Componenta Grupa 6

Balan Constantin
Dima Cosmin-Eduard
Girlea Georgiana-Iuliana
Prof. Coordonator: Frunzete Gabriela
În timpul unor experimente, fizicianul german Wilhelm
Conrad Röntgen, bombardând un corp metalic cu electroni
rapizi, a descoperit că acesta emite radiații foarte
penetrante, radiații pe care le-a denumit raze
X (descoperire realizată în anul 1895). Radiațiile X au fost
numite mai târziu radiații Roentgen sau Röntgen.
Wilhelm Conrad Röntgen a fost un fizician german. Ca
profesor al universității Würzburg, a descoperit razele
X care, după moartea sa au fost denumite raze Röntgen. A
fost primul care a primit premiul Nobel pentru fizică în
anul 1901.
Obtinerea razelor X
Radiatiile X se obtin in tuburi vidate, in care electronii
emisi de un catod incadescent suntaccelerati de campul
electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu
viteza mare ciocnescanticatodul care emite radiatii X.
• Electronii, având viteză mare, trec prin învelișul de
electroni al atomilor anticatodului și se apropie de
nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, îi deviază de la direcția lor
inițială. Când electronii se îndepartează de nucleu, ei
sunt frânați de câmpul electric al nucleului; în acest
proces se emit radiații X.
• La trecerea prin învelișul de electroni al atomilor
anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor
acestuia. În urma ciocnirii, un electron de pe un strat
interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat.
Locul rămas vacant este ocupat de un electron aflat pe
straturile următoare (de exemplu de pe straturile L, M sau
N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este
însoțită de emisia radiațiilor X.
Radiaţiile X sunt emise de atomii unui corp atunci când
aceştia interacţionează cu electroni rapizi.
Anticatod:Placă metalică în interiorul unui tub de raze X
care este lovită de razele catodice trimiţând mai departe
raze X.
Catod : Electrod al unui tub electronic care emite
electroni.
• se propaga in vid, cu viteza luminii
• impresioneaza placa fotografică
• nu sunt deviate de campuri electrice si magnetice
• produc fluorescenţa unor substanţe (emisie de lumina)
Obs:Aceste proprietati sunt asemănătoare proprietăţilor luminii.
• Sunt invizibile, adica spre deosebire de lumină, nu impresionează ochiul.
• Patrund cu usurinţă prin unele corpuri opace pentru lumină dar, sunt
absorbite de metale cu densitate mare. Puterea lor de patrundere
depinde de masa atomica a substanţei prin care trec si de grosimea
stratului de substanţă.
• Ionizeaza gazele prin care trec. Numarul de ioni produşi indică
intensitatea radiaţiilor. Pe aceasta proprietate se bazează functionarea
detectoarele de radiaţii.
 • Au actiune fiziologica, distrugand celulele organice,
fiind, in general, nocive pentru om. Pe aceasta
proprietate se bazeaza folosirea lor in tratamentul
tumorilor canceroase, pentru distrugerea tesuturilor
bolnave.

