Sunteți pe pagina 1din 25

Actualitati in

farmacoterapia pacientilor
stomatologici cu procese
inflamatorii
Inflamaţia este o reacţie complexă declanşată de
pătrunderea unor agenţi patogeni/străini sau agenţi de
degradare proprii în ţesuturile sănătoase ale unui organism.

Cauzele pot fi de natură:

Microbiologică(bacterii,virusuri)

Imunologică(produşi implicaţi în reacţiile antigen-anticorp)

Fizică(radiaţii,traumatisme,obiecte străine)

Substanţe iritante prin caracterul lor acid sau alcalin


ANTIINFLAMATOARELE sunt medicamente
utilizate în tratamentul diverselor algii,stări febrile,boli
inflamatoare,boli reumatismale,unele datorită proprietăţilor
antiinflamatoare , altele atât datorită proprietăţilor
antiinflamatoare cât şi datorită proprietăţilor
imunosupresoare.

Se clasifică în:
•STEROIDIENE(glucocorticoizi)
•NESTEROIDIENE

A.STEROIDIENE (cortizon,cortizol)
Glucocorticoizii sunt hormoni secretaţi de zona
fasciculată a corticosuprarenalei.
•Au proprietăţi antiinflamatoare şi imunosupresoare
•Folosiţi în tratamentul bolilor reumatismale
•Intervin atât în fazele precoce(dilatare capilară, edem,
migrare leucocitară,fagocitoză) dar şi în fazele tardive(
proliferare capilară şi a fibroblastiilor,depunere de colagen,
cicatrizare)

În doze farmacologice, inhibă procesele inflamatorii


exudative sau proliferative şi au efecte imunosupresoare.

Efectul antiinflamator se produce prin mai multe


mecanisme:
•Inhibarea secreţiei de PG şi LT
•Întreruperea comunicării între celule prin inhibarea
producţiei de citokine inflamatorii
•Scăderea capacităţii neutrofilelor de a răspunde la stimulii
inflamatori
•Stabilizarea membranelor lizozomale, inhibarea producerii
de radicali de oxigen
Efectul imunosupresor se produce prin:
•Scăderea numărului şi funcţiei celulelor care participă la
răspunsul imun(monocite,limfocite)
•Întreruperea comunicării între macrofage şi limfocite T

În doze fiziologice,cortizolul determină:

•Creşterea depozitelor de glicogen


•Creşterea gluconeogenezei
•Creşterea lipolizei
•Efecte la nivelul sistemului nervos central(euforie)
•Menţinerea funcţiei vasculare prin potenţarea norepinefrinei
•Menţinerea funcţiei muşchiului scheletic
În plasmă, glucocorticoizii circulă legaţi de proteinele
plasmatice în procent de 90%, iar restul de 10% rămân
liberi şi sunt responsabili de efectele biologice.
Nivelul acestora este menţinut la 25 ig/ml printr-un
control exercitat de axul hipotalamo-hipofizar.
Analogii de sinteză ai glucocorticoizilor diferă între ei
prin:
• T1/2 plasmatic(scăderea la jumătate a cantităţii totale de
steroid din organism)
•Puterea antiinflamatoare
•Retenţia salină

În funcţie de T1/2,glucocorticoizii pot fi:

Cu durată de acţiune scurtă(T1/2=8-12 ore)


Cu durată de acţiune medie(T1/2=12-36 ore)
Cu durată de acţiune lungă(T1/2=36-72 ore)
Efecte adverse:

• Mobilizarea AG din depozite şi alterarea distribuţiei


ţesutului gras, cu repartizarea acestuia pe gât,ceafă (“ceafa
de bizon” ) şi a feţei de “lună plină” .
• ↑ metabolismului proteic, cu favorizarea:
-osteoporozei
-miopatiilor
-rupturilor de tendoane
-apariţia vergeturilor
-întârzierea creşterii
• hiperglicemie,cu posibilitatea apariţiei diabetului zaharat
• retenţie hidrosalină(edeme,TA crescută)
• ↓ capacităţii de apărare a organismului
• stimularea SNC cu inducere de tulburări de comporta-
ment
• tulburări oculare (cataractă,glaucom)

Prevenirea şi combaterea reacţiilor adverse se face prin:

• respectarea contraindicaţiilor
• regim fără sare,hiperproteic şi hipoglucidic
• aport suplimentar de K
• anxiolitice
• diuretice anti-aldosteronice
• prevenirea osteoporozei prin administrare de calciu şi
fluorură de sodiu
Principalele preparate cortizonice sunt:

• prednisonul (cel mai folosit preparat)

• metilprednisolonul

• triamcinolonul

• dexametazona

• betametazona

• corticotrofina

• tetracosactidul
B. NESTEROIDIENE

Această clasă de antiinflamatoare este extrem de folosită, are


o toleranţă bună şi efecte adverse reduse.
AINS acţionează prin inhibarea sintezei unor mediatori
proinflamatori.

Mediatori proinflamatori:
fosfolipaza A2 PLA2
GLICEROFOSFOLIPIDE
MEMBRANARE Acid arahidonic
(hidroliză)

Acidul arahidonic este metabolizat pe două căi:


1.Ciclooxigenazei
2.Lipooxigenazei
1. Calea CICLOOXIGENAZEI
Există două izoforme ale enzimelor ciclooxigenaze:
COX1 (constitutivă sau “bună”)
• distribuţie tisulară largă
• funcţionează în permanenţă
• responsabilă de sinteza de prostaglandine fiziologice
cu efecte hemostatice şi citoprotectoare

STOMAC RINICHI SÂNGE


↑ fluxul sangvin ↑ fluxul sangvin induce agregarea
plachetelor
↑ secreţia de bicarbonat Inhibă sistemele
şi mucus vasoconstrictoare renale:
• SN simpatic
• sistemul renină-
angiotensină-aldosteron
↓ secreţia de acid
clorhidric
COX2 (inductibilă sau “rea”)

• funcţionează episodic
• activată sub acţiunea unor stimuli
(factori mitogeni,factori de creştere,
ischemie,stres oxidativ,citokine,car-
cinogeni)
• responsabilă de apariţia inflamaţiei,
durerii şi hiperpirexiei
• se exprimă într-un număr redus de
celule,în cele cu rol antiinflamator
(monocite,macrofage,celule endo-
teliale,condrocite,sinoviocite,oste-
oclaste)
Clasificare:

A.În funcţie de structura chimică:

Derivaţi de acizi carboxilici


• derivaţi indolacetici:indometacin, sulindac, tolmetin
• derivaţi fenilacetici:diclofenac
• derivaţi pyranocarboxilici:etodolac
• derivaţii acidului propionic:ibuprofen,naproxen,flurbiprofen,
ozaprozin
• derivaţi fenamaţi:acid flufenamic, etofenamat

Derivaţi enolici
• derivaţi pirazolonici: fenilbutazona, oxifenbutazona, azapara-
zona
• derivaţi de oxicam:piroxicam,tenoxicam,meloxican
Derivaţi neacizi:
• nabumetonă
• nimesulide

Coxibii : (derivaţi substituiţi diaryl pyrazol)


• celecoxib
• rofecoxib
• valdecoxib
• etoricoxid

B.În funcţie de modul de acţiune,inhibitorii pot fi:


Neselectivi:
• preferenţiali ai COX1(AINS clasice(aspirină,indometacin,
ibuprofen, naproxen)
• echipotenţi COX1 şi COX2(diclofenac)
• preferenţiali ai COX2 (meloxicam, nimesulid, nabumetonă)
Selectivi: - ai COX2 (coxibi)

• celecoxib(Celebrex)

• rofecoxib(Vioxx)

• etoricoxib(Arcoxia)

• valdecoxib(Bextra)

• lumiracoxib

• parecoxib
ASPIRINA (acidul acetilsalicilic)
•efect analgezic şi antipiretic moderat care durează 3-6 ore
la administrarea orală în doze de 3-500 mg
• efectul antiinflamator se evidenţiază la administrarea
fracţionară la 6 ore,în doze de 3-4 g
• inhibă sinteza prostaglandinelor
• proprietăţi de antiagregant plachetar,fiind util pentru
profilaxia trombozelor arteriale
• efecte secundare: gastro-intestinale

INDOMETACINA:
• pulbere insolubilă în apă
• biodisponibilitate 100% (60% urinară,iar 40% prin fecale)
• efect intens antiinflamator,antireumatic şi slab analgezic
• indicat în afecţiuni reumatismale inflamatorii şi
degenerative,în inflamaţii extraarticulare (pericardită, pleu-
rezie), în gută acută
EFECTELE ADVERSE ale AINS:

Localizare Efecte
• leziuni superficiale
Stomac • ulcer
• hemoragii digestive superioare
• perforaţii gastrice
Rinichi • scăderea fluxului sanguin renal
• IRA(insuficienţă renală acută)
funcţională
• nefropatie analgezică
Ficat • ↑ enzimelor specifice(TGO şi
TGP)
• ↑ bilirubinei,fosfatazelor
Sânge • agranulocitoză
• anemie aplastică
• tulburări ale hemostazei
Mod de administrare:

1.ORALĂ
• drajeuri,tablete filmate,capsule,siropuri,suspensii de uz
intern
• pentru efect analgezic şi antipiretic

2.PARENTERALĂ:
• soluţii injectabile(intramuscular,intravenos)

3.APLICAŢII LOCALE:
• creme,geluri,unguente,soluţii externe antireumatice
Indicaţii generale privind tratamentul cu antiinflamatoare

• se va face ţinând cont de timpul de înjumătăţire al acestora


• cura iniţială se va face cu doze de atac,mai mari,după care se
va scădea până la minumul necesar
• trebuie avută în vedere terapia simultană cu alte medicamente
pentru a se atenua efectele adverse ale AINS
• AINS protejează activitatea antidiabeticelor şi a anticoagulan-
telor, dar diminuează efectul diureticelor,tonicelor cardiace şi a
betablocantelor
Interactiune cu alte medicamente
Asa cum aintiinflamatoarele produc vasodilatare, ceea ceva duce la
hiperkalemie cu bradicardie si o posibila ulterioara sinciopa.
In combinatie cu preparatele litiumului acestea pot provoca reducerea
secretiei renale si duce la ulterioara toxicitate.
La copii se indica folosirea doar a Ibuprofenului, naproxenului,
Acetaminofemnului.
In caz de supradozaj sau folosire a altor preparate se pot produce tulburari de
sensibilitate a copilului.
Medicatia geriatricilor si copiilor
Geriatricilor dupa 65 de ani se indica Antiinflamatoare de generatia
II din cauza efectelor sedative a antiinflamatoarelor de generatia I.
Deasemenea, La batrini se indica folosirea redusa din cauza
schimbarilor in metabolismul hepatic.

Copiilor nu sunt recomandate pentru ca influenteaza capacitatea de


invatare.
FDA recomanda copiilor indicarea preparatelor in doze mici cum ar
fi tablete care se mesteca repede sau se dizolva repede sau
siropuri.Astfel in 2008 FDA a interzis folosirea lor la copii de pina
la 2 ani. Iar Asocoatia Protectiei Sanatatii consumatorilor a interzis
folosirea antiinflamatoarelor pina al 4 ani.

In alaptare se transmite in cantitati foarte mici in laptele


matern, si poate cauza copilului irascibilitate,
somnolenta si depresii respiratorii.
Ibuprofen
este recomandat dar numai până la 32 săptămâni de sarcină; după
această vârstă aceste medicamente pot produce o constricţie a ductului
venos astfel încât nu mai sunt recomandate.

-Daca ibuprofenul se administreaza in primul sau al doilea trimestru de


sarcina, nu este asociat cu un risc crescut asupra fatului. Cu toate acestea,
ibuprofenul nu este antialgicul de electie in timpul sarcinii deoarece exista
anumite interdictii cu folosirea acestuia in trimestrul trei de sarcina. Ca orice
medicament, acesta ar trebui utilizat numai cu avizul medicului specialist.

-Doua studii au aratat un risc crescut de avort datorita utilizarii


antiinflamatoarelor nesteroidiene, ca ibuprofen, in primul trimestru de
sarcina. Cu toate acestea, alte studii nu au demonstrat aceasta asociere. De
asemenea exista studii care arata ca administrarea ibuprofenului in timpul
sarcinii poate interfera implantarea fatului. Cu toate ca un risc exact nu a fost
stabilit, femeile care doresc sa ramana insarcinate ar trebui sa evite
administrarea ibuprofenului.
Exista o serie de interdictii in ceea ce priveste administrarea ibuprofenului
in al treilea trimestru de sarcina. Cel mai important risc il constituie
inchiderea prematura a ductului arterial (un vas la nivelul cordului fetal),
care poate determina cresterea presiunii la nivel pulmonar (hipertensiune
pulmonara). Folosirea ibuprofenului in trimestrul trei de sarcina poate
inhiba travaliul sau cauza scaderea cantitatii de lichid amniotic
(oligoamnios). De aceea, este recomandata administrarea ibuprofenului
in trimestrul al treilea de sarcina numai sub supraveghere atenta.

-Ibuprofenul in timpul alaptarii


Academia Americana de Pediatrie a incadrat ibuprofenul in grupul
medicamentelor permise la femeile care alapteaza. Ibuprofenul ajunge in
cantitate foarte mica la nivelul laptelui matern. Un studiu a aratat ca prin
folosirea acestuia in doze uzuale, nou-nascutul ar fi expus zilnic la mai
putin de 1mg de ibuprofen.