Utilizarea jocului didactic la lecţiile de

matematică
Atuci când jocul este utilizat in procesul de invă amânt, el dobânde te func ii
psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a elevului la lec ii, sporind
interesul de cunoa tere, fa ă de con inutul lec iilor. În programul zilnic al elevului, odată cu
venirea la coală, intervin schimbări impuse de ponderea pe care o are acum coala, schimbări
care nu diminuează insă dorin a lui de joc, jocul ramânând o problemă majoră în timpul
intregii copilării. In aceste condi ii, se impune o exigen ă sporită în ceea ce prive te dozarea
ritmică a volumului de cuno tin e matematice ce trebuie asimilate de elevi i, în mod
deosebit, necesitatea ca lec ia de matematică să fie completată sau intercalată cu jocuri
didactice cu con inut matematic uneori ,chiar concepute sub formă de joc.
Jocul didactic matematic contribuie la realizarea sarcinilor educaţiei morale:
dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de independenţă, a disciplinei
conştiente, a perseverenţei, a sociabilităţii, a unor trăsături de caracter, aspecte atât de necesare
în activitatea şcolară.
Jocul didactic (deci şi cel matematic) cuprinde următoarele laturi constitutive: conţinut,
scop didactic, sarcină didactică, reguli de joc, elemente de joc.
Con inutul matematic al jocului didactic trebuie să fie accesibil, recreativ si atractiv
prin forma in care se desfă oară, prin mijloace de învă ământ utilizate, prin volumul de
cuno tin e la care se apelează etc.
Scopul didactic se formulează în legătură cu cerin ele programei colare pentru clasa
respectivă, convertite in finalita i func ionale de joc. Formularea trebuie să fie clară i să
oglindească problemele specifice impuse de realizarea jocului respectiv. O formulare
corespunzatoare scopului determină o bună orientare, organizare i desfă urare a activită ii
respective.
Sarcina didactică a jocului matematic este legată de con inutul acestuia, de structura
lui, referindu-se la ceea ce trebuie să facă în mod concret elevii în cursul jocului, pentru a
realiza scopul propus. Sarcina didactică reprezintă esen a activită ii respective, antrenând
intens opera iile gândirii: analiza, sinteza, compara ia, dar i ale imagina iei. Jocul didactic
matematic cuprinde si rezolvă cu succes, de regulă, o singură sarcină didactică. Sarcina
didactică constituie elementul de baza, prin care se transpune la niveleul elevilor, scopul urmărit
în activitatea respectivă.
Regulile jocului au mare însemnătate pentru realizarea sarcinii propuse i pentru
stabilirea rezultatelor întrecerii. Aceste reguli concretizează sarcina didactică i realizează, în
acela i timp, sudura între aceasta i ac iunea jocului. Regulile de joc transformă de fapt
exerci iul sau problema de joc, activizând întregul colectiv de elevi la rezolvarea sarcinilor
primite. Există i jocuri în care elevii sunt antrena i pe rând la rezolvarea sarcinilor didactice.
În aceste jocuri este recomandabil ca propunătorul să introducă o completare la regulă, în
sensul
de a cere grupei să-l urmărească pe cel întrebat i să răspundă în locul lui, dacă este cazul.
Acceptarea i respectarea regulilor de joc determină pe elev să participe la efortul
comun al grupului din care face parte. Subordonarea intereselor personale celor ale colectivului,
angajarea pentru invingerea dificultă ilor, respectarea exemplară a regulilor de joc i, în final,
succesul, vor pregăti treptat pe omul de mâine, capabil să se integreze în procesul de produc ie.
Elementele de joc ce se pot alege in jocul didactic matematic sunt foarte variate:
întrecere (emula ia/competi ia) individuală sau pe grupe de elevi, cooperarea între
participan i, recompensarea rezultatelor bune (dar nu în eleasă în mod îngust) sau penalizarea
gre elilor comise de către cei antrena i în jocurile de rezolvare a exerci iilor sau a
problemelor, bazate pe surpriză, a teptare, aplauze, cuvântul stimulator etc.
Materialul didactic folosit are mare importan ă în reu ita jocului didatic.
Materialul didactic trebuie să fie variat, cât mai adecvat con inutului jocului, să

