PNEUMONIILE ACUTE

1.Definiţie:pneumonia acută (pa) reprezintă

un proces inflamator acut al parenchimului
pulmonar.
2.Clasificare:
-anatomică: interstiţiale, lobulare,
(bronhopneumonie), lobare
-etiologică: infecţioase, neinfecţioase
-după modalitatea de contaminare:
primitive/secundare
comunitare/nozocomiale
-după manifestări clinice: tipice/atipice

1
3.Etiologie
3.1.Factori favorizanţi: vârsta mică, prematuritatea,
bolile carenţiale, bolile cronice, imunodeficienţele,
îngrijirile necorespunzătoare.
3.2.Factori determinanţi
3.2.1.Infecţii:virale, bacteriene, micotice, parazitare
3.2.2.Alte cauze (neinfecţioase):aspiraţie de
alimente, hidrocarburi, acid clorhidric; alergeni,
radiaţii ionizante

2
 Etiologia predominantă a pneumoniilor primitive,
în funcţie de vârstă
vârsta Bacterii, chlamidii, virusuri
micobacterii, alte
nou-născut streptococ B, Listeria VHS,VVZ,CMV
0-14 zile gram neg.(E.coli, Kleb) VSR
14 zile - 3 luni Chlamydia tr. VSR
gram neg., Pn.carinii
4 luni-5ani Haemophilus infl. VSR
Pneumococ V.paragripal
peste 5 ani Pneumococ V.Gripal
Mycoplasma pn. Adenovirus
Chlamydia pn.
3
Observaţii:
-la toate vârstele avem în vedere stafilococul
aureu (de obicei infecţie secundară)
-infecţia cu Haemophilus a devenit mai rară după
introducerea vaccinului specific
-Mycoplasma pn şi Clamydia pn produc forme
atipice de pneumonie
-VHS, VVZ, CMV apar şi la vârstele mai mari, la
imunodeficienţi
-pneumoniile parazitare şi micotice apar la
imunodeficienţi
 Etiologii dominante în circumstanţe particulare

-pneumonie complicată cu pleurezie: pneumococ,

stafilococ, Haemophilus, gram negativi
-pneumonie complicată cu abces pulmonar:
stafilococ, Klebsiella, anaerobi
-pneumonie de aspiraţie: anaerobi, gram negativi
-pneumonii nozocomiale: gram negativi, stafilococ
-FC: stafilococ, pseudomonas
-deficit imun: pneudomonas, Legionella, tbc, fungi,
pn.carinii
4.Patogenie/fiziopatologie
4.1.Pneumonii bacteriene: agent patogen – cale
aerogenă (rar hematogenă) – depăşirea barierelor
- alveole – producere exsudat, infiltrat inflamator
perete alveolar, scăderea sintezei surfactant –
scăderea complianţei, microatelectazie – şunt
intrapulmonar ← mecanisme de apărare
(vasodilataţie, aflux PMN, acţiunea macrofagelor
alveolare).

6
4.2.Pneumonii virale: agent patogen – afectarea
căilor aeriene mici (disfuncţie ciliară, descuamaţie
celulară, contracţie musculaturii netede) –
obstrucţie (atelectazie/hiperinflaţie) – infiltrat
mononuclear în interstiţiu apoi alveole – perturbare
V/P ← răspunsul gazdei (IFN, limf.T, IgE),
amplificare edem, bronhospasm
- suprainfecţie bacteriană
- hiperreactivitate căi respiratorii

7
5.Tabloul clinic
Debut - brusc
- insidios (în continuarea IACRS)
5.1.Sindrom infecţios: febră, alterarea stării gen.
5.2.Sindrom respirator
-funcţional:tuse, dispnee cu polipnee, semne de
efort respirator (tiraj, bătăi ale aripioarelor nazale,
propulsarea ritmică a capului, geamăt), cianoză,
durere toracică
-fizic(variante posibile): sindrom de condensare/
raluri alveolare în focare multiple/ absenţa
modificărilor stetacustice/ ocazional wheezing,
raluri bronşice
8
5.3.Sindrom cardiovascular
-insuficienţă cardiacă dreaptă (cpa): tahicardia,
hepatomegalie, turgescenţa jugularelor
-insuficienţă circulatorie periferică: puls slab,
extremităţi reci, hipotensiune, oligurie

5.4.Alte manifestări: agitaţie, somnolenţă,

convulsii, vărsături, diaree, dureri abdominale, etc.

