
starea materială
(numărul de vite)
a ţărănimii
dependente.
 Reforma
agrară
"Sătenii clăcaşi (pontaşi)
sunt şi rămân
deplini proprietari
pe locurile supuse
posesiunii lor,
în întinderea
ce se hotărăşte
prin legile în fiinţă."
(Art.1 din Legea Rurală –
14 august 1864)
 Reforma agrară
Sătenilor!
aca (boierescul) este desfiinţată
entru de-a pururea
de astăzi voi sunteţi proprietari
locurile stăpânirii voastre [...]
astăzi voi sunteţi stăpâni pe
aţele voastre,voi aveţi o
rticică de pământ...
astăzi voi aveţi o patrie de iubit
de apărat...”
roclamaţia lui Cuza către
ăcaşi – 14 august 1864)
 Reorganizarea instituţiilor
statului.
Din cauza opoziţiei
istematice făcute
e conservatori,
n special faţă de
reforma agrară,
Alexandru Ioan Cuza
ecurge la lovitura de stat
in 2 mai 1864, Cuza în drum spre
rin care dizolvă Cameră
Adunarea legiuitoare.
 Reorganizarea instituţiilor
statului.
pune plebiscitului Statutul
zvoltător al Convenţiei
e la Paris, prin care îşi
gitimează regimul autoritar.
erogativele domneşti
oresc în mod considerabil,
dunarea legislativă dobândeşte o
uctură bicamerală: Adunarea
ectivă şi Corpul Ponderator,
cadrul căruia un număr mare
membri era numit de domn. Adunarea Electivă
ţiativa legislativă aparţinea
mnului.
 Reforma electorală

Sistemul de vot
rămâne cenzitar dar,
prin scăderea censului,
creşte masa electoratului
şi se restrânge influenţa
politică a conservatorilor.
 Reforma învăţământului

nfiinţarea
nvăţământului
bligatoriu şi gratuit,
PRIMA ŞCOALĂ
nivel primar; ROMÂNEASCĂ
xtinderea reţelei
colare;
 Reforma învăţământului
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

ntemeierea
nvăţământului
universitar.
n 1860 se întemeiază
Universitatea din Iaşi UNIVERSITATEA IAŞI
n 1864 se întemeiază
Universitatea din
Bucureşti.
 Reforma judiciară

Modernizarea sistemului
udiciar românesc
prin adoptarea
Codului Civil
şi a Codului Penal
(1864 / 1865)
 DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN
CUZA
Din anul 1865 acţiunile
„monstruoasei coaliţii”
se intensifică şi
vor culmina cu
lovitura de stat
de la 11 februarie 1866,
în cadrul căreia
Alexandru Ioan Cuza
a fost obligat să abdice
şi să părăsească ţara.
 lexandru Ioan Cuza
şi petrece restul
ilelor în străinătate.
Moare în 1873 BISERICA RUGINOASA

n Germania.
ste adus în ţară
i înmormântat
a Ruginoasa.
 „Atâta timp cât
ţara aceasta
va avea istorie,
cea mai frumoasă
pagină a ei va fi cea a
lui
Alexandru Ioan
Cuza!”