Etapele de tratament in

implantologia orala
 Consultul iniţial
Consultul iniţial este primul pas în luarea deciziei
de a realiza o procedură restaurativă pe
implanturi dentare.
In cursul acestei şedinţe este determinat şi
evaluat:
- statusul general
- dento-parodontal al pacientului.
Dacă terapia prin implanturi dentare se poate
aplica, tot în această şedinţă este schiţat planul
preliminar de tratament.
 Consultul iniţial

Evaluarea statusului pacientului se face

după regulile generale:
1. Motivul/motivele prezentării
2. Istoricul afectiunii/afectiunilor reclamate
3. Istoricul medical general
4. Examenul clinic si paraclinic al aparatului
dentomaxilar
 Motivul prezentării
Cele mai frecvente motive variază de la “Nu-mi place felul în care arăt”

la “Am purtat proteză multi ani şi nu o mai suport”.

 Motivul prezentării

 Câteodată, discuţia poate dezvălui amănunte care nu reies

din descrierea iniţială a pacientului. De exemplu, un
pacient poate să spună că lucrările sale protetice nu mai
sunt eficiente, dar ulterior poate descrie unele dureri în
ATM care apar în timpul masticaţiei. Aceste informaţii
suplimentare pot constitui un ajutor extrem de important în
diagnostic.
 Dacă un pacient acuză deficienţe fizionomice, acestea
trebuie plasate în context. Implantologia orală uneori nu
poate rezolva aceste cerinţe sau nevoi ale unei persoane a
carei scop final este o schimbare radicală a aspectului.
 Dacă insă deficienţele funcţionale sunt principala
nemulţumire a pacientului, atunci acestea se pot rezolva de
cele mai multe ori prin implanturi dentare.
 Istoricul afectiunii curente
Medicul trebuie să identifice cauzele care au dus la situaţia
actuală, mai ales în cazuri în care maxilarul sau mandibula
prezintă grade avansate de atrofie:
- Trebuie văzut dacă pacientul a avut parte de un tratament de
slabă calitate sau dacă a refuzat să se prezinte la un medic
• Dacă pacientul a pierdut prematur dinţii şi dacă nu are un
suport osos corespunzător
• Dacă pacientul a fost edentat o perioadă lungă de timp, ceea
ce a dus la o atrofie severă a osului
• Dacă pacientul a fost supus unui traumatism
• Dacă lipsa dentară şi osoasă este cauzată de extirparea unei
leziuni patologice sau a unei tumori
• Daca pacientul are o igiena corespunzatoare
 Istoricul medical general
O refacere protetică pe implanturi însumează o
serie de intervenţii şi proceduri traumatice, pe care
pacientul trebuie să le suporte:
• anestezia,
• uneori extracţia dentară,
• crearea patului osos receptor,
• inserarea implanturilor,
• urmărirea osteointegrării,
• confecţionarea suprastructurii protetice şi
echilibrarea ei gnatologică.
 Istoricul medical general

 Se notează în fişă medicaţia curentă – acolo

unde este cazul – cuprinzând:
• Numele comercial şi/sau generic al
medicamentelor administrate
• Doza, frecvenţa şi motivele administrării
• intervenţii chirurgicale şi/sau internări în spital,
motivul
• datele de contact ale medicului de medicină
generală care are pacientul sub îngrijire curentă.
• Eventual pacienta gravidă/lăuză
 In vederea trecerii la urmatoarea faza a
tratamentului, pacientul va semna si data
chestionarul de sanatate
 Pentru chestionarele anamnestice, medicul
dentist trebuie să realizeze un sumar al statusului
medical care să evalueze:
• gradul de risc medical al intervenţiei terapeutice
stomatologice,
• urgenţa tratamentului oro-dentar
• necesitatea consultaţiei medicale de specialitate
 Istoricul medical general

 Afecţiunile nediagnosticate: dpdv statistic,

pacientii in varsta de peste 55 ani in proportie de
peste 50% prezintă:
• HTA
• Diabet de tip II
• Afecţiuni cardiace
 Data ultimului examen medical general:

