Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 Cuprinsul Proiectului
3 Inceputurile turismului in
Romania
4
Valea Prahovei
Valea Prahovei este una
dintre regiunile turistice cele mai renumite din Munții
Carpați din România, fiind situată pe traseul râului
Prahova. Valea Prahovei este așezată în partea de sud-est
a României, în nordul Munteniei, în bazinul superior și
mijlociu al râului cu același nume, afluent al Ialomiței. Ea
se învecinează la sud cu câmpia piemontană a Ploieștilor,
la vest cu județul Dâmbovița peste masivul Bucegi, la nord
cu depresiunea Brașovului și orașul Brașov, iar la est
cu Valea Doftanei, peste munții Baiului și Piatra Mare. În
sectorul sudic, valea Prahovei formează limita
între Subcarpații Getici și Subcarpații Curburii.
Principalul centru urban este municipiul Câmpina,
celelalte orașe aflate pe valea Prahovei fiind (de la sud la
nord) Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni și Azuga (în județ
ul Prahova), precum și Predeal (oraș din județul Brașov).
Majoritatea acestor orașe sunt stațiuni turistice montane.
Procopiu Mihai,Brulea Andreea Clasa a X-a D
Manastirea
5
Voronet
Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a
Estului”, este un complex monahal medieval construit în
satul Voroneț, astăzi localitate componentă a
orașului Gura Humorului. Mănăstirea se află la 36 km de
municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul
orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai
valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare (1457-1504).
Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3
săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea
vreme.
De mici proporții, cu plan trilobat, având turla cu
boltă moldovenească pe naos, biserica face parte dintre
puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul
Moldovei care-și păstrează în mare măsură forma inițială.
În anul 1547mitropolitul Grigore Roșca, văr al lui Petru
Rareș a inițiat adăugarea unui pridvor închis, pentru care
adoptă o soluție unică, în cadrul căreia arhitectura este
vizibil subordonată decorului pictat: peretele de vest al
pridvorului este un perete plin fără nici o deschidere,
precum și pictarea zidurilor exterioare, din temelie până în
streașină, lucrări ce au dat construcției o mare strălucire.
Procopiu Mihai,Brulea Andreea Clasa a X-a D
6
Castelul Peleș
Castelul Peleș din Sinaia, reședința de vară a
regilor României, a fost construit la dorința
regelui Carol I al României(1866-1914), după
planurile arhitecților Johannes Schultz, Carol
Benesch[1] și Karel Liman, și a fost decorat de
celebrii decoratori J. D. Heymann
din Hamburg, August Bembé din Mainz și
Bernhard Ludwig din Viena.
Castelul Peleș este unul dintre cele mai
importante edificii de tip istoric din România,
având caracter de unicat și este, prin valoarea
sa istorică și artistică, unul din cele mai
importante monumente de acest fel
din Europa celei de-a doua jumătăți a
secolului al XIX-lea.
Procopiu Mihai,Brulea Andreea Clasa a X-a D
7
Castelul Bran
Un document emis de regele Ludovic I al
Ungariei (1342-1382) la 17
noiembrie 1377 în Zvolen confirmă sașilor din Scau
nul Brașovului (totaque communitas Saxonum
sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform
promisiunii, pe cheltuiala și cu meșterii lor, o nouă
cetate de piatră la Bran (promiserunt novum
castrum in lapide Tydrici edificare). Cu această
ocazie, regele promite brașovenilor că, dacă Țara
Românească va ajunge "în mâinile noastre", atunci
vama va fi mutată de la Rucăr (Ruffa Arbor)
la Bran. Referința din textul documentului
din 1377 cu privire la o "nouă cetate de piatră",
permite deducția că fortificația de piatră, ce urma
să fie edificată pe acest loc, a fost precedată de o
întăritură de graniță mai veche. Această cetate,
probabil din lemn, a fost ridicată de cavalerii
teutoni între 1211-1225. Ea este atribuită
magistrului Theodorikus. În secolul al XIII-lea,
teritoriul cetății Bran a fost supus jurisdicției
comitatului regal de Alba Iulia.
