CUPRINS:

1. DATE GENERALE DESPRE ZONA BAZINALA ARGEȘ-

VEDEA
2. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICIE
 CONDITII CLIMATICE
 RELIEF
 GEOLOGIE
 SOLURI
 BIODIVERSITATE
3.RESURSELE DE APA
 DATE GENERALE
 BAZINELE HIDROGRAFICE (ARGES, VEDEA, CĂLMĂȚUI)
4.ATRACTII TURISTICE DIN ZONA BAZINALA ARGEȘ -
VEDEA
 1. DATE GENERALE DESPRE ZONA
BAZINALA ARGEȘ-VEDEA
CUPRINDE 3 BAZINE
HIDROGRAFICE: ARGES, VEDEA,
CĂLIMĂȚUI + PARTE DIN BAZINUL
DUNARII
ADMINISTRAT DE CATRE ADM.
BAZINALĂ DE APE ARGEȘ-VEDEA
F= 21.479 km2
 2. CARACTERISTICI FIZICO-
GEOGRAFICIE
 varietate a formelor de
relief: de la înălţimile
muntoase ale
RELIEF
Făgăraşului (altitudine
maximă 2.544 m – zona
de obârşie fiind la 2.140
m) până la cea mai joasă
treaptă de relief de pe
teritoriul ţării - Lunca
Dunării (altitudine
minimă 12 m).
 Zona montană (8%): M.
Făgăras, M. Leoata,
Culoarul Rucăr- Bran
 Zona subcarpatică
(28%):Piemonturile
Cotmenei si
Cândeștiului, Piemontul
Getic
 Zona de câmpie (64%):
Câmpia Înaltă a
Dâmboviței si Ialomiței,
Campia Burnazului,
lunca Dunării
CONDITIILE CLIMATICE
 factori hotărâtori care determină
regimul hidrologic al unui rîu
 climă : temperat-continentală, GEOLOGIE
 precipitaţiile anuale : 1000 - 1400 mm
pe culmile munţilor; între 600– 800
mm în zonele subcarpatice, colinare
şi piemontane; scad sub 550 mm în  Zona montană: șisturi
zona de câmpie.
cristaline,
 temperaturile medii multianuale:
iarna au valori negative, cele mai  Zona subcarpatică:
scăzute înregistrându-se în luna conglomerate, gresii, nisipuri,
ianuarie (sub -2,5ºC); vara aceste
temperaturi depășesc 20ºC şi scad cu  Zona de campie: depozite
0,6ºC- 0,8ºC în funcţie de altitudine cuaternare- loess
(la fiecare 100 m diferenţă de nivel).
Valorile medii multianuale ale
temperaturii aerului înregistrează o
uşoară creştere de la N la S
SOLURI BIODIVERSITATE

 prepodzoluri - zone peste 2.200

 Etaje biocliamtice:
m altitudine;
 Etap alpin, subalpin
 Etaj montan de molid, fag
 podzoluri – zone până la 1.200 m  Etaj deluros- stejar
altitudine;
 Etaj de campie
 Stepa si silvostepa
 podzoluri , districambosoluri și
preluvosoluri – zone la cca 1.000  Diversitate a faunei datorita
m altitudine; varietatii ecosistemelor

 preluvosoluri și lusosoluri ,
eutricambosoluri - zone la 500 m
altitudine.
 3.RESURSELE DE APA
DATE GENERALE
 3 bazine hidrografice, toate tributare fluviului Dunărea: Argeş,
Vedea şi Călmăţui
 58 stații hidrometrice (pe râurile interioare), la care se mai
adaugă 7 staţii hidrometrice pe fluviul Dunărea
 numeroase iazuri piscicole, Astfel, există un număr de peste
100 acumulări în care se practică activităţi de acvacultură (
peArgeș și Vedea)
 221 lacuri de acumulare : volum total de 1.004 mil. m3. 24 sunt
reprezentative (9 avand folosinta complexa).volum total 798,82
mil.m3 si o suprafata de 5.362,324 ha.
 22 de lacuri naturale din care: 17 lacuri glaciare, 1 lac de sufozie
şi tasare format din ghips, 2 lacuri limane fluviatile (Snagov şi
Căldăruşani); şi lacuri naturale precum ’’balta’’ Comana şi lacul
Potcoava.
 Resurse de apa de suprafață:2.365 mil. m3 /an
 Resurse de apa subterană: 1.228 mil. m3
 BAZINUL HIDROGRAFIC AL RÂULUI
COLMĂȚUI

