În activitatea de fiecare zi a copilului jocul ocupă locul preferat.

Aşa cum adultul se

simte împlinit prin munca sa, copilul se simte mare prin succesele sale ludice.
A ne întreba de ce pentru copil, aproape orice activitate este joc, înseamnă a ne
întreba de ce este copil.
Cunoscând locul pe care îl ocupă jocul în viaţa copilului, este uşor de înţeles
eficienţa folosirii lui în procesul instructiv educativ.
Elementele de joc, încorporate în lecţie, garantează captarea atenţiei elevilor pe tot
parcursul activităţii didactice şi înlătură plictiseala, considerată „păcatul de moarte al
predării” (Herbart).
Jocul este şi un mijloc eficient de educaţie: disciplinează fără constrângere pe
jucător atât sub aspectul desfăşurării acţiunilor obiective, cât şi sub raportul
comportamentului social.
Pentru folosirea jocului didactic ca metoda în activitatea de predare – învăţare, la
clasele primare, învăţătorul trebuie să dea dovadă de răbdare, perseverenţă, tact
pedagogic şi înţelegerea psihicului fiecărui elev. Învăţătorul trebuie să se bazeze pe
stările afective ale elevilor,pe interesul şi dragostea pe care elevii o manifestă faţă de
şcoală, de materiile studiate, de colegi, pentru ca ei să participe activ la însuşirea
cunoştinţelor.
Jocul didactic este una din cele mai accesibile forme de activitate datorită
originalităţii sale specifice şi umane: împletirea strânsă a jocului cu activitatea;
îmbinarea elementelor de joc cu sarcina didactică. Orice sarcină didactică, în aparenţă
greoaie, aridă, poate fi rezolvată prin joc, dacă acesta întruneşte formele cele mai
accesibile şi atractive pentru copii. De exemplu, predarea formelor geometrice, a
dimensiunilor, a noţiunilor spaţiale şi temporale este în general, dificilă. Inclusă în joc,
predarea se realizează cu deosebită uşurinţă, iar cunoştinţele sunt mult mai temeinice.
De asemenea, orice joc didactic presupune existenţa unor reguli, care să ordoneze
ritmul şi ansamblul acţiunilor ce urmează a fi efectuate. Pentru copiii de 7-8 ani, jocul
devine mai interesant atunci când regulile sunt mai grele, când cer un anumit efort de
gândire. Pentru că jocul didactic matematic apare în programul întregii activităţi la
disciplina matematică, atât ca activitate cu întreaga clasă de elevi, cât şi cu fiecare elev
în mod independent, acesta realizează o continuitate între activitatea de joc şi cea de
învăţare. Pentru acest lucru învăţătorul trebuie să asigure o concordanţă între tema
jocului şi materialul didactic existent, să se folosească cuvântul-ca mijloc de
îndrumare prin: întrebări, răspunsuri, explicaţii, aprecieri. Prin joc, copilul se
aventurează în necunoscut. Încercând să vadă cât poate să construiască un anumit
obiect, câte lucruri sau obiecte să aşeze, el verifică până la cât ştie să numere.
Curiozitatea şi gândirea care-l stimulează în joc sunt parte integrantă din plăcerea de a
învăţa. După felul cum se joacă un copil, putem să observăm dacă este mai inventiv,
mai dinamic, dacă poate sau nu să surprindă soluţii noi.
În concluzie, din punct de vedere educativ, trebuie să fie asigurată o justă
proporţionare a jocului cu munca, elementul distractiv cu efortul fizic şi intelectual.
Deşi jocul este o activitate fundamentală, la clasele I-IV, totuşi ea se îmbină cu
anumite forme de muncă intelectuală accesibile acestei vârste. Îmbinarea judicioasă a
elementelor de joc cu cele de învăţare constituie un mijloc important de pregătire
psihologică a elevului în şcoală. Desfăşurarea eficientă a jocului didactic presupune
respectarea unor cerinţe de ordin metodologic din care amintesc:
• organizarea jocului presupune asigurarea unui cadru adecvat în funcţie de
particularităţile jocului ce urmează să se desfăşoare, de materialul didactic utilizat;
• introducerea în joc constă în captarea atenţiei elevilor, crearea unei atmosfere
favorabile desfăşurării jocului;
• materialul didactic folosit trebuie să corespundă temei jocului, să fie accesibil
elevilor, să fie clar, atractiv, vizual pentru toţi elevii;
• anunţarea titlului jocului şi a scopului acestuia se face scurt şi sugestiv;
• familiarizarea elevilor cu jocul este o etapă hotărâtoare pentru desfăşurarea ulterioară
a jocului; prin familiarizarea elevilor cu jocul se trezeşte interesul pentru joc, se
creează o atmosferă relaxantă, de bună dispoziţie, favorabilă performanţelor şi se
prezintă sarcina, regulile şi elementele de joc;
• executarea jocului de probă va fi făcută întâi de învăţător apoi de elevi şi se vor face
precizări asupra regulilor, succesiunii etapelor jocului, modului de rezolvare a
sarcinilor;
• desfăşurarea propriu-zisă a jocului este momentul principal al activităţii;
desfăşurarea jocului şi obţinerea performanţei de cătreelevi relevă gradul de înţelegere
al jocului, nivelul însuşirii cunoştinţelor vehiculate în joc, gradul de îndeplinire a
sarcinilor, gradul de respectare a regulilor, activizarea tuturor elevilor în funcţie de
posibilităţile lor, îmbinarea elementelor de joc cu sarcinile didactice;
• eficientizarea jocului didactic necesită conceperea a 1-2 variante, după ce toţi elevii
au realizat sarcinile din jocul propriu-zis;
• în încheierea jocului didactic se fac aprecieri finale asupra desfăşurării jocului.

