PROIECT DE LECŢIE

Clasa. A VII-a
Subiecţii!: DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE
Tipul lecţiei: actualizarea cunoştinţelor şi însuşirea regulilor şi recomandărilor din DOOM2
Obiective operaţionale: vezi fiecare activitate de învăţare Resurse educaţionale pentru
atingerea obiectivelor:
conţinuturi vizate conform programului şi manualului;
capacităţile normale de învăţare ale elevilor de clasa a VII-a -
50*
Strategia didactică:
> metode şi procedee: exerciţiul (de articulare corectă de despărţire în silabe), explicaţia,
demonstraţia
> mijloace de învăţământ: exerciţiile din manual, fişe de cuvinte, fişă de lucru, caietul, tabla.
> forme de organizare: frontală, pe perechi, individuală cu raportare ulterioară, independentă.
> modalităţi de evaluare: orală şi scrisă(întărirea răspunsurilor, observaţia sistematică,
analiza activităţii independente finale)

ACTIVITATEA I: captarea atenţiei

Obiective operaţionale:
Ol. să definească silaba
Metode şi procedee: conversaţia
dirijată Timp: T
Descrierea activităţii:
Pentru a comunica verbal, folosim enunţuri, mai lungi sau mai scurte, alcătuite din cuvinte.
Acestea au un sens şi o formă sonoră/grafică şi sunt delimitabile în cadrul enunţului.
Rostiţi după mine (se rosteşte clar, dar foarte repede, cu pauze cât mai mici sau inexistente între
cuvinte): „Copilul a scris'\ Se cere apoi rostirea rară a enunţului, după care profesorul face următoarele
observaţii:
Se poate observa că aţi înţeles ceea ce am rostit eu, pentru că aţi separat cuvintele între ele şi îmi
puteţi spune despre cine e vorba în enunţ. Unii dintre voi au rostit chiar: „co-pi-lul", segmentând primul
cuvânt al enunţului. Se cere unui elev să scrie la tablă cuvântul astfel pronunţat.
Ce sunt aceste segmente?
R: Silabe/grupuri de sunete.
De ce nu aţi scris cuvântul astfel: „cop-il-u-r'?
R posibile: aşa am învăţat/aşa e corect/nu se poate rosti astfel sau se rosteşte foarte greu, cu mare
efort etc.
Prin urmare, silaba este un segment fonic rostit printr-un singur efort respirator, natural. Iară
dificultăţi. Acum notaţi dedesubtul sunetelor numele lor şi spuneţi ce observaţi.
co-pi-lul
cv-cv-cvc

R: fiecare silabă conţine o vocală şi numai una.

Se scriu pe tablă şi pe caiete titlul lecţiei şi definiţia silabei.
Cu unele excepţii, în limba vorbită noi rostim cuvintele iară a le silabisi, însă atunci când scriem,
sfârşitul rândului ne impune despărţirea în silabe, care trebuie realizată tot aşa cum facem când
pronunţăm pe silabe. Astăzi vom reactualiza regulile care trebuie respectate pentru o corectă despărţire în
silabe. De asemenea, vom învăţa şi alte reguli impuse de DOOM, pentru scrierea la capăt de rând.

1
 ACTIVITATEA II: actualizarea regulilor privind criteriul consonantic

Obiective operaţionale:
2. să identifice regulile şi excepţiile de la acestea
3. să aplice corect regulile în cuvintele în care nu există paritate în corespondenţa sunet-literă
Metode şi procedee: exerciţiul oral şi scris, explicaţia, demonstraţia
Timp: 15'
Descrierea activităţii
Exerciţiul 1)
Se cere elevilor să despartă în silabe cuvintele de mai jos, să noteze consoanele şi vocalele şi şă grupeze
cuvintele după asemănarea pe care o observă:
ca-nă car-te as-pri
le-ge lun-git ob-şte
v-cv vc-cv vc-ccv
În funcţie de aceste observaţii, se actualizează şi se scriu regulile I, II şi III , după care se cere despărţirea
în silabe altor cuvinte de acelaşi tip, pentru întărirea [Link] vor fi despărţite în silabe
atât oral cât şi în scris:
lapte, traistă,minciună,colaborare,astral,cinste,vârstă

