Direcţii nutriţionale

pentru 2019

Profesor coordonator:

Lector dr. ing. GEORESCU LUMINIŢA ANCA

Asistent:

Profesor dr. ing. DANA MORARU

Student : BARBU-CREŢU
IONEL
SIA/IPA Anul II
 Trendurile in nutritie pentru 2019 se pot
impati in post intermitent,dieta keto sau
mediteraneana.
 Dacă anul 2018 a fost sub semnul dietei
ketogenice, se pare că în 2019 tendinţele în nutriţie
nu se referă la o dietă anume, ci la o serie de concepte
alimentare şi de stil de viaţă, care urmăresc
îmbunătăţirea stării de sănătate.
Potrivit acesteia, o preocupare deosebită este
alimentaţia pentru sănătatea creierului, cea pentru
descoperirea combinaţiilor alimentare cu efect anti-
îmbătrânire precoce şi de menţinere a greutăţii la un
indice de masă corporală cât mai scăzut.
 Concentrare mare va fi şi pe alimentele şi
suplimentele care conţin componente active ce luptă
cu anxietatea, memoria alterată, lipsa de
concentrare şi chiar depresia (vitaminele B6, B12,
colină, 5 HTP, magneziu).

În opinia nutriţionistului, vor câştiga tot mai

multă popularitate mesonutrienţii, componentele
active din diverse plante cu importante beneficii
pentru sănătate (proprietăţi anti-inflamatoare şi anti-
îmbătrânire dovedite clinic), cum sunt curcuminul
din turmeric, licopenul şi antocianinele din
legumele cu pigment închis etc.
 "Postul intermitent, dieta keto bazată pe plante, nu
pe proteine animale şi dieta mediteraneană se pare
că vor fi alegerile cele mai populare pentru 2019,
iar cacaoa, lactatele vegetale (din orez, ovăz,
mazăre, cocos, cânepă, caju şi migdale) şi extractele
din seminţe de cânepă (uleiurile în special) vor fi
mult consumate în acest an.
 Din punct de vedere al macro şi micro-
nutrienţilor, programele alimentare care vor fi
adoptate în 2019 se vor concentra foarte mult pe
aportul de grăsimi sănătoase, fibre alimentare şi
probiotice".