Procopiu Mihai,Brulea Andreea Clasa a X-a D
Soseaua
8
Transfagarasan
Drumul Național 7C (DN7C),
supranumit Transfăgărășan (de la prefixul „trans-”
+ Făgăraș) leagă Muntenia cu Transilvania,
străbătând Munții Făgăraș, cei mai înalți din România,
care fac parte din Carpații Meridionali. Este un
drum asfaltat, ajungând în apropierea tunelului de
lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m.[1] Astfel,
Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca
altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România,
după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care
urcă până la 2145 m.
Drumul pornește din comuna Bascov de
lângă Pitești și urcă valea râului Argeș, trecând prin
orașul Curtea de Argeș. La nord de oraș, drumul trece
prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată în masivul
Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul
urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele
mai scurte, și ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui
307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul,
drumul continuă pe partea stângă a lacului Vidraru
până la coada acestuia.
Procopiu Mihai,Brulea Andreea Clasa a X-a D
9
Cascada Bigar
Izvorul Bigăr (cunoscut și sub denumirea
de Izbucul Bigăr) este o arie protejată de interes
național ce corespunde categoriei a IV-
a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată
în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ
al comunei Bozovici. Rezervația naturală a fost
înființată în anul 1982 și declarată arie
protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată
în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie
2000 (privind aprobarea planului de amenajare a
teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate).
Aria naturală se întinde pe o suprafață de 176,60
hectare și este inclusă în Parcul Național Cheile Nerei -
Beușnița.
Rezervația reprezintă o zonă colinară, cu
izvoare, chei, abrupturi calcaroase,
văi, lapiezuri, doline, ponoare, peșteri, avene, poiene și
pajiști; cu o faună alcătuită din mamifere (urs brun,
râs, lup, vulpe), păsări, reptile, broaște și pești; și
o floră (nuc comun, alun turcesc, ghimpe, bujor
bănățean) specifice grupări montane a Munților
Banatului.
Procopiu Mihai,Brulea Andreea Clasa a X-a D
Chipul lui
11
Decebal
Chipul regelui dac Decebal este un
basorelief înalt de 55 m, aflat pe malul
stâncos al Dunării, între
localitățile Eșelnița și Dubova, în apropiere de
orașul Orșova, România. Basorelieful îl
reprezintă pe Decebal, ultimul rege al Daciei,
și este sculptat într-o stâncă. Este cea mai
înaltă sculptură în piatră din Europa. Omul de
afaceri și istoricul protocronist Iosif
Constantin Drăgan a fost cel care a promovat
și finanțat ideea acestei lucrări efectuate în
perioada 1994 – 2004.
Procopiu Mihai,Brulea Andreea Clasa a X-a D
12
Procopiu Mihai,Brulea Andreea Clasa a X-a D
13
Cetatea Alba Iulia
14
Piaţa Mare din Sibiu
15
Delta Dunării
16
Mănăstirea Suceviţa
Construită în 1724,
această frumoasă
biserică este una din
cele mai vechi din
Bucureşti.
Procopiu Mihai,Brulea Andreea Clasa a X-a D
18
Piaţa Sfatului din Braşov
„Un loc minunat de vizitat, străzi şi
magazine frumoase, plăcut pentru
hoinăreală, stat în cafenele. Puteţi
cumpăra covrigi şi să mâncaţi prăjituri
excelente cum e cremşnitul cu vanilie sau
profiterolul cu ciocolată la una din
patiseriile de pe stradă în loc să faceţi
cumpărături”
Piața Sfatului era, în Evul Mediu, locul în
care în Brașov se organizau târguri atât
pentru negustorii sași și maghiari cât și
pentru cei veniți din România. Se ajungea
în piață prin strada Vămii (actuala
Mureșenilor), iar lângă stradă erau
vămuite mărfurile.
19