• La fiecare 2 ani < 50 de ani

• Anual > 50 an
 La consultaţia iniţială, pacientul va completa un chestionar de
sănătate, care, coroborat cu examenul clinic şi paraclinic (de
laborator si radiologic), va încadra pacientul in una din cele 5
clase de risc chirurgical, formulate de Asociaţia Americană de
Anestezie:
• Clasa I include pacienţii clinic sănătoşi şi care duc o viaţă normală

• Clasa II cuprinde pacienţii cu cu unele afecţiuni care sunt ţinute

sub control cu medicaţie adecvată, permiţându-le o viaţă
normală (de exemplu un pacient hipertensiv, care cu medicaţie
antihipertensivă menţine o tensiune arterială normală).

• Clasa III cuprinde pacienţii cu multiple afecţiuni, cum ar fi HTA

severă sau diabet insulino-dependent, afecţiuni care împiedică
unele activităţi din viaţa de zi cu zi.

• Clasele IV şi V includ pacienţii cu afecţiuni grave sau foarte

avansate. Clasa IV reprezintă pacienţii care au nevoie de îngrijiri
medicale imediate, iar Clasa V cuprinde pacienţii muribunzi,
care cel mai probabil nu vor supravieţui următoarele 24 de ore.
 Cel mai frecvent, pacienţii care solicită
restaurări pe implanturi se încadrează în
clasele I şi II.
 Pentru pacienţii din clasa III trebuiesc
luate măsuri suplimentare, principala fiind
stabilizarea şi controlul afecţiunii.
 Analize medicale

 hemoleucograma •bilirubina
 coagulograma • colesterol
 fibrinogen • TGP
 VSH • TGO
• calciu
 uree
• Glicemie
 creatinina
• Sumar de urina
 acid uric
 Hemograma = elemente figurate din seria alba +
seria rosie + Hb +hematocrit + plachete
sangvine
- elemente seria alba (Leucocite) > infectii
- elemente seria rosie ( hematii sau eritrocite ) >
transport O2/CO2
- hematocrit - reprezinta volumul de globule rosii
raportat la volumul de sange, exprimat in
procente.
- hemoglobina - implicata direct in transp O2/CO2
- plachete sangvine - trombocite (controlul
sangerarii)
Implicatii clinice

 Leucocitoza (> 11.000/mm3)

Cauze:
 Leucemie
 Trauma/leziune tisulara (inclusiv intra-
/postoperatorie)
 Neoplasme maligne
 Stari toxice, coma
 Hemoragie acuta
 Necroza tisulara
 Medicamente/droguri
 Implicatii clinice
Leucopenie (<4000/mm3)
A) Infectii virale/bacteriene
B) Intoxicatii cu metale grele, radiatii ionizante,medicamente:
 Antibiotice
 Barbiturice
 Antihistaminice
 Anticonvulsivante
 Arsenic
 Analgezice
 Antiinflamatorii
Implicatii clinice
1. Valori scazute ale numarului de eritrocite:
 Anemie prin deficit Fe
 Diverse afectiuni: mielom multiplu, leucemie,
hemoragie acuta sau cronica,
 lupus eritematos
2. Eritrocitoza:
 Primara: eritremia-etiologie necunoscuta
 Secundara: afectiuni renale, tabagism,
carboxihemoglobina
 Relativa: deshidratare
Implicatii clinice
1. Creatinina – in mod fiziologic excretata de rinichi, fiind produs al
metabolismului muscular
 Valori normale: 14–26 mg/kg/24ore barbati; 11-20 mg/kg/24ore
femei
 Valori crescute: insuficienta cardiaca, nefrita cronica
 Valori scazute: afectiuni hepatice cronice grave