Exerciţiul 2)
Se dictează o nouă serie de cuvinte, cerându-se despărţirea lor în silabe şi recunoaşterea regulii:
pachete, lighene, ochişor, neghină, examen, pixuri.
Câte un elev vine la tablă şi scrie aceste cuvinte despărţite în silabe, notând deasupra cratimei
numărul regulii aplicate. Se va observa că, deşi literal sunt două consoane, atunci când le pronunţăm,
primele patru cuvinte corespund regulii v-cv, deoarece se percepe acustic un singur fonem. Pentru
demonstraţie, se va folosi scrierea fonetică. O situaţie inversă prezintă ultimele două cuvinte, unde se
percep acustic două consoane, dar se aplică tot regula I, „x" fiind considerat un singur element,
indivizibil în scris.

Exerciţiul 3)
Se dictează o nouă serie de cuvinte: cablu, piatră, cupru, tablou, mijloc, omletă, zvârlire, vâslă,
Tuzla. Se cere mai întâi elevilor să pronunţe silabele prelungind cât mai mult vocala. Astfel, se va observa
imposibilitatea/ nenaturaleţea rostirii de tipul: cab-liL notându-se prin urmare excepţia de la regula II,
precum şi acele grupuri de consoane (cu lichidele sonore r/l în poziţia a doua) care respectă regula: jl, mi,
si, zi, rl. Se scriu pe caiete cele două coloane:
v-ccv vc-cv
Ca-blu mij-loc
Pia-tră om-le-tă
Cu-pru zvâr-li-re
Ta-blou vâs-lă
Tuz-la
Exerciţiul 4)
Se scriu pe tablă cuvintele: sculptură, somptuos, punctaj, funcţie, lincşii, sandviş, arctic,
astmatic, pustnic, translator, delincvent şi se cere elevilor să le pronunţe atât legat, cât şi despărţit în
silabe, insistând de data această pe articularea cât mai corectă a fiecărei consoane în parte.. Tot pe
principiul comodităţii articulatorii, se va observa că acestea constituie excepţie de la regula III. Se scrie
deci formula: vec-cv şi apoi câte un elev va scrie la tablă cuvântul despărţit în silabe. Ceilalţi vor face
acelaşi lucru pe caiete, după care vor izola grupurile de consoane: Ipt, mpt etc.

2
 ACTIVITATE 4 III: actualizarea regulilor privind criteriul vocalic

Obiective operaţionale:
04. să identifice vocalele în hiat, diftongii şi triftongii, despărţind corect în silabe
Metode şl procedee: exerciţiul oral şi scris, analiza fonetică Timp: 5'
Descrierea
activităţii:
ExerciţiulS
)
Se dictează cuvintele: aer, avion, poluare, zoologie, alee, maică, ploaie, lupoaică, aripioară,
cerându-se elevilor să le scrie direct despărţit în silabe şi să recunoască un fenomen fonetic deja învăţat.
După ce vor fi identificate vocalele în Mat, diftongii şi triftongii, cu subnotarea vocalelor şi a
semivocalelor, se scrie pe caiete regula v-v: despărţirea se face între vocale sau înaintea
diftongiilui/triftongului următor.