În condiţiile şcolarizării copiilor de la vârsta de şase ani se impune o exigenţă

sporită în ceea ce priveşte dozarea ritmică a predării cunoştinţelor elevilor mai ales în
primele patru clase. Ţinând seama de puterea lor de concentrare la această vârstă , de
nevoia de varietate şi de mişcare în activitatea şcolară, lecţia de matematică trebuie
completată sau intercalată cu jocuri didactice cu conţinut matematic, cu suficiente
elemente de joc.
În general, un exerciţiu sau o problemă de matematică poate deveni joc didactic
matematic dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
- realizează un scop şi o sarcină didactică din punct de vedere matematic;
- foloseşte elemente de joc în vederea realizării sarcinii propuse, cum sunt întrecerea
individuală sau pe grupe de elevi;
- recompensarea rezultatelor bune şi penalizarea greşelilor comise de către cei
antrenaţi în rezolvarea exerciţiilor sau a problemelor propuse;
- foloseşte un conţinut matematic accesibil, atractiv şi recreativ, prin forma de
desfăşurare, prin materialul didactic ilustrativ etc.;
- utilizează reguli de joc, cunoscute anticipat şi respectate de către elevi.
Jocurile didactice îmbrăcând o formă atractivă, trezesc interesul şcolarului pentru
îndeplinirea sarcinii didactice şi întreţin efortul necesar executării lui. Ele se pot
executa în multiple variante. Variantele pot cuprinde sarcini asemănătoare, diferenţa
fiind dată de gradul de dificultate în funcţie de vârsta sau nivelul de cunoştinţe.
Astfel jocurile pot fi : cu explicaţie şi exemplificare, cu explicaţie,dar fără
exemplificare, fără explicaţie, cu simplă enunţarea sarcinii.
Dacă un joc se repetă într-o altă formă pentru a se elimina plictiseala şi monotonia ,
poate fi mărit gradul de dificultate, fără a diminua atractivitatea, fără să devină
obositor.
Jocurile didactice pot fi folosite şi ca testări prin care învăţătorul să-şi dea seama de
calitatea cunoştinţelor pe care le posedă elevul la un moment dat, de gradul de însuşire
a unei deprinderi sau de nivelul de dezvoltare a unor procese psihice.
Jocurile matematice pot fi clasifica astfel:
- în funcţie de scopul şi sarcina didactică pot fi împărţite în: jocuri didactice ca jocuri
de sine stătătoare, jocuri didactice ca momente propriu-zise ale lecţiei, jocuri didactice
în completarea lecţiei, intercalate sau la final, jocuri didactice pentru aprofundarea
însuşirii cunoştinţelor specifice unui capitol.
- în funcţie de aparatul formativ pot fi clasificate în :jocuri pentru dezvoltarea
capacităţii de analiză (ex. Completează şirul) , jocuri didactice pentru dezvoltarea
