“JOCUL DIDACTIC –

ACTIVITATE EFICIENTĂ
ÎN DEZVOLTAREA
MULTILATERALĂ A ELEVILOR “

SECRIER SVETLANA,
ÎNVĂŢĂTOARE, GRAD
DIDACTIC I, L. T. ”C. STERE”.
Jocul didactic – Jocul didactic – “Un
”este o specie de ansamblu de acţiuni
joc care îmbină şi activităţi care, pe
armonios baza bunei dispoziţii
elementul a deconectării,
realizează obiective
instructiv- ale educaţiei
educativ cu cel intelectuale, morale,
distractiv”. fizice,etc.
(Manolache A.) (Păduraru V.)
 Sorin Cristea efectuează clasificarea jocurilor după :

a) obiectivele prioritare:
- jocuri senzoriale (auditive, vizuale, motorii, tactile) ;
b)continutul instruirii :
- jocuri matematice;- jocuri muzicale;- jocuri tehnologice (de aplicaţii,
de construcţii tehnice);- jocuri sportive;- jocuri lingvistice ;
c) forma de exprimare :
- jocuri simbolice, de orientare, de sensibilizare, conceptuale, jocuri tip
ghicitori, de cuvinte încrucişate ;
d) resursele folosite :
- jocuri materiale, orale, pe bază de întrebari, pe bază de fişe
individuale, pe calculator;
e)regulile instituite:
-jocuri cu reguli transmise prin tradiţie, cu reguli inventate, jocuri
spontane, protocolare ;
f) competenţele psihologice stimulate:
- jocuri de mişcare, de observaţie, de atenţie, de memorie, de gîndire,
de limbaj, decreaţie.
 Funcţiile jocului
Funcţie formativă;

Funcţie de relaxare;

Funcţie de adaptare la
activitatea de învăţare;

Funcţie de dezvoltare psiho-

motrică;

Funcţie de satisfacere
a trebuinţelor de activitate.
 Termenul “didactic” asociat jocului
accentuează componenta instructivă a
activităţii şi evidenţiază că acesta este
organizat în vederea obţinerii unor
finalităţi de natură informativă şi
formativă specifice procesului de
învăţământ.
 Gîndirea cu operaţiile ei:
analiza, sinteza,
comparaţia, generalizarea;

Memoria;

Atenţia şi spiritul de
observaţie;

Voinţa;

Imaginaţia;

Limbajul;
Jocul didactic
are două
componente
principale:

 componenta
informativă

 componenta
formativă
 Componenta
informativă
conţine:

1. Scopul jocului

2. Conţinutul jocului

2. Sarcina didactică

3. Regulile jocului

4. Elementele de joc
 Scopul jocului
didactic poate fi divers:
consolidarea unor
cunostinte teoretice sau
deprinderi, dezvoltarea
capacitatii de exprimare,
de orientare în spaţiu şi
timp, de discifrare a
formelor, mărimilor,
culorilor, de relaţionare cu
cei din jur, formarea unor
trăsături morale, etc.
 Conţinutul jocului
include totalitatea
cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor cu care copiii
operează în joc. Acestea au
fost însuşite în activităţile
anterioare. Conţinutul poate fi
extrem de divers: cunoştinţe
despre plante, animale,
anotimpuri, viaţa şi activitatea
oamenilor, cunoştinte
matematice, istorice,
geografice, conţinutul unor
basme, poveşti, s.a.
 Sarcina didactica
indică ce anume trebuie
să realizeze efectiv copiii
pe parcursul jocului pentru
a realiza scopul propus. Se
recomanda ca sarcina
didactica să fie formulată
sub forma unui obiectiv
operaţional, ajutîndu-l pe
copil să conştientizeze ce
operaţii trebuie să
efectueze.
 Regulile jocului
prezintă o mare varietate:
 indică acţiunile de joc;
 precizează ordinea,
succesiunea acestora;
 reglementează acţiunile
dintre copii;
stimulează sau inhibă
anumite manifestări
comportamentale.
 Elementele de joc
includ caile, mijloacele folosite
pentru a da o coloratura placuta,
atractiva, distractiva activitatii
desfasurate.
Conceperea lor depinde in
mare masura de ingeniozitatea
cadrului didactic. Literatura de
specialitate ofera o serie de sugestii
in acest sens: folosirea unor
elemente surpriza, de asteptare,
intrecere individuala sau pe echipe,
miscarea, ghicirea, recompensarea
rezultatelor bune, penalizarea
greselilor comise, s.a.
 Caracterul formativ al jocului didactic
constă în:

exersarea şi perfecţionarea senzaţiilor

şi a percepţiilor;

antrenarea memoriei;

dezvoltarea gîndirii;

 exersarea limbajului.
 Selectarea jocului se face în funcţie de obiectivele
propuse şi de caracteristicile clasei de copii. În funcţie
de acestea trebuie alese şi materialele didactice, care
trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

accesibilitate ;

adecvare la conţinutul jocului;

simplitate ;

claritate ;

atractivitate;

vizibilitate din orice poziţie;

valoare artistică, etc

 Clasificarea
jocurilor didactice matematice

Jocuri
Jocuri
didactice de Jocuri logico-
didactice de
formare de matematice
numeraţie
mulţimi
 Jocuri didactice de formare de multimi
care implică exerciţii de: grupare, separare, exemplificare care
vor duce la dobîndirea abilităţilor de identificare, scriere,
selectare şi formare de mulţimi.
Jocuri didactice de numeratie
care contribuie la consolidarea, verificarea deprinderilor de
asezare în perechi, comparare, numărare constientă, de exersare
a cardinalului şi ordinalului, de familiarizare cu operaţiile
matematice de formare a raţionamentelor de tip ipotetico-
deductiv.
Jocuri logico-matematice
care urmăresc familiarizarea copiilor cu operaţiile cu mulţimi.
 ATENŢIE!

JOCUL DIDACTIC
MATEMATIC
PARCURGE
URMĂTOARELE
ETAPE:
 Jocul didactic matematic parcurge
urmatoarele etape:
• 1) activitatea introductivă-elevii sunt orientaţi în direcţia sarcinii propuse prin joc;
• 2) comunicarea titlului jocului, a regulilor şi a condiţiilor de desfăşurare;
comunicarea regulilor impuse şi asigurarea înţelegerii lor de către toţi elevii (in caz
contrar, participarea nu va fi de 100%)
• 3) explicaţia şi demonstratia- de claritatea şi exactitatea lor depinde atingerea
obiectivelor propuse (desi, de regula, se desfăşoara simultan, uneori se succed-
explicaţia precede demonstraţia, drumul cunoaşterii se pargurge deductiv, de la
regulă la exemplu);
• 4) fixarea regulilor- se recomandă atunci cînd jocul are o acţiune mai complicată,
impunîndu-se o subliniere specială a regulilor;
• 5)executarea jocului- învăţătorul poate conduce direct (are rol de conducător al
jocului) sau indirect (ia parte activă la joc), trebuind să imprime jocului un anumit
ritm, sa menţina atmosfera de joc, să evite momentele de stagnare, să urmărească
comportarea elevilor, să activeze toţi elevii la joc, să urmarească dacă se respectă
regulile etc;
• 6) încheierea jocului- se formulează concluzii şi aprecieri, se fac recomandări şi
evaluări cu caracter individual şi general (uneori prin tehnici Freinet sau de gîndire
critica, alteori prin metode tradiţionale).
 Exemple
de fişe şi jocuri
didactice matematice
“Copilul trebuie învăţat să-şi folosească
ochii, nu numai pentru a vedea, dar şi
pentru a privi;
urechile, nu numai pentru a auzi, dar şi
pentru a asculta cu atenţie;
mîinile, nu numai pentru a apuca obiectele,
ci şi pentru a pipăi şi a le simţi”
Lonwenfeld

Sfîrşit