2. Acid uric – rezulta din metabolizarea purinelor

Valori normale: 250–750 mg/24ore. Crescut: dieta excesiv compusa
din purine sau metabolizarea patologica purinelor
 Scazut: <400 mg/24ore; in: afectiuni renale cronice, deficit de acid
folic, intoxicatie cu Pb
 Crescut: <1000 mg/24ore; in: hepatita virala, nefrolitiaza
Implicatii clinice
1. Timpul de sangerare – implicatii clinice:
 Crescut: trombocitopenie, insuficienta renala acuta, leucemie,
terapie cu anticoagulante
2. Hipoglicemie:
 Carcinom pancreatic
 Boala Addison (insuficienta suprarenala)
 Afectiuni hepatice (alcoolism, intoxicatii cu arsenic)
 Pre-diabet (dupa definita Asociatiei Americane de Diabetologie)
3. Hiperglicemia:
 Afectiunea Cushing (glucocorticoizi ↑ -> glicemie ↑)
 Stress acut emotional sau fizic (accident cerebrovascular,
convulsii)
 Acromegalie, gigantism, pancreatita acuta sau cronica, neoplasm
de pancreas
 Afectiuni hepatice grave/cronice
 Implicatii clinice

Trigliceride crescute:
 Hiperlipoproteinemie
 Afectiuni hepatice, alcoolism
 Afectiuni renale
 Hipotiroidism
 Diabet netratat
 Pancreatita
 Infarct miocardic
 Anorexie nervoasa
Trigliceride scazute:
 Lipopoteinimie congenitala
 Malnutritie, sindrom de malabsorbtie
 Hipertiroidism
 Implicatii clinice
Hipercolesterolemie
Hipercolesterolemie tipul II familial
Afectiune hepatoceulara
Glomeruonefrita
Insuficienta renala cronica
Hipotiroidism
Diabet netratat
Alcoolism
Afectarea depozitarii glicogenului (afectiunea von
Gierke)
Obezitate
 Implicatii clinice

Hipocolesterolemie
a. Afectiune hepatocelulara severa
b. Hipertiroidism
c. Sindrom de malabsorbtie, malnutritie
d. Anemie cronica
e. Arsuri grave
f. Infectii acute
Contraindicatii absolute aplicare implant
 Tratament prelungit cu medicamente imunosupresoare
 Lupus eritematos diseminat
 Discrazii sanguine sau coagulopatii
 Tumori maligne regionale
 Boli metastatice
 Osteoradionecroze
 Abuz de alcool sau droguri
 Tulburări psihice severe
 Boli acute
 Graviditate
 Pacienţi nemotivaţi
 Boli metabolice decompensate
 Contraindicatii relative
 Cardiovasculare: HTA, angină pectorală, insuficienţă
cardiacă, endocardita bacteriană
 Endocrinopatii: DZ, afecţiuni tiroidiene, afecţiuni ale
suprarenalelor
 Hematologice: anemii, afecţiuni leucocitare
 Afecţiuni pulmonare grave
 Afecţiuni hepatice: ciroza
 Afecţiuni osoase: osteoporoza, hipovitaminoza D,
hiperparatiroidism,displazia fibroasă, boala Paget,
mielom multiplu
 Afecţiuni ale SNC: epilepsia
 Pacienţii cu proteze de şold, alte proteze ortopedice
 Factori de risc
 Boli sistemice grave ( osteomalacia,
osteogeneză imperfecta)
 Pacienţi imunodecompensaţi datorită
infecţiei HIV
 Dependenta de alcool sau de alte droguri

 Diateze hemoragice sau medicatie

anticoagulanta
 Pacienţi necooperanţi sau cu afecţiuni grave
psihice
Tabagismul
 Altereaza sinteza şi acţiunea PMN cu efect
antibacterian
 Inhiba secretia salivara
 Inhiba vindecarea plagilor osoase
 Inhiba actiunea sistemului imunitar specific
 Produce vasoconstrictie
 Ischemie
 Inhiba producerea de fibrinogen (factorul I al
coagularii)
 Inhiba procesele de agregare plachetara
EXAMINAREA ORALA

 Multe afectiuni (sistemice sau locale) pot

prezenta semne care apar la nivelul fetei,
capului si gatului sau intra-oral
 Examenul complet poate ajuta la
formularea unui diagnostic diferential si
la stabilirea unei scheme terapeutice
bazate pe evaluarea corectă a semnelor si
simptomelor bolii
EXAMINAREA ORALA

 Fiecare boala poate avea manifestări

individuale
 Evaluare atentă va ghida clinicianul la
diagnostic precis
DOMENIUL DE INTERES

