DESNEUL PERSOANEI

Dumitrescu Anca Oana

Ghena Beatrice Cătălina
Marin Ionela Violeta
Anul lll, Seria ll, Grupa VI
 Desenul persoanei

 A apărut în SUA datorită eforturilor mai

multor psihologi americani, Bender, Buck,
Urban și Machover.
 A fost folosit inițial ca și test de inteligență la
copii
 Cu cât copilul se maturizează psihic, cu atât
silueta va fi mai realistă și mai complexă din
punct de vedere grafic
 Desenul persoanei
 Principiul general al acestei tehnici:
în desenul unui om, subiecții își proiectează
modul în care se percep pe ei înșiși, cu dorințele,
problemele sau conflictele ce țin de imaginea de
sine.
 Modul de interpretare:

ce exprimă silueta, analiza formală și de conținut.

 Desenul persoanei
 Desenul însoțește dezvoltarea capacităților
psihologice.
 Ideea utilizării desenului pentru evaluarea
precocității sau întârzierii copiiilor mici
decurge logic prin descoperirea etapelor
definite din grafismul acestora.
 O nouă descoperire importantă a rezultat din
interesul manifestat față de conținutul
desenului.
 Desenul persoanei
 Aplicarea desenului persoanei ca test de
inteligență a fost cunoscută mai ales sub forma
desenului DAM (draw-a-man). În interpretare
se pune foarte mult accent pe detalii.
 În momentul pubertății, schimbările fizice,
conflictele emoționale, și problemele de
adaptare, aduc cu ele un nou dezechilibru și
modificări importante ale imaginii corporale.
Atunci când adolescentul desenează o persoană,
el caută să evite zonele de tensiune și de conflict.
 Studii

 Cu privire la Desenul Persoanei s-au evidențiat

numeroase studii, unul dintre acestea având drept
obiective identificarea modului în care copilul este
reprezentat de adulți semnificativi- părinte, profesor,
și evidențierea relației dintre
concordanța/disconcordanța reprezentărilor
adulților semnificativi pentru funcționarea
psihologică a copilului. Cercetarea pornește de la
premiza conform căreia concordanța reprezentărilor
determină o stare a copilului marcată de confort
psihoemoțional, iar discordanța reprezentărilor
aduce stres și discomfort psihoemoțional.
 Rezultatele cercetării confirmă presupozițiile privind
importanța concordanței dintre reprezentările
adulților semnificative pentru funcționalitatea psihică
a copilului. Cercetarea a identificat un șir de
probleme care necesită o analiză mai profundă:
problema mecanismelor de formare a
,,reprezentărilor diferite” a adulților semnificativi
privind copilul, problema legăturii dintre trăsăturile
de personalitate ale părinților și profesorilor cu cele
ale copiiilor, problema legăturii dintre trăsăturile de
personalitate ale copiiilor și stilurile parentale de
educație/stilurile de predare a profesorilor.
 Studii
 Tot cu privire la Desenul Persoanei, studiul
realizat de Tharinger (1990) a comparat cele
două metode de scorare ale testului DAP
(Draw-a-Person) și KFD (Kinetic Famile
Desen).
 Folosind DSM 3 copiii care au participat la
studiu au fost împărțiți în următoarele grupe:
mood disorder, anxiety disorder,
mood/anxiety disorder și control.
 Rezultatele au indicat că scorurile obținute la
abordarea calitativă erau diferite la copii din
grupul mood disorder și mood anxiety. Mai
mult, scorurile DAP au fost corelate cu aspecte
legate de funcționarea familiilor de
proveniență.
 Studii

 Un alt studiu care și-a propus sa investigheze

relația dintre aspecte ale desenării unui om și
funcția executivă și achiziția academică, a fost
efectuat de Julie M. J. Miller, în anul 2006.
 Participanții au fost 80 de copii de clasa a 3-a și a
4-a, cu vârsta de 8 și 10 ani, împreună cu părin ții
lor.
 Explicarea termenilor
 Funcția executivă: nivelul de gândire de ordin
superior, care este formată din mai multe
componente, care includ memorie, învățare,
planificare, organizare, gândire abstractă, și
inhibarea răspunsului unei persoane
 Goodenough-Harris Scoring System: un sistem
de notare, dezvoltat inițial de Florence
Goodenough în 1926, care este utilizat
împreună cu desenul figurii umane pentru a
determina punctajul de dezvoltare al unui copil
 Explicarea termenilor
 Koppitz indicatori emoționali: un sistem de
notare, care este utilizat împreună cu figura
umană desenată pentru a determina ajustarea
emoțională a unui copil
 Koppitz Scoring Sistem: un sistem de notare,
care este utilizat pentru a evalua scorul de
dezolvoltare a unui copil prin evaluarea
elementelor așteptate din desen (specifice
vârstei) și a celor neașteptate.
 Analiza de corelație nu a arătat nici o rela ție între
scorul Goodenough-Harris sau Koppitz cu
funcția executivă.
 Oricum, indicatorii emoționali Koppitz au corelat
semnificativ cu toate aspectele din testele aplicate,
BRIEF și CAS.
 De asemenea, sistemul de scorare dezvoltat de
autori a fost corelat semnificativ cu achizi ția la
matematică, iar indicatorii emoționali Koppitz au
corelat atât cu matematica cât și cu scorurile
obținute la citire.
 Concluzii
 Dezvoltarea rapidă a utilizării testului se
explică prin avantajele sale: corelație
satisfăcătoare cu alte probe de inteligență
(r=.763 cu Stanford Binet-Terman), ușurința
administrării, plăcerea cu care se implică
subiecții și utilitatea sa în cazul în care
utilizarea unui test verbal este exclusă din start.
 Bibliografie
 
 Julie M. J. Miller (2006) - Relationship of Human Figure Drawing with
Executive Functioning and Achievement, Rochester Institute of
Technology
 
 Nock MK, Borges G, Bromet EJ, et al. Cross-national prevalence and risk
factors for suicidal ideation, plans, and attempts in the WHO World
Mental Health Surveys. Br J Psychiatry
2008; 192:98–105.
 
 Tharinger, D. J., Stark, K. D. (1990). A qualitative versus quantitative
approach to evaluating the Draw-A-Person and Kinetic Family
Drawing: A study of mood- and anxiety-disorder children. Psychological
Assessment: A Journal of Consulting and Clinical Psychology, Vol 2(4), Dec
1990, 365-375