1.

Organizarea secvenţială
2. Unitatea minimală de
construcţie a conversaţiei
3. Reguli de acces la cuvant
ap. Schegloff, Emanuel A., 2007,
Sequence Organization in Interaction. A
Premier In Conversation Analysis I,
Cambridge University Press
(cap. 1)
Fenomenul C presupune:
→ o cvasiconcomitenţă între gândire şi
exprimarea lingvistică a gândului (D se
produce simultan cu gândirea lui;
Garfinkel: „corabia o construim când
suntem deja în larg, pe apă”)
→ C. este un flux verbal care se
desfăşoară „pas cu pas”, secvenţial
• C are o organizare secvenţială.

• Orice C este formată din secvenţe

(conversaţionale).
Fiecare secvenţă are organizarea şi
coerenţa ei proprie:
• unitate topicală
• fiecare secvenţă are una sau mai mult valori acţionale
• fiecare secvenţă dialogală se compune din mai multe
replici
• fiecare replică are mai multe unităţi de construcţie (turn
constructional units TCU)
• fiecare secvenţă apare la un anumit moment;
succesiunea secvenţelor are o anumită semnificaţie
• fiecare secvenţă presupune un sistem de acces la
cuvânt
Proprietăţi ale TCU:
- are o realizare fonetică („împachetare
intonaţională”)
- are o formă lingvistică variabilă: propoziţie v
frază v lexem
- constituie o acţiune recognoscibilă în context
- are un punct relevant de tranziţie (TRP)
- Are capacitatea de selectare a următorului
enunţiator
• Sistemul accesului la cuvânt

ordinea vorbitorilor la cuvant este relativa;

ea depinde de mai multi factori, printre cei
mai importanti fiind:
TCU (unitatea de constructie a enuntului)
Si
TRP (punctul relevant de tranzitie de la o
unitate la alta);
 Reguli de acces la cuvânt
a. Vorbitorul curent il selecteaza pe
urmatorul;
b. Daca nimeni nu a fost selectat de
vorbitorul curent, atunci oricine poate sa
se autoselecteze in acest rol
conversational;
c. Daca nimeni nu a fost selectat sau nu s-a
autoselectat, atunci vorbitorul curent poate
sa isi continue interventia verbala.