 Razele Rontgen şi-au găsit foarte multe aplicaţi

practice importante.
 In primul rând în medicină.Nimeni nu poate indica
numarul exact de oameni a căror viaţă a fost
salvată datorită diagnosticului corect stabilit la
timp cu ajutorul razelor Rontgen.E clar, că acest
numar este foarte mare.
In 1900, Villard a descoperit un
alt tip de radiaţii asemanatoare
radiatiilor X, dar mai penetrante,
numite radiaţii Y (gama).Ele sunt
emise de nucleele unor atomi.
Radiația gama sunt unde electromagnetice de frecvențe
foarte mari produse de interacțiuni între particule
subatomice, cum ar fi la dezintegrările radioactive sau la
ciocnirea și anihilarea unei perechi electron -
pozitron(antielectron)
Obs:
Protonii, având sarcini de acelaşi semn, se resping intre ei.
Menţinerea protonilor sineutronilor in nucleu se datoreaza unor
forţe de atracţie (mai intense decât forţele electrice)numite
forţe nucleare.
Aceste forţe se exercită intre toţi nucleonii. Forţele
nucleare acţioneaza pe distanţe foarte mici; astfel fiecare
nucleon interacţioneaza numai cu nucleonii cei mai apropiaţii.
Pentru a desface un nucleu în nucleoni, forţele nucleare
efectuează un lucru mecanic.
Pentru a desface un nuceu in nucleoni, forţele nucleare
efectuează un lucru mecanic.
 Lucru mecanic efectuat pentru desfacerea unui nucleu
izolat, aflat in repaus, in nucleonii componenti izolati, aflati in
repaus, se numeste energie de legatura (Wleg).
Nucleul unui atom este stabil daca Wleg > 0 .
Stabilitatea a doua nuclee poate fi comparata daca se
cunoaste energia de legatura pe nucleon (B): B= Wleg/A,
unde a este numarul de nucleoni.Cu cat energia de
legatura pe nucleon este mai mare cu atat nucleul este
mai stabil.
Nucleele unor elemente grele (Ra ,Po,U etc.) au
proprietatea de a emite radiatii, in mod continuu şi
spontan.
Aceasta proprietate este numita radioactivitate, iar
nucleele resprective se numesc nuclee radioactive.
Nucleele radioactive in timp se transforma în alte
nuclee,adica se dezintegrează.
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin
care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă
spontan(se dezintegrează),degajând energie sub formă
de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Prin dezintegrare atomul pierde și o parte din masă. Termenul de
radioactivitate a fost folosit pentru prima dată de Marie Curie.
Caracteristicile dezintegrări radioactive
• Sunt spontane: se realizeaza fara interventie exterioara;
• Sunt intamplatoare: nu se poate prevedea momentul
dezintegrari unui anumit nucleu;
• Nu depind de combinatia chimica din care face parte nucleul
radioactiv;
• Nu depind de conditiile exterioare, ca de exemplu: presiune,
temperatura;
• Nu pot fi impiedicate, adica fiecare nucleu se va dezintegra mai
devreme sau mai târziu
Timpul după care se dezintegreza in medie jumătate din numarul
iniţial de nuclee se numeşte timp de înjumatăţire (T)
Unitate de masura : [T]si = s
Obs: Timpul de injumatăţire este o caracteristica a fiecărui
tip de nucleu radioactiv.
Numarul de nuclee radioactive (N) care rămâne dupa un timp
t=n* T (n,numar întreg), este dat de relatia N= N0/2n
unde N0 este numărul iniţial de nuclee radioactive.

 O explozie de raze y (gama)

*Radiatiile y sunt emise in

timpul dezintegrari radioactive
ale unor nuclee radioactive.
• Se propagă,în vid,cu viteza luminii;
• Impresioneaza o placa fotografică;
• Nu sunt deviate de câmpuri electrice si magnetice;
• Sunt invizibile;
• Sunt mult mai penetante decât radiaţiile X.
Obs: Radiaţiile y, in general sunt periculoase pentru
om.Protecţia împotriva lor se realizeaza foarte greu,ele fiind
foarte penetrante.Deseori, pentru a absorbi radiaţiile x sunt
necesarii pereţi de plumb.
• Ionizeaza gazele prin care trec mai puţin decât radiaţiile X.
*Razele gama fiind foarte penetrante
sunt periculoase, mai ales privind
sănătatea omului, sau al altor fiinţe
vii.
*In legatură cu exploziile de raze
gama acestea pot distruge planete.
*Editura Radical: Manual de clasa a
VIII-a Fizica
*https://ro.wikipedia.org
*https://www.scribd.com
*https://suculente.wordpress.com
1. Pagina titlu
2. Istoric radiaţii X
3. Ce sunt radiaţiile X ? / Obţinerea razelor X
4. Proprietăţile razelor X
5. Concluzie (Radiaţii X)
6. Istoric Radiaţii y (gama)
7. Ce sunt Radiaţiile y ?
8. Proprietăţile radiaţiilor y
9. Concluzie (Radiatii Y)
10. Bibliografie
11. Cuprins