2

 Profile metalice tubulare umplute cu

beton

5
 Sâmburi masivi metalici înglobaţi în beton

 Secţiuni transversale formate din elemente mult depărtate

6
 1900 - Primele realizări în construcţii utilizând elemente mixte se pot regăsi
la sfârşitul secolului XIX, oţelul fiind materialul care alcătuia structura de
rezistenţă, iar betonul fiind utilizat doar ca material de protecţie
 1950 - Rezultatele încercărilor experimentale efectuate de Faber (1956),
Jones şi Rizk, respectiv Stevens (1965) au demonstrat că betonul aduce o
creştere semnificativă a capacităţii portante a stâlpului metalic
 1965 - Studii teoretice şi experimentale , simultan la Londra (Imperial
College) şi la Universitatea din Liege. Ambele cercetări au ajuns la
propunerea analizei inelastice pentru calculul stâlpilor micşti (Stevens 1965,
McDevitt şi Viest 1972);

 Căi diferite de dezvoltare a secţiunilor mixte:

 - îmbunătăţirea capacităţii portante a secţiunii
 - creşterea gradului de protecţie la foc.

7
Finance Center Tower 2”, Hong Kong

Millenium City - Viena

8
Taipei 101 - Taiwan

Fermont Street Experience, Las Vegas, SUA

9
 Îmbinare grindă  Îmbinare planşeu de
beton - stâlp mixt
de beton - stâlp
mixt

10
 Prindere prin intermediul
unui bloc masiv de metal

 Grind simplu rezemată pe

placa superioară a stâlpului
inferior.

11
Metode de calcul a stalpilor cu sectiune
mixta
• În EC4 sunt prezentate două metode de calcul ale stâlpilor cu
secţiune mixtă:

• Metoda generala :
• Metoda simplificata

 Cele două metode de dimensionare se

bazează pe următoarele ipoteze:
 Existenţa unei interacţiuni complete între oţel şi beton
până la cedare;
 Sunt luate în considerare imperfecţiunile geometrice şi
structurale;
 Relaţiile tensiuni-deformaţii ale celor două materiale
trebuie considerate într-o manieră corespunzătoare
analizei;
 Secţiunile plane rămân plane şi după deformare.
Metoda generala de calcul necesită resurse informaţionale
importante şi nu e folosită în practica curentă (E.F.)

Coeficientul aportului oţelului la capacitatea portantă a

secţiunii
0,2 ≤ d ≤ 0,9.
 reprezinta coeficient ul aportului otelului la capacitate a portanta a sectiunii :
fy
Aa
a
 ,
N pl , Rd
dar 0,2    0,9 pentru a se putea aplica metoda de calcul.
 La stâlpii cu secţiune mixtă oţel-beton se poate conta pe
următoarele capacităţi portante la lunecare, în funcţie de tipul
secţiunii:
◦ 0,6 N/mm2 la profile complet înglobate
◦ 0,4 N/mm2 la profile umplute
◦ 0,2 N/mm2 la profile parţial înglobate.
 În zonele potenţial plastice trebuie luate măsuri de conlucrare
pe toată lungimea zonei plastice dispunem conectori ca să
prevenim dislocarea betonului pe suprafeţe mari.
 În ciuda prezenţei benefice a betonului, experienţa a
demonstrat că pentru zvelteţi mari ale tălpilor poate apărea
pericolul cedării premature, prin voalarea locală a tălpilor
profilului metalic. În cazul profilelor complet înglobate acest
pericol este inexistent, totuşi grosimea stratului de beton
trebuie să fie suficientă pentru a nu se produce zdrobirea
betonului.
 Grosimea acestui strat de beton este recomandat a fi mai
mare de 40 mm sau 1/6 x dimensiunea exterioara a
stalpului, pe directia considerata.
(ex: 1/6 x b)

 Pentru celelalte tipuri de secţiuni avem următoarele zvelteţi

recomandate ale pereţilor elementelor metalice :
Efectul flambajuluil local se poate neglija daca nu sunt depasite
valorile din tabel
 Metoda simplificată de calcul

Secţiunea transversală trebuie să fie uniformă şi să prezinte

dublă simetrie.

