Tulburări motorii

esofagiene
Acalazia cardiei

 tulburare motorie a musculaturii netede a

esofagului,
 etiologie necunoscută,
 caracterizată manometric prin:
 relaxare insuficientă sau absentă a SEI
 dispariţia progresivă a peristalticii
esofagiene.

 cardiospasm
Fiziopatologie

 SEI nu se relaxează la deglutiţie - barieră în

faţa alimentelor → dilatarea progresivă a
esofagului

 Peristaltica esofagiană
 la început aperistaltică
 apoi absentă
 agravează stază
 Tablou clinic - debut
 A 3 - 5 a decadă de viaţă
 5% adolescenţă
 Variabil
 Simptomele prevalează asupra examenului fizic
 Disfagie
 Durere toracică
 Regurgitaţie

 Durata de la instalarea simptomelor la diagnostic –

ani
 Clinic
 sindrom esofagian cu particularităţi ce pot sugera
diagnosticul
 1. Disfagia
 Disfagia evoluează de mai mulţi ani, variabilă ca
intensitate, amplificată de emoţii sau stress.

 Solide
 40% la debut, în evoluţie la toţi
 Lichide
 2/3
 disfagie paradoxală
 Lichide + solide
• Fluctuantă-până la un platou - nu evoluează
• Severă + scădere ponderală-rară
 1. Disfagia
 Modificări de poziţie - ameliorarea disfagiei
 hiperextensia gâtului,
 ridicarea braţelor,
 tragerea umerilor înapoi,
 manevra Valsalva,
 ingestia de alcool sau lichide carbogazoase
(creşterea presiunii intragastrice şi forţarea SEI)
 2. Durerea toracică
 Retrosternală
 Iradiere în umeri, spate, mandibulă

 Uneori intermitentă, colicativă

 Declanşată de alimentaţie
 Nocturnă

 1/3-1/2 la debut
 Esofag necompliant
 Dilatarea → ameliorarea durerii

 Discordanţă între durere şi disfagie

 3. Regurgitaţia
 Esofag suficient de dilatat
 Alimente nedigerate, amestecate cu cantitate mare de salivă,
nu şi cu bilă

 60-90%
 Neprovocată
 Provocată
• Ameliorează senzaţia de apăsare toracică

 Dd
 anorexie,
 bulimie,
 vărsătură,
 regurgitaţie acidă
 Alte simptome
 Sughiţ
 În timpul mesei
 Dispare după evacuarea esofagului

 Scădere ponderală
 Moderată, contrastează cu disfagia
 Boală veche

 Simptome pulmonare
 30% tuse – nocturnă, cu wheezing, senzaţie de
înecare
 10% complicaţii pulmonare – bronşite, pneumonii,
abces
Examen clinic

 Normal
 dacă nu există complicaţii pulmonare

 Test simplu – splashdown-time

 Normal < 10 sec
 Acalazie > 10 sec
Explorări diagnostice

 Examen radiologic
 sensibilitatea (diametrul esofagului)
proporţională cu durata bolii
 Examen endoscopic

 Examen manometric
 Examen radiologic toracic

 Dilatare extremă a esofagului

 Lărgirea mediastinului
 Contur dublu pe dreapta în afara
mediastinului
 Nivel hidroaeric în 1/3 medie a esofagului
 Absenţa camerei cu aer a stomacului
 Examen endoscopic
 Exclude leziuni maligne,
stenoze benigne
 Evaluează mucoasa
esofagiană

 Dilatare, rezidiu
 Spasmul cardiei (ac cu
gămălie), trecut cu
presiune uşoară
 Esofagită – stază de durată
 Infecţie cu candida
 Examen manometric

 Explorarea de bază – standard

diagnostic

 Relaxare incompletă/absentă după

deglutiţie

 Absenţa peristalticii esofagiene

normale în regiunea cu muşchi neted

 Pe repaus>Pg

 PSEI crescută
 Spasmul difuz esofagian
 Clinic
 Durere retrosternală bruscă
• În spate, umeri, mandibulă
• Intensitate mare ~coronariană
• Tranzitorie
 Disfagie
• Atât pentru lichide cât şi pentru solide
• Intermitentă,
• Nu progresivă
 Regurgitaţie – rară
 Pirozis
• reflux
 Spasmul difuz esofagian

 Radiologic
 Contracţii terţiare

 Manometrie
 Spasmul difuz esofagian
 Endoscopie
 Exclude alte cauze de
• Disfagie
• Durere toracică
 Aspect tranzitor de
inele etajate