 Boli ale capului si gatului

 Boli ale țesuturilor de susținere dure &
moi
 Boli ale buzelor, limbii, glandele salivare,
mucoasei orale
 Boli ale țesuturilor orale, care sunt o
componentă a bolilor sistemice
ECHIPAMENT
Asigurati-va că aveți toate materialele necesare pentru a finaliza
examenul oral:
 oglindă
 Retractor al partilor moi (apasator de limba)
 Comprese sterile
Pentru a observa orice modificări de culoare trebuie să se usuce
mucoasa
 EXAMINAREA CAP, GAT, CAVITATE ORALA
 Fii sistematic
 Examinare si completare în mod constant în
aceeasi ordine
 A se vedea fisa clinică pentru un ghid
general
EXAMINARE EXTRA-ORALA
 Examinare zona cap & gat
 Observa: culoarea pielii
 Determina: functionarea nervilor cranieni
 Normal vs. anormal

Paralizii

AVC, traumatisme
 Simetria faciala
 Una dintre tehnicile cele mai utilizate
de analiză a simetriei faciale
foloseşte linia mediană ca reper.
Imaginea feţei se împarte în două
jumătăţi care sunt ulterior replicate şi
aşezate în oglindă. Cele două chipuri
rezultate sunt asemănătoare între ele
şi cu cel original. Cu cât diferenţele
sunt mai mici, cu atât mai multe
elemente respectă simetria. Situaţia
normală presupune alinierea liniilor
interincisive cu linia mediană a feţei.
 Linia mediana a fetei coincide in 40%
din cazuri cu linia interincisiva
superioara. Linia interincisiva
inferioara poate coincide cu linia
intericisiva superioara, in 80% din
cazuri ne confruntam cu
laterodeviatii.
 Toate aceste modificari privind linia
mediana trebuiesc stabilite de la bun
inceput si evaluata posibilitatea de
corectare.
 Linia surasului
 În analiza globală a surâsului, se consideră că linia
incizală este o curbă continuă, concavă superior,
care trebuie să aibă o direcţie paralelă cu linia buzei
inferioare pentru ca un zambet curbat arata mult mai
tineresc, in timp ce un zambet plat arata imbatranit.
 Marginile incizale sunt cele mai importante în
determinarea unui zâmbet “perfect”.
EXAMINARE EXTRA-ORALA
 Palpare manuala noduli limfatici
 Marginile sunt distincte?
Palpare bi-digitala. Verifica noduli, anormalitati,
mucocele, fibroame

noduli Mucocel-glande salivare mici

 EXAM: BUZE

 Rasfrange limba pentru examinarea mucoasei

 Observa atasamentul frenului/ tensiuni ale tesutului
Exam: Palparea buzelor
 Consistenta
 Orificiile glandelor salivare mici
 Leziuni, ulceratii
 Inspectie Palpare mucoasa jugala
 EXAMINARE: MUCOASA ORALA
 Modificari culoare:
 Variatii normale: Neg
Coloratie etnica

Amalgam tattoo

Linea alba
EXAMINARE: MUCOASA ORALA
 Canal Stenon (inflamatii, semne de blocaj)
EXAMINARE: MUCOASA ORALA

 Leziuni – albe, rosii

Nodul
GINGIA

 culoare, tonus, textura, arhitectura & aspect

mucogingival
GINGIA
 Hiperplazii
 Localizate, generalizate?

 Eritematoase vs. fibroase

 Hiperplazii medicamentoase: Anti-epileptice, beta

blocante, imunosupresoare
Torus mandibular
Exam: palatul moale

 Aspect: linear, in perdea?

 Amigdale, orofaringe
 EXAM: LIMBA
 Limba si zona sublinguala cele mai frecvente localizari
cancer oral
 Se inspecteaza: papile, epiglota

Papile circumvalate

papile foliate

papile fungiforme
EXAM: TONGUE

 Inspectie pt examinare zona laterala

 Prinde cu tifon

 Rasfrange pt zona ventrala

 Exam: Zona sublinguala

 inspectie, palpare – bimanuala

 Canal Wharton

 Leziuni maligne
OCLUZIA

 Interferente
OCLUZIA