Valoarea zvelteţei adimensionale

Armătura longitudinală As ce se ia în calculul capacităţii
portante va îndeplini condiţia:
 0,3% Ac ≤ As ≤ 6% Ac
 Din motive de protecţie antifoc, uneori este necesar a se include mai
multă armătură, ea însă nu va fi prinsă în calcule.
Limitele înglobării în beton a profilelor complet înglobate:
 40 mm ≤ cz ≤ 0,3h
 40 mm ≤ cy ≤ 0,4b.
 Capacitatea portantă a secţiunii transversale:
 Profile înglobate în beton sau profile goale rectangulare umplute cu beton.

fy f ck f sk
N cap  N pl , Rd  Aa  Ac  As
a c s
Aa , Ac , As  ariile sectiunilo r transver sale ale otelului, betonului si
armaturii.
f y , f ck , f sk  rezistente le caracteris tice ale otelului, betonului si
armaturii.
 a ,  c ,  s  coeficient i partiali de siguranta in SLU.
iar   1 pentru profile tubulare rectangula re umplute cu beton
  0,85 pentru profile inglobate.
 Zvelteţea adimensională a stâlpilor:

l
  , unde l  lungimea de flambaj a stalpului si lc  lungimea critica unitara.
lc
( EI ) e
lc   , unde ( EI ) e este rigiditate a elastica a sectiunii.
N pl , Rd
( EI ) e  Ea I a  ke Ecm I c  Es I s , unde I a , I c , Is sunt momentele de inertie pentru
planul de incovoiere considerat al otelului, betonului, armaturii si E a , E s sunt
modulele de elasticita te pentru otel si armaturi.
k e  0.6, iar E cm  modul secant de elasticita te al betonului,   1,35.
 Zvelteţea adimensională a stâlpilor:

Deci putem scrie :

N pl , Rk  2 ( EI ) e
 , unde N cr 
N cr l2
iar N pl,Rk  N pl,Rd cu  a   c   s  1

Dar :
Zvelteţea adimensională a stâlpilor:
 Capacitatea portantă:
 Un stâlp are capacitate portantă suficientă la compresiune dacă, pentru
ambele axe avem:
Nota:

( EI ) eff , II  K o ( Ea I a  Es I s  K e , II Ecm I cm )
K e , II  0.5
K o  0.9

In cadrul unei analize globale, imperfectiunile in elementelor compozite

comprimate pot fi neglijate, daca se foloseste analiza de ordinul I.
Daca se utilizeaza analiza de ordinul II, imperfectiunile pot fi neglijate
daca e indeplinita relatia N
  0,5  pl , Rk

N Ed
si cand incarcarea critica elastica se determina cu relatia rigiditatii de
mai sus (EI)eff,II
raportul =
 Analiza momentelor încovoietoare:

* In general stalpii trebuie verificat i consideran d si efectele de ordinul II .

* In mod simplifica t efectele de ordinul II asupra unui stalp rigid izolat pot fi luate in calcul
aplicand un coeficient de corectie " k" celui mai mare moment determinat din calculul de
ordinul I

k  1, cu urmatoarea valoare pentru  :
N
1  sd
N cr
  0,66  0,44  r  0,44 sau
  1 daca exista incarcari transvers ale pe lungimea stalpului.
 Curba de interacţiune:

Curba de interacţiune se determină considerând diferite poziţii ale axei neutre,

în secţiunile transversale şi calculând efectele eforturilor interne pornind de la
blocuri de tensiuni.
  Curba de interacţiune:

* Punctul A :
- capacitate a portanta
la compresiun e centrica
 N A  N pl , Rd 
 
M A  0 
 Curba de interacţiune:

* Punctul B :
- capacitate a portanta
la incovoiere
N B  0 
 
M
 B  M pl , Rd 
  Curba de interacţiune:

* Punctul C :

 f ck 
 N C  N pm, Rd  AC   
 c 
M  M 
 C pl , Rd 
 Curba de interacţiune:

* Punctul D :

 1 
 N D  N pm, Rd 
 2 
M D  M max, Rd 
 
 Curba de interacţiune:

* In relatiile precedente avem :

fy 1 f ck f sk
M max, Rd  W pa  W pc  W ps
 Ma 2 c s
W pa ,W pc , W ps sunt module de rezistenta plastice ale otelului,
betonului, armaturii, din intreaga sectiune transvers ala.
M pl,Rd  M max, Rd  M n,Rd
fy 1 f ck f sk
M n , Rd  W pan  W pcn  W psn
 Ma 2 c s
W pan , W pcn ,W psn sunt module de rezistenta plastice ale otelului,
betonului, armaturii, din portiunea de inaltime 2h n a sectiunii transvers ale.
M Ed M Ed
  M
M pl , Rd d M pl , Rd
 N Rd
N pl,Rd

y y
1,0

z z

N Ed M Ed  0 ,9    M pl ,Rd
N pl,Rd


M Rd / M pl,Rd
 Capacitatea portantă :
•Momentele de calcul My,Ed şi
Mz,Ed trebuie să se situeze în
interiorul curbei de interacţiune.
•Verificarea se face separat
pentru fiecare axă de încovoiere
şi verificarea corespunzătoare
interacţiunii celor două
momente.