DUREREA

Durere ….si viata!!!

 Aristotel- nu putem invata fara durere.

 Shakespeare – Durerea este otrava frumusetii
 Faulkner - Daca ar trebui sa aleg intre durere
si experienta as alege … durerea
 Coehlo- Asteptarea e dureroasa, …dar sa nu
stii cum sa faci este cel mai dureros
 Cioran- limita fiecarei dureri este o durere si
mai mare
Definitie

 durerea este definita ca o experienta senzitiva si

emotionala neplacuta asociata cu leziune tisulara
actuala sau potentiala sau descrisa in termenii
unor asemenea modificari (definitia IASP)

 Durerea semnalează o leziune tisulară prezentă

sau iminentă permiţând prevenirea sau
agravarea leziunii având un rol protector.
Componentele perceptiei durerii

 originea stimulului nociceptiv,

 durata stimulului nociceptiv,
 repetitia stimulului nociceptiv,
 caile nervoase prin care stimulul este
transmis de la nociceptor la centrii de integrare.
Mecanisme
 Leziunea tisulara este detectata prin receptori
specializati atasati fibrelor A-delta si C, a caror activitate
poate fi modulata de modificari inflamatorii si neurale
din imediata lor apropiere.
 Activarea sistemului nociceptiei este declansata, de
regula, prin lezare tisulara, prin leziuni ale sistemului
nervos central sau periferic.
 Durerea poate apare si in absenta nociceptiei:
sdr.talamice, tic dureros, nevralgia postherpetica,
durerea in membrul fantoma, durerea neuropata
 Nociceptia poate fi blocata prin anestezie generala si
locoregionala (sau prin modulare descendenta conform
teoriei lui Wall si Melzack).
Durerea protopatica

 este transmisă prin fibre C lente,

nemielinizate,
 este denumită “durere adevarată” ,
 este dificil de localizat,
 persistă după îndepartarea stimulului
dureros,
 determină reflexe autonome şi motorii.
Durerea discriminativa

 este transmisa prin fibre a & d mielinizate,

rapide,
 este denumita si epicritica,
 permite depistarea cu acuratete a
localizarii si naturii stimului dureros,
 determină reflexe protective
Fiziopatologie
 S-a dovedit ca "plasticitatea" sau memoria durerii are rol
in perceptia durerii; aceste fenomene se explica prin
potentare sinaptica prin stimulare repetitiva.
 Pe langa acestea, factori de mediu influenteaza durerea.
Componeneta genetica este modificata de experiente
dureroase anterioare.
 Leziunea tisulara este generatoare de durere si stres;
organismul are tendinta de a restabili homeostazia
utilizand sisteme neuronale, hormonale,
comportamentale, etc.
 Raspunsul de tip stres are loc atat la nivel local (citokine)
si sistemic (corticosteroizi), cat si pe arii extinse la nivel
cerebral
Componenta psihica

 Suferinta in cadrul perceptiei dureroase

presupune raspunsul afectiv negativ indus de
durere, teama, anxietate, pierderea contactului
cu mediul social, familial, profesional, etc;
 Exista un "limbaj al durerii", folosit pentru a
descrie suferinta, indiferent de cauza
declansatoare.
 Comportamentul indus de durere este
intotdeauna influentat de factori de mediu,
actuali sau anticipati.
Semiologia durerii

 Topografia durerii
 Cronologia durerii
 Intensitatea durerii
 Calitatea durerii
 Manifestari ce insotesc durerea
 Atitudinea, comportamentul si fen psihice
 Factori ce agraveaza / amelioreaza durerea
 Durata durerii
 Durerea tranzitorie presupune activarea nociceptorilor in absenta
oricarei leziuni tisulare.
 Durerea acuta este declansata de leziune tisulara si activarea
nociceptorilor la locul leziunii.
 Aceasta moduleaza caracteristicile de raspuns ale nociceptorilor, conexiunile
lor centrale si componentele locale ale sistemului nervos vegetativ.
 Paralel cu cicatrizarea leziunii tisulare initiale se produce restabilirea functiei
normale a nociceptorilor.
 Durerea cronica poate fi declansata de lezare tisulara sau boala, dar este
perpetuata de factori, altii decat cei care au declansat initial sindromul
dureros, iar organismul nu poate restabili homeostazia in sistemul
nociceptiei fie datorita unei leziuni a sistemului nervos (central sau
periferic), fie prin pierderea unei parti a organismului.
 Stres-ul, factorii afectivi si de mediu joaca un rol important
 modificari induse in SNC ca raspuns la leziunea tisulara, sunt reversibile
 modularea poate fi benefica sau deterioranta
 Localizarea durerii
 D.periferica:
 Somatica superficiala
 Somatica profunda
 Viscerala
 D.neurogena
 Periferica
 Centrala
 D.psihogena
 D.somatica
 D.somatica supeficiala
 D.somatica profunda
 Ag.fizic nociceptori
 Nociceptori profunzi
cutanati
 Mai putin bine localizata
 Bine localizata
 Segmentara
 Propotionala intensitatea
stimulului  Iradiere specifica
 Caracter determinat de  Intensitate corelata
natura stimulului stimulului
 Pragul apropiat intre  Senzatie ascutita,
indivizi intepatura, pulsatil
 Accentuat mobilizare
D.neurogena

