Infecțiile urinare

Ciornei Ana Maria

Rusu Ionela
III A A.M.G
Infectiile
urinare sunt, alaturi de racelile obisnuite, unele
dintre cele mai frecvente probleme de sanatate. Desi
afecteaza toate categoriile de populatie, cel mai des se
confrunta cu acestea femeile aflate la varsta reproductiva.

Potrivit statisticilor medicale, 50% dintre femei vor avea cel

putin un episod de infectie urinara in timpul vietii.
In functie de zona pe care o afecteaza,
infectia urinara se imparte in doua
categorii:

•inalta - afecteaza rinichii (pielonefrita)

•joasa - afecteaza uretra (uretrita), vezica

urinara (cistita), sau prostata (prostatita)
•Cistita - este o inflamatie a vezicii urinare care afecteaza aproape
in totalitate numai femei. Este in acelasi timp cea mai raspandita
forma de infectie urinara. De obicei, este cauzata de bacterii de tip
E.coli, care migreaza din zona anusului. Cistita este deseori
insotita si de inflamatia uretrei - uretrita;

•Uretrita - reprezinta inflamatia uretrei. Este cauzata de bacterii,

contactate, de obicei, prin boli cu transmitere sexuala. Uretrita
este prezenta mai ales la barbati, dar poate aparea si in cazul
femeilor. Cei mai comuni agenti patogeni care duc la aparitia
uretritei sunt chlamydia si gonococul;

•Pielonefrita - o inflamatie a bazinetului si a rinichiului, in urma

unei infectii bacteriene. Pielonefrita poate fi o complicatie a unei
cistite netratate. In acest caz, bacteriile migreaza din vezica
urinara spre rinichi. Are o mare prevalenta si la barbati, fiind
principala forma de infectie urinara la copilul mai mic de 1 an, in
special la baietei.
Care sunt cauzele infectiilor tractului
urinar?

Infectiile urinare sunt provocate de diferite

microorganisme (bacterii, paraziti, fungi) care
patrund si se multiplica necontrolat la nivelul
aparatului urinar in diferitele lui segmente. De
regula, agentii patogeni provin din zona
genitala si tubul digestiv, datele aratand ca
cele mai multe infectii urinare sunt cauzate
de Escherichia Coli(70-95%), alături
de Stafilococul saprofit si, mai
rar, Proteus și Klebsiella spp.
Simptomele infectiilor urinare

Simptomele infectiilor urinare difera in functie de localizarea

acestora. In cazul unei infectii urinare joase (uretrite si
cistite) printre simptome se pot numara:
•Durere sau o senzatie de arsura la urinare - disurie;
•Resimtirea unei senzatii de greutate sau sensibilitate in
partea de jos a abdomenului;
•Eliminarea unor cantitati mici de urina si nevoia continua de
a urina;
•Urina tulbure si care prezinta un miros urat, alterat;
•Resimtirea unei dureri in spate, chiar sub cutia toracica, pe
laturi;
•Febra si frisoane;
•O senzatie de greata si varsaturi frecvente.
In cazul infectiilor urinare superioare (pielonefrite) , printre
simptome se numara:
•Febra mare, de peste 38 de grade Celsius;
•Frisoane, insotite de stari de greata si de voma;
•Dureri la nivelul taliei, de obicei laterale sau dureri puternice
Factorii favorizanti ai infectiei
urinare sunt:

•Conditiile anatomice (uretra scurta la femei)

•Consumul redus de lichide (flux urinar redus
prin lipsa de lichid in aparatul urinar)
•Amanarea mictiunii cand apare necesitatea de a
urina (prin staza se favorizeaza inmultirea
germenilor)
•Varsta inaintata (apar modificari anatomice
locale)
•Adenomul de prostata (prin eliminare
incompleta de urina)
•Litiaza aparatului urinar (favorizeaza adeziunea
bacteriana)
•Constipatia (vecinatatea vezicii urinare cu tubul
digestiv favorizeaza migrarea germenilor)
•Sarcina (schimba pozitia anatomica a aparatului
Diagnosticul infectiei
urinare se face prin
identificarea germenilor care
au provocat infectia. Sunt
necesare teste de laborator
: urocultura, sumar de
urina corect recoltata,
antibiograma. Suplimentar, la
pacientii cu infectii recidivate
sunt indicate ecografia
aparatului urinar si radiografia
renovezicala.
Tratamentul infectiei urinare se stabileste dupa obtinerea rezultatelor
investigatiilor paraclinice.
Tratamentul este individualizat cu antibiotice si medicamente
antiinflamatorii.