Obs.:cele patru categorii de semne clinice au o pondere diferită în

funcţie de vârstă şi etiologie

9
6.Examene paraclinice
- localizarea procesului: Rgr pulmonară
- etiologie: hemograma, VSH/PCR, examene
bacteriologice, virusologice, micologice,
IDR PPD
- gravitate/complicaţii: gaze sanguine, Astrup,
ionogramă, EKG, EEG

10
7.Diagnostic
- de boală
- localizare (forma clinico-radiologică)
- etiologie
- gravitate/complicaţii
- teren/factori favorizanţi

11
8.Diagnostic diferenţial
- pneumonia bacteriană/virală
- bronşita acută
- bronşiolita
- astm bronşic (în criză)
- tuberculoza pulmonară
- atelectazie
- pleurezie
- aspiraţie (suc gastric, corp străin)
- malformaţii pulmonare
- fibroza chistică
- MCC cu/fără insuficienţă cardiacă
12
 Pneumonia bacteriană vs. virală

semne/simptome pn.bacteriene pn.virale

ancheta - + (deseori)
epidemiologică
debut brusc progresiv, cu
rinofaringită
stare generală alterată uşor modificată

febra mare medie/moderată

tusea productivă uscată

13
semne/simptome pn.bacteriene pn.virale

semne fizice raluri fine în focar lipsesc,

s.condensare uneori
wheezing
alte semne ileus, colaps rash, diaree

radiologie opacităţi desen pbv

lobulare,lobare atelectazie
pleurezie
abces/pneumatocel
14
9.Complicaţii
- insuficienţa respiratorie
- pleurezie
- abces pulmonar
- pneumatocele
- tulburări metabolice (deshidratare, acidoză,
diselectrolitemie)
- hematologice (hemoliză, trombocitopenie, CDI)
- neurologice (meningoencefalită)
- digestive (enterocolită)
- suprainfecţie bacteriană

15
10.Tratament
10.1.Igieno-dietetic: microclimat (20-22oC,
umiditate crescută) modificarea frecventă a
poziţiei, hidratare adecvată, alimentaţie,adaptată la
toleranţă dig.
10.2.Etiologic
10.2.1.Tratamentul etiologic de primă intenţie
- pneumonie virală: fără antibiotic (excepţie sugar
sub 6 luni, cu handicap biologic, forme clinice
grave).

16
- suspiciune de pnuemonie bacteriană
• nou-născut în primele 14 zile: ampicilină sau
penicilină +genta.

• 1- 3 luni forme severe: cefalosporine 3

forme medii: eritromicin;
suspiciune pn.pneumocistis: TRM+SMX
• 4 luni – 5 ani forme severe: cefalosporine 2 sau 3
forme medii: ampicilină sau amoxi.
• peste 5 ani pneumonie lobară:penicilin sau
eritromicin
pneumonia atipică:eritromicin,
cloramfenicol
doxiciclin
17
10.2.2.Tratamentul etiologic de continuare
- în funcţie de evoluţie şi rezultatul ex.
bacteriologic şi virusologic: schimbare sau
continuare
- durata: 7-10 zile de afebrilitate (Chlamydia 14
zile)

18
10.3.Tratamentul patogenetic
- insuficienţă respiratorie: oxigen, fluidificante,
bronhodilatatoare, aspiraţie, corectarea
acidozei
- cord pulmonar acut: oxigen, tonicardiace
- drenajul cavităţii pleurale (în complicaţiile
pleurale)

19
10.4.Tratamentul simptomatic
- antitermice: paracetamol 30-50 mg/kg/corp/zi 4-
6 prize
- combaterea agitaţiei: diazepam 0,5
mg/kg/corp/zi în 3-4 prize, fenobarbital 3-5
mg/kg/corp/zi
- antitusive/expectorante

20
 PARTICULARITĂŢI CLINICE, PARACLINICE ŞI
TERAPEUTICE ÎN DIFERITE FORME
ETIOLOGICE DE PNEUMONII

11.Pneumoniile virale
- virusurile reprezintă cea mai frecventă cauză de
pneumonie la copil: VSR, paragripale 1,2,3, gripale
A,B, adeno
- caracter epidemic
- debut după IACRS
- clinic: sindrom infecţios, sindrom funcţional
intens manifest, în discordanţă cu sindromul fizic
sărac (murmur înăsprit, expir prelungit, raluri
br.inconstante
21
-radiologic:desen interstiţial accentuat
± atelectazie segmentară sau lobară
-tratament antiviral: sugar cu formă gravă, copii
cu imunodeficienţe, MCC, displazie
bronhopulmonară (ribavirin-VSR,
amantadin-gripa A, aciclovir-VHS, VVZ)
-problema antibioterapiei (sugari, boli cronice,
deficit imun, semne de suprainfecţie bacteriană)

