Examinarea Și semiologia

aparatului cardio-
circulator
 Vasele de sânge
• Vasele sanguine= asigură conducerea sângelui în tot
organismul
 Acestea sunt:
1) artere
2) vene
3) capilare
Arterele= vasele care preiau sângele de la inimă și îl duc în
corp
 sunt cele mai mari vase de sânge
Venele= vasele care preiau sângele din corp și îl duc la inimă
Capilarele= fac legătura între artere și vene
 sunt cele mai mici vase de sânge
• În structura acestora se evidențiază:
 tunica externă(adventicea)
 tunica medie
 tunica internă(intima)
reprezentând endoteliul vascular(endartera și
endovena)
Unele vase de sânge prezintă senzori pentru
presiunea sângelui (ex. baroreceptorii din peretele
sinusului carotidian) sau pentru compoziția chimica a
sângelui(ex. chemoreceptorii din peretele carotidei).
 Semiologia arterelor
• Arterele se pot examina atât prin:
metode generale( inspecție, palpație, ascultație)
metode speciale(tensiometria,examinarea radiologică,
cateterismul, tehnica Doppler).
Inspecția
-oferă puține date, acest lucru fiind datorat faptului că
arterele la animale sunt în marea majoritate localizate
profund.
-la tineret și animale slabe se poate observa pulsația
venei jugulare, consecutiv transmiterii mișcărilor pulsatile
de la artera carotidă.
Palpația
-oferă date generale la traiect, calibru și uniformitate (
prezența anevrismelor- dilatații saciforme permanente,
intalnite frecvent la cal pe artera mezenterică),
fremismente( pe artera uterină la vacă și iapă în perioada
de gestație).
Ascultația
-se face cu ajutorul stetoscopului și numai pentru a pune
în evidență zgomotele produse de stenoze(arterite
trombozante, anevrisme) precum și pentru aprecierea
tensiunii arteriale.
Tensiometria
-presupune măsurarea tensiunii arteriale cu ajutorul
tensiometrului
-tensiunea arterială este dată de rezinstența pereților
arteriali, precum și de rezistența sângelui și se exprimă în
mm coloană de Hg
Steotoscop Tensiometru
- nu este o metodă utilizată curent la animale,
datorită dificultăților tehnice de examinare și
interpretare, știind că la animale tensiunea arterială
este foarte varabilă chiar în cadrul aceleași specii
- Creșterea tensiunii peste valoarea maximă sau
minimă a unei specii se numește hipertensiune
arterială, în timp ce scăderea acesteia se numeste
hipotensiune arterială
Cateterismul
-se practică cu ajutorul unor sonde speciale numai la
nivelul arterelor cu calibru mare și mediu și permite
diagnosticul, dar și intervenția terapeutică în cazul
prezenței cheagurilor care blochează circulația pe o
arteră
 Semiologia venelor
• Venele se pot examina prin inspecție, palpație și
tehnica radiologică.
Inspecția
-stabilește traiectul, calibrul,uniformitatea și prezența în
condiții patologice a mișcărilor la nivelul venelor jugulare
Palpația
-evidențiază modificări de temperatură și sensibilitate
precum și presiunea dilatațiilor venoase
Examinarea radiologică (angiografierea)
-permite examinarea traiectului, calibrului, grosimii
pereților și a tranzitului substanței de contrast la nivelul
venei examinate
 Semiologia capilarelor
• În condiții practice pentru evidențierea modificărilor de
la nivelul capilarelor se face examinarea unor zone cu
pielea depigmentată, examinarea mucoaselor aparente,
a pavilioanelor urechilor, la păsări în plus se pot
examina creasta, bărbițele, iar la palmipede și
membrana interdigitală,unde la inspecție se pot întâlni:
-modificări de culoare: paliditate (în anemie locală=
ischemie), hiperemie (congestia) arterială (activă-culoare
rosu deschis)sau venoasă (pasivă-culoare violet-albastru)
-prezența hemoragiilor, și a altor modificări studiate la
mucoase.