Sunt cazuri in care apare necesitatea completarii tratamentului

specific cu un tratament de sustinere, cu medicamente cu actiune
complementara, care cresc eficienta antibioticelor si scad riscul
recidivei infectiei urinare (de exemplu produse fitofarmaceutice cu
extract de merisor care contine proantocianide, substanta ce inhiba
adeziunea bacteriilor la epiteliul tractului urinar si blocheaza
inmultirea acestora).

Dupa finalizarea tratamentului se recomanda repetarea uroculturii si a

sumarului de urina pentru a verifica eficacitatea tratamentului si
starea de sanatate a tractului urinar.
Prevenirea infectiei
urinare presupune respectarea unor
reguli elementare de igiena si
alimentatie :

•Consum de lichide minim 2 litri pe zi

•Igiena riguroasa a organelor genitale

•Nu se amana momentul mictiunii atunci

cand apare necesitatea de a urina

•Se evita constipatia

•Mictiune dupa contactul sexual

Solutii naturale pentru protectia tractului urinar
Infectiile aparatului urinar nu dau imunitate pe viata, ba mai mult, pot duce la
vulnerabilizarea sistemului imunitar. Tocmai de aceea, mai ales in timpul sezonului
rece, este important sa ai de partea ta si aliati din natura, care sa te ajute in lupta cu
acest tip de afectiuni. Iata care sunt plantele cu valoare terapeutica si calitati
antibacteriene, antioxidante si antiinflamatoare, ce te vor ajuta in lupta cu acest tip
de afectiuni:
•Sparanghelul - bogat in vitaminele A, B1, B2, B9 (acid folic), C, E, dar si in
magneziu, fosfor, calciu si fier, are compusi specifici - precum taninurile sau
glucozidele - cu efect diuretic, antiinflamator, antioxidant si antibacterian;
•Merisorul - contine cantitati importante de vitamina C, dar si acid salicilic si
antioxidanti cu rol antibacterian, care impiedica asezarea bacteriilor pe peretii
tractului urinar;
•Coada calului - numita si „fosila vie“, este bogata in siliciu, potasiu, calciu si
flavone, avand rol diuretic si antiinflamator;
•Visinele - cu un continut bogat de antocianine - compusi antioxidanti cu proprietati
in dizolvarea sarurilor din acidul uric, contribuie la cresterea ratei de eliminare a
urinei si protejeaza aparatul urinar;
•Frunzele de maslin - au un puternic efect antibacterian si antioxidant, fiind bogate
in oleuropeina si acid cafeic;
•Agaricusul - o ciuperca medicinala cu proprietati multiple in echilibrarea
sistemului imunitar. Are rol antiinflamator si omoara celulele maligne;
Urzica si palmierul pitic - ambele folosite in tratamentul complementar al
hiperplaziei benigne de prostata - prostata dura, marita in volum, mai
putin elastica. Hiperplazia poate duce la obstructia tractului urinar;
•Semnintele de dovleac - cu efect antiinflamator si antiproliferativ la nivel
de prostata, sunt bogate in acizi grasi, aminoacizi si vitamine;
•Acizii grasi omega 3 - cu rol antiinflamator, sunt benefici in hiperplazia
benigna de prostata;
•Goldenseal - un antiinfectios natural, cu un spectru larg de actiune.
Contine berberina, care are efect antibacterian, antifungic si antiparazitar
si poate diminua proliferarea celulelor anormale din prostata;
•Wild Yam - contine un compus numit diosgenina, care ajuta la relaxarea
musculaturii netede, ajutand in eliminarea calculilor renali, care pot duce
la spasme la nivelul ureterelor;
•L-Metionina - este un aminoacid cu efecte benefice pentru sistemul
renal, avand capacitatea de a scadea pH-ul urinei. Contribuie la
eliminarea calculilor renali si a uropatogenilor;
•Probioticele - mentin echilibrul microbiomului urinar.
Alte recomandari pentru evitarea
infectiilor urinare
•Consuma multe lichide, in special
apa plata;
•Este important sa urinezi imediat
ce apare senzatia;
•Urineaza cat mai repede posibil
dupa un contact sexual;
•Evita produsele cosmetice care
pot irita uretra. Acestea pot fi
deodorante, pudra de talc sau
gelurile de dus. Cafeaua si
alimentele picante irita, de
asemenea, uretra;