STUDENTI : BUMBEA GABRIEL BOGDAN

RADUTU GABRIEL
ROTARIU ANCUTA
ISAC DIANA
DOLIS IULIAN

GRUPA : 4409

PROIECT LA MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

 stare intensă şi neplăcută care, pe termen lung are efecte negative
asupra sănătăţii, performanţelor şi productivităţii
 reacţie individuală şi rezultatul interacţiunii dintre exigenţele
mediului pe de o parte şi resursele, capacităţile şi posibilităţile
individului pe de altă parte
 La locul de munca, stresul apare atunci când exigenţele
profesionale depăşesc resursele de care dispune fiinţa umană.
 Uneori, stresul profesional este considerat ca un element pozitiv,
cu efect benefic asupra performanţelor. Aceasta se referă la
“EUSTRES” care se traduce prin activarea, mobilizarea resurselor
individuale.
 Este important să se facă distincţie între “eustres” şi “distres”, ca
o stare de stres cu efecte benefice, respectiv cu efecte negative
asupra sănătăţii.
 Stresul se caracterizează prin modificări hormonale intense, secreţie
masivă de adrenalină. Se produc de asemenea modificări morbide
(hipertensiune, ulcere gastrice etc.).
 Stresul psihologic este provocat de emoţii prelungite datorate în primul
rând frustraţiei, conflictelor, anxietăţii.
 Există stres de suprasolicitare dar şi stres de subsolicitare. Un stres
moderat antrenează şi stimulează vitalitatea organismului.
 Caracterul nociv al stresului apare atunci când degradările produse sunt
prea ample, depăşind capacităţile adaptative.”
 Stresul este reacţia pe care oamenii o pot avea atunci când simt că nu se
pot adapta solicitărilor şi presiunilor cărora trebuie să le facă faţă în viaţa
de familie, personală sau la locul de muncă.
 Stresul poate fi cauzat de diferiţi agenţi stresori atât la locul de muncă cât
şi în afara acestuia.
 El poate avea diferite cauze şi diferite forme de manifestare.
 Unele persoane se pot adapta mai bine la agenţii stresori, altele mai puţin,
în funcţie de personalitate şi circumstanţe.
 Efectele
stresului
profesional

Individuale Organizationale

Mintale Fizice Sociale Economice

-grabit, stresat -mananca putin -mai izolat social -reducerea Absenteism
-Abuzat -bea excesiv -artagos si irascibil performantei Rulaj
-Nervos -nu are timp -Capacitate redusa -cotrol scazut satisfactie↓
-Deprimat de exercitii fizice de a pastra sau de a asupra calitatii Practici de munca
-Neglijent -Doarme prost lega relatiile -mai putin creativ riscante
-obosit -predispus infectii - Eficienta scazuta
 Fiecare manager şi angajat trebuie să
cunoască factorii care conduc la stres (agenţii
stresori), cum poate fi identificat acesta şi ce
se poate face pentru eliminarea sau reducerea
lui.
 Lucrând împreună şi utilizând tehnicile de
management pot fi evitate aceste probleme.
Factori de stres la locul de munca

• Stilul de conducere
• Statutul, rolul în organizaţie
• Cariera
• Decizie si control
• Relatiile la locul de munca
• Programul de lucru
 Personalitate

factori
de stres Perceperea Efecte
Solicitare
în mediul stresului negative
extern

Suport
Managerial

Identificarea Identificarea Măsurarea Măsurarea

riscurilor stresului perceput suprasolicitării efectelor stresului
 Evaluarea reprezintă un dublu proces
cognitiv de apreciere a gradului de pericol
pe care îl prezintă o situaţie anumită şi care
poate afecta individul şi a resurselor
personale de "coping".
 Este vorba de o evaluare primară a
potenţialului stresant şi una secundară a
resurselor individuale de adaptare.
 Evaluarea primară conduce la stabilirea
semnificaţiei pentru individ a factorului sau
situaţiei stresante şi, în funcţie de aceasta, la
emoţii de o anumită calitate şi intensitate:
 pierdere - emoţii negative: frică, mânie, ruşine
etc.
 ameninţare
 beneficiu - emoţii pozitive: pasiune, euforie
 Evaluarea secundară pornind de la întrebarea ce poate
face individul pentru a preveni o pierdere, o ameninţare
sau pentru a obţine beneficiul ajunge la a răspunde prin:
schimbarea situaţiei, acceptarea ei, fugă, evitare,
căutarea unui plus de informaţii, a unui suport social,
acţiune impulsivă etc. Strategiile alese sunt de două
tipuri:
 centrate pe emoţii: au ca obiectiv reducerea tensiunii
emoţionale fără a schimba situaţia;
 centrate pe problemă: au ca obiectiv modificarea
situaţiei, acţionând indirect asupra emoţiilor.
caracteristici individuale (resurse personale)
 credinte
◦ religioase (evenimente stresante sunt considerate ca încercări
din partea lui Dumnezeu, încercări pe care trebuie să le
acceptam);
◦ în propria capacitate de control asupra stresului;
 rezistenţa la exigenţele exterioare (capacitatea de a
ţine sub control factorii şi evenimentele stresante);
 trăsături de anxietate, care determină tendinţe de a
percepe situaţiile de viaţă ca ameninţătoare, cu atât
mai mult când sunt noi şi ambigue.
 caracteristicile situaţiei - natura pericolului,
durata, iminenţa etc.; dacă situaţia este
evaluată ca susceptibilă la schimbare, sunt
utilizate mai frecvent strategiile centrate pe
rezolvarea problemei; dacă situaţia este
considerată ca putând fi transformată sau,
din contra, ca nefiind controlabilă - se
utilizează strategii centrate pe reducerea
tensiunii emoţionale;
 resursele sociale (suportul social) - reţeaua de
susţinere socială a individului, reprezentând
ansamblul relaţiilor interpersonale ale individului,
care-i furnizează o legătură afectivă pozitivă
(prietenii, dragoste etc.), un ajutor practic (material,
financiar), informaţii şi aprecieri referitoare la situaţie;
 este foarte important modul în care apreciază
individul gradul de susţinere socială - cu cât îl
apreciază ca fiind mai mare, cu atât îi creşte
sentimentul capacităţii proprii de control a situaţiei şi
se reduce efectul negativ al stresului.
 Studiu de caz

Un studiu realizat de Daedalus Millward Brown in sapte tari din regiune

(Romania, Cehia, Slovacia, Serbia, Croatia, Turcia, Bulgaria) arata ca
63,8% dintre romani se considera stresati sau foarte stresati, procent mai
mare decat media din regiune (60,5%), principalul factor generator de
stres fiind cresterea preturilor. Studiul a fost realizat pe un esantion
reprezentativ pentru mediul urban si format din 2.306 respondenti din cele
sapte state cu varstele cuprinse intre 18 si 65 de ani.
Referitor la nivelul de stres, acesta este cel mai ridicat in Serbia, unde
68,6% din respondenti se declara stresati sau foarte stresati, si in Croatia
(68,3%). Cei mai putin stresati locuitori din regiune sunt cei ai Cehiei, unde
43,6% se considera stresati, si cei ai Slovaciei, cu un procent de 50,6%
locuitori stresati.
 “Dă-mi forţa de a mă lupta împotriva a ceea
ce poate fi schimbat, înţelepciunea de a
accepta ce nu poate suferi vreo schimbare şi
inteligenţa de a şti să fac diferenţa dintre cele
doua!”