 Centrala  Periferica
 Intensa  Nevritica / nevralgica
 Spontan  Difuza
 Triger  Teritoriu
 severa  Stimuli banali
 Disproportionata
Caracterele durerii

 Colicativa: fond + exacerbari

 Torsiune, crampa
 Org cavitare – spasm
 Junghi: localizata, intensa,
 Impunsatura pumnal
 Pulsatila: infl.cavitati inchise sau arteriale
 Accentuare sincrona pulsului
 Claudicatia: crampa musculara efort
Intensitatea durerii
Durerea somatica - viscerala

 durerea somatica , durere care este usor de

localizat si care se caracterizeaza printr-o
senzatie distincta,
 o durere viscerala este o durere difuza si greu
de localizat, care se raporteaza la segmentele
somatice (de ex. musculatura sau piele -
dermatomal sau miotomal) si care este
asociata cu reactii emotionale si vegetative
mult mai puternice.
D.viscerala

 Inervatia aferenta viscerala urmeaza caile

inervatiei vegetative catre releele centrale. La
nivelul maduvei spinarii, terminatiile aferente ale
neuronilor din lamelele I, II, V si X sunt raspândite
la nivelul câtorva segmente si pot include
maduva controlaterala.
 Acesti neuroni primesc convergente de la nivelul
structurilor somatice, avind capacitatea de
raportare a durerii; convergente viscero-
viscerale sunt deasemenea comune.
 Viscerele primesc o inervatie extrinseca dubla:
aferente spinale si vagale.
Durerea viscerala

 Este difuza si greu de localizat,

 Se refera dar nu se simte la nivelul sursei,
 Este produsa de stimuli diferiti de cei adecvati
activarii nociceptiei somatice. Stimulii durerii
viscerale sunt :
 distensia organelor cavitare,
 tractiunea la nivelul mezenterului,
 ischemia
 factorii endogeni, raspunzatori de procesele
inflamatorii.
Durerea referita

 Resimtita intro arie ce nu reprezinta sediul leziunii

 Angina pectorala: pumn, antebrat, umar, mandibula
Clasificare cefalee - 2003

 cefalee primare (categoriile 1-4) neasociate cu o leziune

cerebrală structurală, acestea fiind reprezentate de:
migrenă, cefaleea de tip tensional, cefaleea cluster şi
diverse alte cefalalgii nelezionale şi
 cefalee atribuite (secundare) (categoriile 5-13) care sunt
asociate cu o leziune patologică subiacentă (variaţii ale
presiunii LCR, tumori cerebrale, afecţiuni
cerebrovasculare, tulburări ale homeostaziei, ingestie de
diferite toxice, infecţii intracraniene sau sistemice,
afecţiuni ale feţei şi gâtului, precum şi nevralgii craniene).
Ultima categorie (14) cuprinde cefaleele neclasificate în
alt loc sau nespecifice.
IHS OMS DIAGNOSTIC
ICHD-II ICD-10NA [si cod etiologic ICD-10 pentru cefaleele de tip secundar]
Cod
Cod
1. [G43] Migrena

2. [G44.2] Cefalee de tip tensional

3. [G44.0] “Cluster-headache” (cefaleea in ciorchine) si alte cefalalgii trigeminale

autonome
4. [G44.80] Alte cefalee primare

5. [G44.88] Cefalee atribuita traumatismelor cranieni si/sau cervicale

6. [G44.81] Cefalee atribuita unor afectiuni vasculare craniene sau cervicale

7. [G44.82] Cefalee atribuita afectiunilor intracraniene non-vasculare

8. [G44.4 sau G44.83] Cefalee atribuita utilizarii unor substante sau sevrajului

9. [G44.821] Cefalee atribuita infectiilor

10. [G44.882] Cefalee atribuita unor tulburari ale homeostaziei

11. [G44.84] Cefalee sau durere faciala atribuita afectiunilor craniului, gâtului, globilor
oculari, nasului, urechilor, sinusurilor. dintilor, cavitatii bucale sau altor
structuri faciale sau craniene
12. [R51] Cefalee atribuita afectiunilor psihice

13. [G44.847, G44.848 Nevralgii craniene si cauze centrale de durere faciala

G44.85]

14. [R51] Alte cefalee, nevralgii craniene, dureri faciale centrale sau primare
Migrena

 Clasica:
 prodrom: tulb.vedere, parestrezii, confuzie
 Hemicranie
 Gfreata varsaturi
 Fotofobie
 4-72ore
Cefalee vasculara

 Cluster headache  Cefalee nemigrenoasa

 Crize succesive scurte  Vasodilatatie

 Hemicranie  Pulsatila
 Fen.vegetative:  Febra, nitrati, BCC,
lacrimare, rinoree, HTA
eritem