L=139 km, F=1.413 km2

- izvorăşte din câmpia

piemontană a Boianului la
est de Bărcăneşti, de la
altitudinea de 157 m şi se
vărsă în lacul Suhaia lângă
Viişoara
-singura acumulare
semnificativa este L. Stejaru
 BAZINUL HIDROGRAFIC AL RÂULUI
VEDEA
S=5430 km2; L=224 km
Vedea este un râu în partea de
sud a României, care izvorăște
din Platoul Cotmeana și se
varsă în Dunăre .Curge în
județele Olt și Teleorman, iar
orașele Alexandria și Roșiori de
Vede se găsesc pe malurile
râului.
Bazin asimetric, dezvoltat pe
partea dreapta.
Principalii afluenti: Cotmeana,
Teleorman, Burdea
 BAZINUL HIDROGRAFIC AL RÂULUI
ARGEȘ L=350 km, F=12.550 km2
-se formează amonte de lacul de
acumulare Vidraru, sub creasta Munţilor
Făgăraş, de unde izvorăsc cele doua râuri
Capra şi Buda care prin unirea lor dau
naştere râului Argeş, râuri care în prezent
se varsă în lacul Vidraru
-Se varsă în Dunăre
-38 lacuri de acumulare.cel mai important
fiind Vidraru, urmând apoi lacurile
Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Goleşti,
Mihăileşti
Intregul bazin hidrografic al Argesului are
un grad inalt de utilizare a resurselor de
apa, indicelele specific de utilizare fiind
de cca. 600 m3/locuitor/an
Bazin asimetric, dezvoltat pe partea
dreapta (afluentii de pe dreapta avand un
aport de debit de peste 6 ori mai mare
decat cei de pe stanga)
4.ATRACTII TURISTICE DIN ZONA
BAZINALA ARGEȘ - VEDEA
 zona deține un potențial turistic ridicat
Transfăgărășan:
valea superioară a râului Argeș
a doua sosea alpină din România din punct de vedere al altitudinii
De-a lungul drumului se afla cele mai importante atractii turistice
Principalele atractii turistice de-a lungul Transfăgărășanului:CURTEA DE ARGEȘ,
CETATEA POEMARI, LACUL VIDRARU, LACUL BÂLEA, CASCADA BÂLEA
Curtea de Argeș a fost prima capitală
a Țării Românești. Manastirea Curtea de
Arges,ctitoria lui Basarab I terminată în
anul 1352,este unul dintre cele mai
reprezentative monumente ale
arhitecturii românești medievale, fiind
cea mai veche ctitorie voievodală
din Țara Românească. Arhitectura
bisericii este una de tip bizantin
 Cetatea
Poenari a fost
reședința
secundară a
lui Vlad
Țepeș, fiind
construită ca
post de
fortăreață
contra
otomanilor.
 Creat pentru
producția de
energie electric
ă, irigații și
prevenirea
inundațiilor. De
asemenea, lacul
și instalațiile
adiacente sunt
folosite pentru
recreere,sportur
i extreme

LACUL
VIDRARU
Suprafata totala: 893 ha
Adancimea maxima : 155 m
Circumferinta: 28 km
 În anul 2006 a fost construit în apropierea
lacului Bâlea primul hotel de gheață
din Europa de Est în forma unui iglu de 16
locuri

LACUL BÂLEA
un lac glaciar situat la o altitudine de 2040 m,
în Munții Făgăraș, Județul Sibiu.
Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime,
suprafața de 46508 m2 și adâncimea de 11,35
m
 CASCADA BÂLEA
Denumită și Urlătoarea Bâlei , este
situată în Munții Făgărașului între
vârfurile Moldoveanu și Negoiu, la
peste 1200 m altitudine. Este cea mai
mare cascadă în trepte din România, cu
o cădere de 60 m, și marchează treapta
inferioară a circului glaciar Bâlea.