capacităţii de sinteză (jocurile numerice predate în cadrul operaţiilor cu numere
naturale), jocuri matematice pentru dezvoltarea capacităţii de a efectua comparaţii
(dintre jocurile numerice putem aminti pe cele pentru recunoaşterea semnelor de
,,=”, ,,< “, ,,> “) jocurile pentru dezvoltarea capacităţii de abstractizare şi generalizare
(jocurile de compunere a numerelor naturale în concentrul 0 – 10), jocuri didactice
pentru dezvoltarea perspicacităţii.
Jocul didactic poate fi introdus în orice moment al lecţiei în care observăm starea de
oboseală, când atenţia nu mai poate fi captată prin alte mijloace didactice sau pot fi
organizate lecţii-joc, în care jocul să domine urmărind fixarea cunoştinţelor, fixarea şi
sistematizarea acestora.
Inclus inteligent în structura lecţiei, jocul didactic matematic poate să satisfacă
nevoia de joc a copilului, dar poate în acelaşi timp să uşureze înţelegerea, asimilarea
cunoştinţelor matematice în formarea unor deprinderi de calcul matematic realizând o
îmbinare între învăţare şi joc.
Doar la auzul îndemnului ,, Hai să ne jucăm ! “, copilul tresare de bucurie, devine mai
atent, mai activ, mai interesat de activitatea ce o va desfăşura, neştiind, practic, că prin
joacă el va învăţa de fapt, va sistematiza ori îşi va consolida cunoştinţele.
Am aplicat în orele de matematică şi au avut un real succes, cu implicaţii pozitive
asupra copiilor, jocuri matematice precum : rebusul matematic (în verificarea
cunoştinţelor, în munca independentă, pe grupe sau colectivă ) ghicitorile matematice,
jocuri pentru recunoaşterea semnelor de relaţie, pătrate magice, jocuri pentru formarea
unui număr, jocul verificării, labirinturile şi poveştile matematice.
În şcoală orice exerciţiu sau problemă poate deveni joc dacă se precizează sarcinile de
rezolvat şi scopul urmărit, dacă se creează o atmosferă deconectantă, trezind elevilor
interesul, spiritul de concurenţă şi de echipă.

Exemple de jocuri didactice :

Datele problemei s-au încurcat

Scopul: operarea cu terminologia matematică specifică problemelor,

dezvoltarea gândirii logice şi a creativităţii;
Sarcina didactică: să ordoneze fragmentele unei probleme în ordinea necesară
(date, cerinţă, rezolvare, răspuns), să rezolve problema.
Material didactic: plicuri cu jetoane, fişe, lipici.
Desfăşurarea jocului:
Colectivul de elevi este împărţit pe echipe. Fiecare echipă primeşte câte un plic
cu jetoane pe care sunt scrise probleme fragmentate. Elevii vor aşeza în ordine
fragmentele şi vor rezolva problema. Echipa care va rezolva cel mai repede sarcina
este declarată câştigătoare şi va primi recompensă mere şi pere.

