 Stocul de resurse

› Financiare
› Tehnologice
› Umane
 Balanța de plăți externe (BPO)
 Fluxurilor comerciale externe
 Pieța muncii
 Agenții economici autohtoni
 REPATRIEREA câştigurilor obţinute în străinătate
› profituri, dividende, dobânzi, redevente etc.

 îmbunătăţirea portofoliilor de contracte ale

FURNIZORILOR din TO
› Noile capacitati din TG  cresterea cererii de produse
intermediare sau complementare, echipamente  procurate
din TO către TG  crestea exporturilor TO către TG +
cresterea ocupării in TO din industriile furnizoare de
componente
 transferul unor CUNOŞTINŢE şi abilităţi din TG către TO
› General Motors deţine actiuni ale firmei Isuzu
› Ford deţine o parte din Mazda

 recunoaşterea internaţională a REPUTAŢIEI lor

› închiderea unităţilor productive din TO
  privează TO de noi investiţii  nepatriotice
  autoritatile de origine restricţionează companiilor
lor fondurile de investit în străinătate
› firme interne mici din TO isi pierd clientii
furnizori (filialele CTN)
  nu mai pot beneficia de experienţa lor
internaţionala
› deteriorarea contului de capital
 fluxul iniţial de capital cerut de ISD (iesiri de capital)
 este compensată de fluxul de venituri viitoare care
vor fi repatriate (+)
 deteriorarea contului curent
› ISD care urmăresc aprovizionarea pieţei TO cu mărfuri
obţinute la costuri de producţie mai scăzute
› dacă ISD este o modalitate de substituire a exporturilor
directe pe o piaţă străină, greu accesibilă din exterior
 investiţiile Toyota în SUA

 gradul de ocupare al forţei de muncă

› Transferul / exportul locurilor de muncă în ţările gazdă ale
ISD

 divergenţă majoră între interesele

 de profitabilitate ale CTN şi
 sociale cele ale TO
 Fluxurile financiare legate de ieşirile de ISD din TO:
› IEŞIRILE de capital din TO
› INFLUXURI directe şi indirecte: veniturile din investiţii, redevenţe,
taxe pentru diferite servicii asociate cu ISD
 În faza iniţială, proiecţiile de ieşiri de ISD
›  ieşiri financiare nete (ieşiri > intrări) în BPE la nivelul TO

 Gradual, Iesirile de ISD

›  intrări financiare nete (intrări> iesiri); PROFITURI şi a alte plăţi

 Relaţiile dintre intrările şi ieşirile de capital pot VARIA ÎN

TIMP
› INVESTIŢIILE ULTERIOARE sau CÂŞTIGURILE REINVESTITE 
ieşiri financiare nete
 O preocupare majoră pentru unele TO

 Mediile de afaceri în dezvoltare tind să fie mai puţin stabile

›  crearea un “cuib de siguranţă” investind în străinătate,
› chiar în situaţii unde investiţiile în TO ar fi mai profitabile.

 unele CTN din ţări în dezvoltare

› investesc mari sume de ISD în centre financiare offshore -
Bermude, Insulele Virgine Britanice şi Insulele Cayman sau
› se angajează în INVESTIŢII UTILIZÂND O LOCAŢIE ÎN
STRĂINĂTATE DIN CARE SĂ INVESTEASCĂ ÎN PROPRIA
ECONOMIE
 round-tripping investment
 tranzacţii mai puţin transparente
 orientarea investitorilor către entităţi
special create în străinătate şi
› returnarea ulterioară a fondurilor în economia
locală sub forma ISD.

 25-50% din intrările de ISD în China, via

Hong Kong
 Fluxurile financiare legate de ieşirile de ISD pot contribui la un
câştig/o pierdere de capital financiar

 CTN din ţări în dezvoltare investesc în străinătate pentru

› a câştiga ACCES LA PIEŢELE FINANCIARE ale ţărilor DEZVOLTATE
› a reduce sprijinul din partea TO
 Ex. CTN din Africa de Sud investesc în UK pentru a lista la LSE.
› oportunităţi de investiţii limitate în TO
 deși pot fi proiecte dezirabile dpdv social care necesita investiţii
suplimentare
› aspiraţia firmelor de a face un salt către un statut global, către ţări
dezvoltate