1
slujească cât mai bine scopului urmărit. Astfel se pot folosi: plan e, folii, fi e individuale,
cartona e, jetoane, trusa cu figuri geometrice etc.
Jocul  ca metodă didactică duce la conştientizarea erorilor. În general e o
activitate în care copilul e prin definiţie fair - play. Nu numai că îşi recunoaşte erorile,
ci doreşte cu ardoare eliminarea lor. Iată un motiv în plus pentru a-l folosi ca mijloc de
exersare a noţiunilor, operaţiilor.
Reusita jocului didactic este condi ionată de proiectarea, organizarea i desfă urarea
lui metodică, de modul în care invă ătorul tie să asigure o concordan ă deplină între toate
elementele ce-l definesc. Pentru aceasta, invă ătorul va avea în vedere următoarele cerin e de
bază:
- pregătirea jocului didactic;
- organizarea judicioasă a acestuia;
- respectarea momentelor (evenimentelor) jocului;
- ritmul si strategia conducerii lui;
- sigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
- varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea altor variante);
- operativitate, mişcare, precizie, rigurozitate ştiinţifică;
- antrenarea cât mai multor copii în joc;
- confruntarea liberă de idei;
- exprimarea corectă folosind terminologia matematică adecvată;
- crearea pe timpul jocului a unor situaţii problemă, care să-i implice pe elevi într-o
măsură cât mai mare.
Pregatirea jocului didactic presupune in general, următoarele:
- studierea atentă a con inutului acestuia, a structurii sale;
- pregătirea materialului (confec ionarea sau procurarea lui);
- elaborarea proiectului (planului) jocului didactic.
Organizarea jocului didactic matematic necesită o serie de măsuri. Astfel,
trebuie să se
asigure o impăr ire corespunzatoare a elevilor clasei in func ie de ac iunea jocului i,
uneori, chiar o reorganizare a mobilierului clasei.
O altă problemă organizatorică este aceea a distribuirii materialului necesar
desfă urării jocului. În general, materialul se distribuie la începutul activită ii de joc. Dar
există i jocuri didactice matematice în care materialul poate fi împăr it elevilor după
explicarea jocului.
Desfă urarea jocului didactic cuprinde, de regulă, următoarele momente:
- introducerea în joc (discu ii pregătitoare);
- anun area titlului jocului i a scopului acestuia;
- prezentarea materialului;
- explicarea i demonstrarea regulilor jocului;
- fixarea regulilor;
- executarea jocului de către elevi;
- complicarea jocului; introducerea unor noi variante;
- încheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau individuale).
În funcţie de scopul şi sarcina didactică propusă, jocurile matematice se pot clasifica
astfel:
1. Jocuri didactice care se folosesc în cadrul lecţiei ,
ca formă de bază a procesului de
învăţământ:
- jocuri didactice matematice, ca lecţie de sine stătătoare, completă;
- jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu-zise ale lecţiei;
- jocuri didactice matematice în completarea lecţiei, intercalate pe parcursul lecţiei sau
la final. Exemplu jocul Ce numere v-au rămas?

2
Scopul didactic: recunoaşterea figurilor geometrice
Sarcina didactică:
identificarea figurilor geometrice;
găsirea numerelor pare sau impare din interiorul lor;
Material didactic: planşă, fişe.
Desfăşurarea jocului:
Elevii împărţiţi în două grupe vor trebui să rezolve rapid si atent următoarele cerinţe:
- Tăiaţi cu o linie verticală numerele pare care sunt în triunghi sau pătrat;
- Tăiaţi cu o linie orizontală numerele impare care se află în interiorul unui cerc sau al
unui pătrat;
- Tăiaţi cu un X numerele impare care sunt în cercuri sau în triunghiuri.
Ce numere v-au rămas?
Câştigă echipa care a tăiat figurile geometrice după cerinţe şi a obţinut corect numerele
cerute.
2. Jocuri didactice folosilte după conţinutul
capitolelor de însuşit în cadrul matematicii:
- jocuri didactice matematice pentru aprofundarea însuşirii cunoştinţelor specifice unui
capitol sau grup de lecţii;
- jocuri didactice matematice specifice unei vârste şi clase. Exemplu jocul Câţi boboci
are gâsca ? ( clasa I )
Scop: consolidarea deprinderilor de calcul mintal, dezvoltarea atenţiei, a perspicacităţii
şi a capacităţii de analiză şi sinteză.
Sarcina didactică: efectuarea unor operaţii de adunare cu numere în limitele 1 – 20.
Material didactic: un desen mărit asemănător celui de mai jos.
Jocul cere elevilor să observe cu atenţie desenul după care, prin adunarea
numerelor, să afle câţi boboci are gâsca.
Înainte de începerea jocului, învă ătorul va putea da unele indicaţii elevilor
referitoare la ceea ce vor trebui să observe, fără însă să dea şi soluţia, acesta fiind aportul lor
în
joc. Pentru rezolvarea sarcinii se acordă 2-3 minute. Răspunsurile vor fi notate de elevi pe o
bucată de hârtie, iar aprecierea se va face în funcţie de corectitudinea răspunsurilor şi
rapiditatea
lor.