Câte pere sunt? Cerinţă Date

 Merele sunt 18.

Pe o farfurie sunt 26 de mere şi pere Rezolvare Răspuns:

…………. ………………….

Un alt joc asemănător este „Descurcă problemele”.

Elevii au ca sarcină de această dată să unească ceea ce se potriveşte, datele cu
cerinţele şi rezolvarea fiecărei probleme încurcată. Jocul se desfăşoară în mod
individual pe fişe. Este declarat câştigător elevul care rezolvă cel mai repede sarcina.
Acesta primeşte calificativul „Foarte bine”.
Unchiul lui Andrei are 15 oi albe Câte oi i-au rămas 32 – 13 =
iar oi negre cu 7 mai puţine bunicului? 19

Pe o păşune se află o turmă de 32

Câte oi negre are unchiul 50 – 4 =
de oi. 13 oi sunt negre, iar restul
lui Andrei? 46
sunt albe.

Bunicul avea 50 de oi. El a vândut Câte oi albe erau pe

15 – 7 = 8
4 oi. păşune?

Pentru a nu pune elevii în dificultate se aleg probleme asemănătoare ca şi

conţinut şi care să se rezolve folosind aceeaşi operaţie.
 Să compunem probleme!
Scopul: compunerea şi rezolvarea de probleme, dezvoltarea creativităţii şi a
gândirii logice.
Sarcina didactică: să compună probleme folosind materialul primit şi apoi să le
rezolve.
Material didactic: plicuri cu jetoane şi fişe de lucru.
Desfăşurarea jocului: Colectivul se împarte în patru grupe de elevi. Fiecare
grupă primeşte câte un plic care conţine jetoane.

Grupa I - primeşte 15 jetoane în formă de iepuraşi.

Grupa a II – a primeşte 17 jetoane în formă de steluţe.

Grupa a III – a primeşte 14 jetoane având desene cu trandafiri.

Grupa a IV – a primeşte 13 jetoane în formă de triunghiuri.

Elevii din fiecare grupă compun pe fişe câte o problemă folosindu-se de

materialul primit, care să se rezolve prin una din operaţiile învăţate. Echipa care
compune şi rezolvă cel mai repede şi corect problema este declarată câştigătoare, fiind
recompensat fiecare membru al echipei cu câte un jeton pe care-l conţine plicul primit.
 Pentru complicarea jocului se poate cere elevilor să mai compună o problemă
care să se rezolve prin altă operaţie decât cea folosită în prima problemă.

1. Mesaj codificat
Scopul jocului:
- realizarea corespondenţei dintre figuri şi cuvintele date,
- dezvoltarea flexibilităţii gândirii;
Sarcina didactică:
- descifrarea mesajului cu ajutorul codului dat;

este

▫ didactic

copiilor

isteţi

destinat

jocul

Materiale: Fişe de lucru

Regula jocului:
La comanda „Start !” a învăţătorului, elevii vor căuta să descopere
mesajul prin asocierea figurii cu cuvântul dat.

2. Isteţel

Scopul jocului:
- formarea deprinderilor de adunare şi scădere a numerelor naturale (0 –
10)
- dezvoltarea gândirii şi a raţionamentului matematic;
Sarcina didactică:
- adunarea şi scăderea numerelor naturale (0-10)
Material didactic: fişe de lucru;
Regula jocului:
 Învăţătorul cere elevilor să urmărească cu atenţie desenul şi să efectueze
corect adunările şi scăderile din interior, iar rezultatele se vor trece în pătrăţelele
libere.

9 4
8 +
5 6
= =

=
5
2
7 +
6 =
=
4

+
3
 3.Câţi ani are plopul ?