Reprezentantul Societăţii Române de Educaţie

Nutriţională mai afirmă că lipidele sau grăsimile
sunt o sursă majoră de energie pentru organismul
uman, însă nu e singura şi, în plus, o cantitate
prea mare de grăsimi în dietă este dăunătoare.
 Totodată, sistemul circulator este cel mai
afectat, deoarece nivelul crescut al lipidelor din
sânge (în special al colesterolului) contribuie la
creşterea incidenţei accidentelor vasculare şi a
numărului de infarcturi cardiace.
 Nutritionistii arată că există surse foarte
necesare de grăsimi sănătoase la îndemână:
nucile, migdalele, untura de peşte extrasă la
rece, uleiul de măsline sau din sâmburi de
struguri etc.
 De asemenea, fructele oleaginoase cum sunt
nucile, seminţele neprelucrate termic sunt
alimente concentrate, foarte sănătoase şi nutritive,
însă este important să se consume cu moderaţie,
datorită conţinutului lor mare în calorii.
 "Este bine ştiut faptul că nucile, spre exemplu,
constituie o bună sursă de proteine vegetale, acizi
graşi esenţiali, minerale şi vitamine (complexul de
vitamine B) şi acid folic. Trebuie remarcat faptul
că grăsimile pe care nucile le conţin sunt
polinesaturate, adică sunt grăsimi care cresc
componenţa benefică a colesterolului (HDL).
Ideal este ca nucile să se consume în forma lor
naturală, neprăjite şi nesărate. În acest fel, şi
aminoacizii esenţiali constituenţi îşi menţin
proprietăţile terapeutice".
 Unele dintre substanţele nutritive care
creează multe probleme de sănătate din cauza
neglijării aportului sunt fibrele alimentare, care
fac parte din marea familie a glucidelor, dar
care au o particularitate interesantă: fibrele
alimentare nu se digeră de către organismul
omului, ele par să fie un balast care se elimină
odată cu celelalte reziduuri rezultate în urma
procesului de digestie şi fermentaţie din
intestin.
 Faptul că alimentaţia e săracă în fibre are ca
urmare nu numai creşterea consistentei
conţinutului intestinal, dar şi o scădere marcată a
vitezei de eliminare.
 "Bolul alimentar va stagna mai mult timp în
intestine, iar scăderea tranzitului intestinal va
prelungi durata de contact a diferitelor substanţe
toxice şi cancerigene cu mucoasa intestinului,
ducând astfel la o creştere a riscului pentru apariţia
cancerului la acest nivel. Multe studii arată că
persoanele care consumă mai frecvent varză,
conopidă, ceapă, salată verde, castraveţi, precum şi
alte vegetale cu conţinut semnificativ de fibre
alimentare au un risc mai scăzut pentru cancerul de
intestin gros şi rect decât persoanele care consumă
mai rar aceste alimente", spune nutriţionistul.
 Fibrele alimentare au proprietatea de a modera
semnificativ cantitatea de colesterol absorbită din
intestin şi astfel o alimentaţie bogată în fibre
alimentare oferă o protecţie importantă faţă de
creşterea nepermisă a colesterolului sanguin.
Carnea, laptele, ouăle, brânzeturile din
alimentaţia zilnică nu conţin fibre. Pâinea şi
cerealele ar putea, în mod normal, să fie o sursă
importantă de fibre alimentare, cu o condiţie:
cerealele să fie utilizate integral.
 Nutritionistii amintesc că
probioticele sunt culturi vii de bacterii
care trăiesc în tractul digestiv în deplină
armonie cu restul organismului.
 "În ultimii 10 ani, aceste bacterii, care nu produc
nicio boală, au fost studiate cu mare atenţie pentru
a li se pune în evidenţă rolul pe care-l joacă în
reglarea imunitară, în absorbţia nutrienţilor sau în
tratamentul diareei la copii şi adulţi. Din
păcate,echilibrul acestor culturi bacteriene este
sensibil şi poate fi uşor perturbat de factori cum ar
fi: stresul, antibioticele sau anticoncepţionalele.
Majoritatea probioticelor sunt produse în urma
proceselor de fermentaţie a acidului lactic iar cele
mai cunoscute microorganisme folosite la
producerea probioticelor sunt Lactobacillus şi
Bifidobacterium.
 Conceptul probiotic constă în aceea că, dacă
bacteriile benefice sunt introduse în tractul digestiv
la momentul la care organismul este expus la boli
sau după un tratament puternic cu antibiotice (care
distrug şi flora probiotică), dezechilibrul
sistemului digestiv poate fi minim. Spre exemplu,
flora intestinală are nevoie de 6 luni să se
regenereze după un tratament de 7 zile cu
antibiotice.
 În schimb, probioticele se comportă ca nişte
antibiotice naturale, care nu perturbă funcţionarea
normală a tractului digestiv, însă pot inactiva agenţi
patogeni periculoşi cum ar fi: Salmonela, E-coli,
stafilococi etc.", explică nutriţionistul.
 Potrivit acesteia, un pahar cu chefir sau iaurt
(fără aport de zahăr, fructe, cereale, seminţe sau
alte adaosuri) poate fi consumat pentru perioade
lungi de timp, fie pentru o dietă echilibrată, fie
pentru a trata o diaree rezultată din diverse
motive: stres, consum de antibiotice, infecţii etc.
 Se mai afirmă că există persoane care, deşi
manifestă o intoleranţă la lactoză, pot consuma
iaurt deoarece lactoza (sau zahărul din lapte)
fermentează şi este transformat în acid lactic în
iaurt, chiar sub acţiunea probioticelor, în schimb
persoanele alergice la proteinele din lapte nu pot
consuma nici iaurt şi atunci suplimentarea cu
probiotice este soluţia cea mai simplă.
 "Alimentele care conţin probiotice sunt de
obicei naturale, însă pot fi şi fabricate prin
procese bine controlate, care să menţină
culturile de bacterii vii şi după fabricare.
Iaurtul, kefirul, brânza proaspătă de vaci, varza
murată, gogonelele sunt doar câteva exemple
de alimente bogate în probiotice", mai spune
nutriţionistul.
 „O dietă echilibrată înseamnă
câte o prăjitură în fiecare
mână”

VÃ
MULŢUMESC !