22
12.Pneumoniile cu bacterii, chlamydii şi
mycoplasme
12.1.Forme clinico-radiologice
12.1.1.Bronhopneumonia (pn.lobulară)
-caracteristic pentru 0 – 3 ani, la alte vârste
numai la imunodeficienţi
-cel mai frecvent pneumococ, Haemophilus
-tablou clinic sever, raluri crepitante şi
subcrepitante diseminate, radiologic
opacităţi macro şi micro-nodulare diseminate
uniform în ambele câmpuri pulmonare, teste
bioumorale orientative pentru etiologie bacteriană

23
12.1.2.Pneumonia (francă) lobară:
-caracteristic pentru vârste mari
-cel mai des pneumococ, Haemophilus
-debut brusc cu febră, herpes, tuse,
junghi toracic
-sindrom de condensare: matitate/submatitate,
suflu tubar, raluri crepitante → subcrepitante
-radiologie: opacitate lobară/segmentară

24
12.1.3.Pneumonia complicată cu pleurezie:
-cel mai des pneumococ, Haemophilus, stafilococ,
Klebsiella
-tablou iniţial de pneumonie, se asociază sindrom
pleuretic: matitate, abolire murmur vezicular, suflu
pleuretic
-examen radiologic, puncţie pleurală.

25
12.1.4.Pneumonia complicată cu abces pulmonar:
-cel mai des stafilococ, Klebsiella, anaerobi
-tabloul dominat de sindromul toxiinfecţios ±
vomică, halenă fetidă
-radiologic: imagine cavitară, cu perete gros, cu
nivele hidroaerice

26
12.2.5.Pneumonia cu Mycoplasma pn.
-realizează pneumonie atipică
-şcolari: debut pseudogripal lent
-tuse chintoase, raluri bronşice ± wheezing ±
manifestări extrapulmonare (artralgii, mialgii,
anemia hemolitică, trombocitopenie)
-Rx: desen interstiţial accentuat + opacitate
subsegmentară, slab conturată, de intensitate
moderată
-aglutinine la rece (50-70%),RFC, demonstrarea
atc.specifici (ELISA)
-tratament: eritromicin, claritromicin, tetraciclin 10
zile. 27
12.2.6.Pneumonia strafilococică:
- nou-născut, sugar, copiii mici: debut banal
(rinofaringită), pneumonie interstiţială – agravare
bruscă
- tablou de pneumonie gravă cu paloare foarte
accentuată, stare hipertoxică, colaps, meteorism

28
-radiologic: evoluţie stadială rapidă (interstiţială –
abcedare – pleurezie – formare de pneumatocele)
-prognostic rezervat
-tratament: antibiotice penicilinazo-rezistente
(oxacilin, cefazolin, nafcilin) ± pentru tulpini
meticilinazo-rezistente (vancomicin) timp de 3
săptămâni.

29
13.Pneumoniile parazitare
13.1.Pneumonia cu Pneumocystis carinii
- survine exclusiv la gazdele cu deficit imun,
primitiv sau dobândit
- la sugari realizează pneumonie interstiţială cu
plasmocite (tipul 1, forma epidemică)
- la copilul mare şi adult realizează o boală
alveolară, descuamativă (tipul 2, forma sporadică)

30
- debut insidios cu tahipnee, fără febră (tipul 1) sau
debut acut febril (tipul 2), continuată cu dispnee,
tiraj, tuse
- perioada de stare: insuficienţă respiratorie severă
cu tahipnee 100 – 120/min, tiraj, tuse chinuitoare,
cianoză, oxigenodependenţă;stetacustic nu se
percep raluri; semne de insuficienţă cardiacă şi
suferinţă neurologică.

31
- investigaţii etiologice: lavaj bronhoalveolar/
secreţie laringotraheală/ biopsie pulmonară
→examen microscopic cu coloraţie Gömöri,
albastru de toluidin (chiste), coloraţie Giemsa
(trofozoizi); atc monoclonali marcaţi cu
fluoresceină, PCR

- stabilirea gravităţii: gaze sanguine, Astrup

32
- investigarea stării imunităţii şi a bolii iniţiale
(HIV,malignităţi, prematuritate, etc.)
- investigaţii generale biohematologice şi
bacteriologice (hemograma, VSH, PCR,
creatinină, transaminaze, hemocultură, etc.

33
- examen radiologic: opacităţi omogene perihilare
evoluţie spre periferie→opacitate omogenă a
întregului câmp pulmonar, ştergerea conturului
cardiac (aspect de “geam mat”), uneori emfizem
bazal şi retrosternal.

- dg.pozitiv: manifestările clinice

demonstrarea parazitului în plămân
modificările radiologice

34