 Dependenţa CTN și a pieţelor financiare nedezvoltate

› de sursele străine
› de câştigurile filialelor din străinătate pentru expansiunea financiară
externă
 interacţiunea dintre interesele CTN şi cele ale
finanţelor publice din TO
› STIMULENTE guvernamentale firmelor care se decid
să investească în străinătate
 guvernul Chinei a sprijinit tranzacţia dintre Lenovo-IBM
şi CNPC-PetroKazakhstan
› guvernul poate folosi veniturile bugetare pentru a
obţine CONTROL asupra CTN care investesc în
străinătate
 în 2004-2005 în industria de petrol şI gaze din F.Rusă.
› implicaţiile acestor ISD asupra competiţiei şi
bunăstării
 cei 200 mld.USD cheltuiţi pe cele trei mari achiziţii în
F.Rusă pot fi utilizaţi pentru alte scopuri generatoare de
mult mai multă bunăstare.
 Relaţia dintre ieşirile de ISD şi comerţului exterior al
TO
› depinde de MOTIVAŢIILE CTN
 Ieşirile de ISD în căutare de resurse naturale
›  sporirea importurilor acestor resurse şi exporturilor de
input-uri necesare pentru extracţie
 ISD în căutare de pieţe
›  cresterea exporturilor de produse intermediare şi de
bunuri de capital din TO în TG
 ISD în căutare de eficienţa sau reducerea costurilor
› Cazul ISD din ţările recent industrializate în Asia,
›  cresterea exporturilor și importurilor, comerţul
intrafirmă, în funcţie de geografia activităţilor de producţie
integrate la nivel internaţional a CTN
 Relaţia dintre ieşirile de ISD şi comerţ
› depinde de CARACTERISTICILE INDUSTRIEI și
posibilitatea negocierii bunurilor şi serviciilor produse de
această industrie
 daca posibilitatea negocierii este limitată sau
inexistentă
› cazul multor servicii
› exista puţine efectele comerciale directe măsurabile
 daca posibilitatea negocierii este mare
› cazul bunurilor şi serviciilor negociabile
 ieşirile de ISD pot spori sau înlocui exporturile din TO
› ISD în serviciile comercializabile
  creşterea exporturilor de produse comercializabile din
ţările de origine.
 INTERESE DIVERGENTE
› CTN = optimizarea utilizării forţei de muncă sau a resurselor umane în
cadrul reţelei sale corporative globale
› guvernul TO = maximizarea ocupării forţei de muncă la nivel naţional
 ISD
› sporesc insecuritatea şi riscul de pierdere a locurilor de muncă din TO
› reduc nivelul de salarizare din TO

 Impactul depinde de
› tipul de investiţii realizate,
› nivelul de complementaritate sau de substituire a activităţii realizate în
străinătate, în comparaţie cu TO,
› gradul în care sunt folosite input-uri din TO

 ISD în căutare de eficienţă

› vizează relocarea activităţilor de la capătul inferior al lanţului de valori
 Scenariul pozitiv pentru TO
› ISD pot impulsiona CEREREA din TO pentru
 calificări de nivel superior
 servicii de management
 exporturi de bunuri intermediare  schimbări
structurale in TO.

 Scenariul negativ pentru TO

› ISD pot SUBSTITUI activităţile din TO
 în cazul în care COSTURILE (sau alte elemente ale
afacerilor) din TO sunt NEFAVORABILE, cel puţin în
faza iniţială a investiţiei.
 Țări în dezvoltare cu venituri ridicate:
› în perioada 1993-2000, ieşirile de ISD din Taiwan către toate ţările
  locuri de muncă suplimentare pentru lucrătorii tehnici şi
manageri
  ocuparea forţei de muncă necalificate a fost afectată negativ
într-o mică măsură de ieşirile de ISD îndreptate către China.
› între 1995 şi 2000, în Singapore
 creşterea ieşirilor de ISD  crearea a 33.600 de locuri de muncă în
sectorul de producţie.

 Țări în dezvoltare cu venituri reduse:

› in anii 2000, Brazilia
 CTN-urile braziliene cu ISD au angajat persoane cu un nivel mai
ridicat de educaţie, oferindu-le un loc de muncă mai stabil şi plătit-
le de 3 ori nivelul salariilor plătite angajatilor brazilieni interni.
 !!! oportunităţile de management limitate în TO