Scopul jocului:
- consolidarea deprinderii de calcul mintal (0 – 1 000)
Sarcina didactică:
- efectuarea operaţiilor date pentru a afla vârsta plopului;
Material diadctic:
- fişe de lucru
Regula jocului:
Se cere elevilor să urmărească cu atenţie desenul după care: se adună
numerele, rezultatul se înmulţeşte cu 5, se împarte la 3, din acest număr se scade
suma iniţială şi se află vârsta plopului.

5
3 1
4 7
3 2
9 5 4
8 7 6

4.Câţi şoareci a prins „Motănel” ?

 5.Cine formează cât mai multe numere ?

Scopul jocului:
- consolidarea deprinderilor de formare a numerelor naturale;
- dezvoltarea gândirii logice;
Sarcina didactică:
- - să scrieţi numerele formate din sute, zeci, unităţi;
Regula jocului:
Elevii, într-un timp dat, trebuie să scrie cât mai multe numere formate din
sute, zeci şi unităţi pe care le pot descoperi folosind cifrele indicate.

7 1 2

4 0 3

8 5 6

6.Ie cu motive geometrice

Scopul jocului:
- recunoaşterea figurilor geometrice;
- formarea deprinderilor de a desena figuri geometrice;
Sarcina didactică:
- înfrumuseţarea unei ii cu motive geometrice;
Material didactic:
- fişe de lucru;
Regula jocului:
La comanda învăţătorului „Porniţi !”, elevii trebuie să deseneze pe ie linii
frânte, linii curbe, pătrate, triunghiuri, romburi, etc, apoi să le coloreze.
 7. Sărbătoritul

Scopul jocului:
- formarea deprinderii de a lucra cu fracţiile;
- dezvoltarea spiritului competitiv;
Sarcina didctică:
- să descopere sărbătoriltul;
- cât primesc invitaţii din tort;
Material didactic:
- fişe de evaluare;
Regula jocului:

Ion Ana
Elevii privesc cu atenţie desenul şi apoi completază: Dan
a) Cea mai mare bucată de tort îi revine Adi
Sărbătoritului.
b) El este ................... Maria
Ema
c) Invitaţii primesc ‫ ٱ‬din tort.
Ina

8. Punguţa cu câţi bani ?

Scopul jocului:
- formarea deprinderii de a calcula rapid;
- dezvoltarea spiritului competitiv;
Sarcina jocului:
- descoperirea sumei din fiecare pungă;
Material didactic:
 - punguţe, jetoane cu numere:
Regula jocului:
La îndemnul învăţătorului, elevii deschid punguţa şi însumeză valorile
înscrise pe jetoane.

500 20 100 5
0
1
50 0 500
200
1 100 1 100

9. Descifrează mesajul

Scopul jocului:
- formarea deprinderii de calcul;
- realizarea corespondenţei dintre literă şi rezultattul adunării;
Sarcina didactică;
- descifrarea mesajului cu ajutorul adunării;
Material didactic:
- fişe de lucru;
Regula jocului:
Elevii vor calcula corespunzător adunările din interiorul căsuţei, vor găsi
corespondenţa fiecărei litere cu rezultatul dat. La sfârşit, după o completare corectă
vor avea o surpriză plăcută;
„Îmi place mult matematica.”

C A Î L P
17 + 24 + 45 + 56 + 49 +
26 25 27 9 24

T E M I U
21 + 36 + 16 + 19 + 27 +
69 45 48 57 28
 72 64
72 76 73 65 59 43 81

64 55 65 90

64 59 90 81 64 59 90 76 43 59
 ncercuie ş
care plutes
apei.
 bţine
fiecărei imag
BIBLIOGRAFIE:

1. Chateau, J.- Copilul şi jocul, E.D.P. Bucureşti, (f.a.), cap. Rolul

pedagogic al jocului.
2. Şchiopu, U. (coordonator - Probleme psihologice ale jocului şi
distracţiilor, E.D.P. Bucureşti, 1970
3. www.didactic.ro
4. http://revistainvatamantuluibuzoian.blogspot.com