Jocul didactic matematic este şi un mijloc de evaluare, arătând în ce măsură elevii şiau
însuşit cunoştinţele necesare, gradul de formare a reprezentărilor matematice, a priceperilor
şi deprinderilor de a realiza sarcinile în succesiunea dată de învăţător şi de a se integra în
ritmul
cerut, de a da răspunsuri prompte şi corecte. Exemplu: un rebus pentru consolidarea
cuno tin elor de geometrie la clasa a IV-a.
Sarcina didactică: să introducă corect solu iile pe orizontală, pentru a ob ine pe
verticala A – B denumirea poligonului cu patru laturi :
1 – Numărul laturilor unui patrulater.
2 - Patrulater cu doua laturi paralele i două laturi neparalele.
3 – Are toate cele patru laturi egale.

3
4 – Linii care nu sunt nici frânte, nici curbe.
5 – Patrulater cu laturile opuse paralele i egale i cu cele patru unghiuri drepte.
6 – Un dreptunghi care ... nu are unghiuri drepte.
7 - Laturile pătratului sunt .... .
8 – Suma mărimilor laturilor unui poligon se nume te ........ .
9 – Drepte care nu se întâlnesc niciodată.
10 - Pătrat ... cu două unghiuri ascu ite i două unghiuri obtuze.

Un exerci iu sau o problemă de matematică poate deveni joc didactic matematic dacă:
-realizează un scop i o sarcina didactică din punct de vedere matematic;
-folose te elemente de joc în vederea realizării sarcinii propuse;
-folose te un con inut matematic accesibil i atractiv;
-utilizează reguli de joc, cunoscute anticipat i respectate de elevi.
Se recomandă ca, atât compunerea problemelor, cât şi rezolvarea acestora să se facă şi
în situaţii de joc didactic.
Cine compune mai corect şi mai frumos o problemă după anumite cerinţe.
Ce se poate întreba ? – o echipă formulează conţinutul problemei, cealaltă echipă
găseşte întrebarea, iar rezolvarea acesteia se face de către ambele echipe simultan.
Câte întrebări se pot pune ? – fiecare echipă caută să găsească cât mai multe întrebări la
un conţinut dat;
Ce este greşit ? – eliminarea dintr-un enunţ a datelor de prisos sau corectarea unui enunţ
formulat intenţionat greşit.
Jocurile au ca finalitate :
 dezvoltarea inteligenţei spaţiale: jocuri cu numere; jocuri de completare a
unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, numere, desene;
 dezvoltarea gândirii simbolice: domino matematic; jocul de cărţi tabinet;
 dezvoltarea gândirii convergente : gruparea numărului dat de obiecte;
sortare de obiecte cu numărare din nou;
 dezvoltarea posibilităţilor de anticipare: jocuri cu beţişoare (câte 2, pe
rânduri; „Cel care ia ultimul beţişor de pe masă pierde“); „Portocalele“; „Câte obiecte
sunt în construcţie?“.
Jocul didactic poate fi folosit în orice moment al lecţiei urmărindu - se fie
dobândirea de cunoştinţe noi, priceperi, deprinderi, fie fixarea şi consolidarea lor, fie
verificarea şi aprecierea nivelului de pregătire a elevilor. „Este necesar ca fiecare zi de
şcoală să înceapă cu 15 minute activitate de joc la clasa I“.(Ghidul programului de
informare /formare ... 2oo3). Învăţarea prin efort personal însoţită de satisfacţie şi bucurie
va fi temeinică şi va genera noi interese de cunoaştere.
Bibliografie: