UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

INSTRUIRE ASISTATĂ PE CALCULATOR

CALCULATORUL – PARTENER AL
CADRULUI DIDACTIC

Greu Georgiana
Modul postuniversitar, nivel I
Deva
 Trăim in secolul vitezei, secolul în care tot ce avem nevoie este la un ”click distanță”,
fie că vrem să cumpărăm un produs, să aflăm o informație, să ascultăm melodia preferată, să
vedem pe cineva drag sau să comunicăm cu un partener de afaceri. Secolul în care „like-ul”
înlocuiește zâmbetul și secțiunile de comentarii înlocuiesc discuțiile față în față. Secolul în care
ajungem în celălalt capăt al lumii în câteva ore. Secolul în care ”joaca” pentru copii nu mai
înseamnă bătutul mingii în fața blocului, ci statul în fața monitorului. Secolul în care ne încălzim
casele apăsând un buton și în care aprindem lumina bătând din palme. Secolul în care nu mai
urmărim cu privirea pe cineva pe care placem, ci dăm „swipe” dreapta. Secolul în care se fac
transplanturi de organe. Secolul în care roboții primesc cetățenie. Secolul în care cărțile nu mai
sunt în format A4 sau A5, ci în format PDF sau DOC. Secolul în care transcrierea și caligrafia
sunt înlocuite de copy/paste și tastatura QWERTY.
 Secolul în care profesorul nu transmite informația nouă elevilor, ci îi
ajută să o filtreze pe cea existentă pretutindeni. Un secol ce a urmat secolului
invențiilor, în care tot ce s – a inventat evoluează și devine mai rapid.
 SCURT ISTORIC AL INTERACȚIUNII DINTRE
TEHNOLOGIE ȘI EDUCAȚIE

Trăim în secolul în care tehnologia are un cuvânt de spus în toate domeniile,

începând de la agricultură, până la medicină și educație. Deși tehnologia a cunoscut o
explozie a evoluției sale, aceasta a început să ineracționeze cu educația începând cu
mijlocul secolului XX.
Nicholson realizează în 2007 o cronologie a apariției calculatorului în
domeniul educațional (apud. Ceobanu, 2016).
Astfel, la mijlocul secolului XX, avem de a face cu introducerea evaluării pe
calculator, această evaluare fiind destinată intruirii informaticienilor din acea vreme.
Între anii 1960 și 1975 au apărut primele cursuri în format electronic, create
pentru cooperare și interacțiune, menite pentru alcătuirea conținuturilor educaționale.
 Mai mult, între anii 1975 și 1985 au apărut primele calculatoare portabile, cu
aplicații bazate pe principiul comportamentalist și vizează evaluarea răspunsurilor.
Perioada dintre 1985 si 1990 este marcată de apariția Internetului, astfel se
dezvoltă diferite interfețe mai complexe, care contribuie la apariția cursurilor
interactive, cel care învață având totuși un rol pasiv în procesul de învățare.
Perioada dintre 1990 - 1995 este marcată de dezvoltarea Internetului, apariția CD -
ROMULUI și a accesibilizării computerelor din punct de vedere financiar, iar cel care
învață începe sa aibe un rol tot mai activ în formarea sa.
La cumpăna dintre secolul invențiilor si cel al vitezei apar si învățarea electronică
și cursurile online. Materialele didactice se găsesc pe internet, bazându-se pe modelul
cognitivist-constructivist.
 În ultimele două decenii se poate vorbi despre o explozie tehnologică, pe lângă
computerele tot mai accesibile ca preț și tot mai performante și mai mobile apariți si evoluția
noilor funcții ale telefoanelor mobile si rețelelor wireless a dus la apariția învățării mobile și a
celei ubicue.
Putem spune, astfel că secolul vitezei ne permite să ne desfășuram simultan în mai multe
planuri.
Astfel, cursantul este din ce in ce mai responsabil pentru propria instruire, platformele
online permițând oricum distribuirea de materiale didactice.
Așadar, predarea în zilele noastre nu se mai referă neapărat, conform metodelor tradițional
la transmiterea de informații, ci acum putem vorbi despre predare ca fiind managementul
învățării elevilor.
 Deși folosită în toate domeniile, începând de la supermarketuri, până la săliile de
neurochirurgie, tehnologia este un subiect foarte controversat în ceea ce privește utilizarea ei în
domeniul educației.
Directorul medical al Spitalului Universitar de Psihiatrie din Ulm, Germania, Prof. Dr.
Manfred Spitzer compară într – un interviu acordat televiziunii naționale –TVR1- atrofierea
musculară cauzată de sedentarism cu atrofierea creierului în momentul suprautilizării
tehnologiei digitale, care ne scutește de efortul mental, oferindu-ne unelte cu care să realizăm
operațiile mintale. De asemenea, în momentul în care creierul este privat de activități precum
sportul, muzica, activități manuale, limbi străine, teatrul, cititul se poate spune că acesta își
pierde antrenamentul. În același interviu, dr. Spitzer susținea că elevii vor acorda mai multă
atenție informației scrise într-o carte, pentru că automat vor considera materialul conceput cu
mai multă de atenție decât o prezentare pe un ecran.
 Ideea conform căreia informația este înțeleasă și asimilată mai ușor
atunci când este citită de pe hârtie este susținută și de un studiu realizat pe 72
de elevi de clasa a 10 – a de la două școli diferite din Norvegia. Elevii au fost
împărțiți prin randomizare în două grupuri. Fiecare grup a avut de citit câte
două texte de aproximativ 2000 de cuvinte, unul dintre grupuri în format fizic,
pe hârtie, iar celălalt în format PDF, pe ecranul unui computer. Rezultatul
acestui studiu au arătat că cei care au citit de pe hârtie au avut un nivel mai
ridicat de înțelegere a textului. Printre explicațiile date de cercetători se făcea
referire la faptul că hârtia permite stimularea mai multor simțuri (cel tactil,
datul paginii este asociat cu înaintarea în lectură), dar și la faptul că în varianta
printată ai acces la toată informația simultant, pe cand derularea formatelor
electronice duc la lipsa concentrației.
 Deși dezavantajele prezentate mai sus nu sunt de neglijat și tehnologia digitală nu
ar trebui utilizată în exces, avem nevoie de ea în procesul de predare – învățare. În
primul rând pentru că învățarea presupune schimbarea pe termen lung a
comportamentului, și cum altfel ar putea cineva să aibe un comportament dezirabil
din punct de vedere social, decât adaptându – se la societatea în care își desfășoară
activitatea.
În al doilea rând, tehnologia poate fi folosită pentru explicarea în maniere diferite
a aceluiași fenomen, ceea ce ar putea stimula interesul elevilor pentru ore, evitând
astfel și monotonia predării tradițonale.
În al treilea rând, tehnologia ajută cadrele didactice în realizarea proiectelor la
care participă, la întocmirea documentelor necesare, dar și să țină pasul cu generația
Z.
CONCLUZIE:
Având în vedere cele prezentate mai sus, dar și viteza cu care evoluează
totul, putem spune că în zilele noastre nici sintagma „cel mai bun prieten al
omului” nu mai e ce a fost, cel mai bun prieten al omului, deci și al
profesorului, fiind acum „calculatorul”.
BIBLIOGRAFIE
1. Books vs. e-books: The science behind the best way to read. (2018). Retrieved from
https://www.cbsnews.com/news/kindle-nook-e-reader-books-the-best-way-to-read/
2. Ceobanu, C., & Cucoş, C. (2016). Învăţarea în mediul virtual. Iaşi: Polirom.
3. Mangen, A., Walgermo, B., & Brønnick, K. (2013). Reading linear texts on paper versus
computer screen: Effects on reading comprehension. International Journal Of Educational
Research, 58, 61-68. doi: 10.1016/j.ijer.2012.12.002
4. Video Psihiatrul Manfred Spitzer la Garantat 100%. (2018). Retrieved from
http://stiri.tvr.ro/suprautilizarea-mediului-digital-declan--eaza-declinul-mental--
smartphone-ul--un-uciga----psihiatrul-manfred-spitzer---interviu-
eveniment_831609.html#view