 Examinarea și semiologia sângelui,
limfei si lichidului interstițial
• Mediul intern al unui organism (sângele,limfa
și lichidul intrestițial)asigură transportul
substanțelor nutritive la celule și a produșilor
toxici de la celule la organele care îi elimina în
exterior (rinichi, pulmon, piele), menține
constanți parametrii homeostatici (izotonia),
ai temperaturi (izotermia) și asigură
imunitatea specifică și nespecifică a
organismului animal.
 Sângele
Sângele este alcătuit din plasmă, în care se găsesc elementele figurate:
eritrocite(globulele roșii)
o leucocitele(globulele albe)
o trombocite(plachete sanguine)
Plasma, partea lichidă a sângelui conține aproximativ 90% apă în care se găsesc
dizolvate elementele nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale), hormoni,
enzime,produși toxici, gaze, anticorpi etc.
Elementele figurate sunt reprezentate de globulele roșii(hematii-la mamifere, eritrocite-
la păsări), care conțin hemoglobină a cărei proprietate este utilă pentru transportul
oxigenului de la pulmon la țesuturi(oxihemoglobina) și a dioxidului de carbon de la
țesuturi la pulmon (carbohemoglobina sau carboaminohemoglobina), globule albe
(leucocite)- cu rol în apărarea organismului(heterofile, eozinofile, bazofile, limfocite și
monocite) și trombocite(plachete sanguine)- cu rol în coagularea sângelui.
Examinarea sângelui devine obligatorie în patologie, întrucât la nivelul acestuia se
reflectă modificării proprii, cât și modificării de la majoritatea organelor și țesuturilor.
 Examinarea fizică a sângelui
• Volemia =cantitatea totală de sânge circulant, cantitate care
variază în funcție de specie, vârstă, individ, boli la nivelul sângelui,
ficatului sau a organelor hematoformatoare:
 normovolemia= presupune o cantitate normală de sânge și poate
fi: normovolemia simplă
normovolemia oligocitemică
normovolemia policitemică
 hipovolemia= presupune o cantitate scăzută de sânge și poate fi:
hipovolemia simplă(oligohemia)
hipovolemia oligocitemică
hipovolemia policitemică
 hipervolemia(pletora)= presupune o cantitate mai mare de sânge
și poate fi: hipevolemia simplă
hipervolemia oligocitemică
hipervolemia policitemică
• Hemostaza =capacitate de coagulare a sângelui și
oprirea sângelui
În procesul coagularii participă 3 componente:
- vasculară
- plachetră
- plasmatică
Ca aspecte de semiologie putem întâlnii:
* sindroamele hemoragipare- caracterizate de apariția
spontană a unei hemoragii la piele, mucoase, pierderi
de sânge sau lipsa de coagulare a sângelui în cazul
unei plăgi accidentale sau chirurgicale;
* trombozele- coagulării intravasculare ale sângelui,
din diverse cauze.
• Culoarea- sângelui, plasmei și serului:
- normal: sângele atrial -> roșu aprins
sângele venos -> roșu închis
plasma și serul -> galben cu diverse nuanțe
în funcție de specie
- modificat: sânge de culoare negră(în asfixii, antrax)
plasma și serul:de culoare verzuie-în icter
: opalescent- conținut
bogat în albumine

• Gustul- normal, ușor sărat

• Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH-ul) – este
accentuată în nefroze, anemii, boli infecțioase acute
sau cronice, tumori evolutive și scăzută în afecțiuni
hepatice, hemoconcentrații, colaps, alergii.

• Hematocritul (Ht)- volumul procentual al hematiilor

• Densitatea, vâscozitatea și punctul crioscopic- ale

sângelui, plasmei și serului- sunt parametrii care se
determină în laboratoarele de hematologie și care
vizează în funcție de foarte mulți parametrii.
• Rezistența globulară a hematiilor- probă
orientativă, care permite evidențiera acțiunii
hemolitice a unei soluții hipotonice de NaCl, în
diverse concentrații.
• Ph-ul sângelui - ușor alcalin