ACTIVITATEA IV: actualizarea regulilor de analiză morfologică şi prezentarea recomandărilor

DOOM2

Obiective operaţionale:
04. să identifice vocalele în hiat, diftongii şi triftongii, despărţind corect în silabe
Metode şi procedee: exerciţiul oral şi scris, explicaţia, demonstraţia
Timp: 10'
Descrierea
activităţii:
Exerciţiul
6)
Se scriu pe tablă cuvintele: portbagaj, postbelic, astfel transatlantic, dreptunghic, niciodată. Se
cere elevilor să explice sensul acestora, observându-se astfel faptul că ele sunt compuse din două
elemente sudate. Se explicăm elevilor că pot aplica atât regula despărţirii fonetice, cât şi pe cea a analizei
morfologice, prima având prioritate. Chiar şi aşa. elevii vor observa, prin articularea fiecărei silabe, că în
primele trei cazuri, comoditatea articulării impune cratima exact pe locul de sudare, iar la ultimele două
cuvinte, se poate aplica recomandarea DOOM.
Se explică elevilor că aceeaşi recomandare este valabilă şi în cazul cuvintelor prefixate:
dezechilibru, inegal, dezarmare, inexact.
Exerciţiul 7)
Se dictează cuvintele: înnoda, înnegura, geamlâc, savantlâc, pruncşor, vârstnic. Se cere elevilor
să explice modul de formare al acestora. După identificarea sufixelor, se notează regula despărţirii în
silabe cu respectarea integrităţii prefixului şi a sufixului.
Exerciţiul 8)
Se scriu pe tablă cuvintele compuse: viţă-de-vie, fioarea-soarelui, Ana-Maria, Stâna de Vale.
Mihail Sadoveanu, Şcoala de Arte şi Meserii, 1. Amariei, UNESCO. ONU, RATB şi se explică elevilor că
este interzisă despărţirea în silabe sau la capăt de rând, astfel:
NU se despart decât între elementele componente cuvintele formate prin alăturare cu cratimă;
NU se despart la capăt de rând, nici în silabe, nici între elementele componente, substantivele
proprii compuse:
Nu se despart la capăt de rând literele ce formează cuvinte abreviate.
•*i ,r7<~*/rTA r " i %' alte recomandări DOOM2 privind scrierea la capăt ie rând

Obiective operaţionale:
04. să scrie corect ia capăt de rând ortogramele şi cuvintele compuse prin abreviere
Metode şi procedee: explicaţia

3
Timp: 3'
Descrierea
activităţii;
Exerciţiul
9)
Se dictează enunţuri conţinând ortogramele: într-un, într-însa. ia-o, dându-şi, dându-şi-o etc.
Se explică elevilor că este interzisă despărţirea în silabe în această situaţie, pentru a nu se
confunda cratima cu liniuţa de despărţire în silabe, chiar dacă grupul respectiv vădeşte în rostire mai
multe silabe.
ACTIVITATEA VI: asigurarea retenţiei şi transferului

FISĂ DE LUCRU - 10'

EXERCIŢ.IUL1.

Despărţiţi în silabe cuvintele următoare şi notaţi regula: aerian, treptat, umflă, pridvorul, sperie.

EXERCIŢIUL2.
Subliniaţi cuvintele corect despărţite în silabe:
diftong/dî-ftong tab-la/ta-blă scul-ptor/sculp-tor
i-zlaz/iz-laz sol-sti-ţin/sols-ti-ţin mij-loa-ce/mi-jloa-ce

EXERCIŢIUL 3

Despărţiţi în silabe cuvintele: explozie, exclamaţie, existenţă, oxigen, sufixare, maxilar, extragere.

EXERCIŢIUL 4
Despărţiţi în silabe cuvintele: monarh, dezastru, dezamăgii, sublim, subliniat, monoclu, inexact.

4
 PROIECT DE LECŢIE

clasa a V a
Subiectul:CORESPONDENŢA ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ
Tipul lecţiei: consolidare ţi însuşire de noi cunoştinţe
Resurse educaţionale pentru atingerea obiectivelor:
conţinuturi vizate' conform programului şi manualului;
capacităţile normale de învăţare ale elevilor de clasa a V-a .
50'
Strategia didactică:
> metode şi procedee: jocul didactic, exerciţiul complex (recunoaştere, exemplificare, despărţire în
silabe etc), explicaţia, demonstraţia
mijloace de învăţământ: exerciţiile şi explicaţiile din manual, fişă de lucru, caietul,
1
tabla. /> forme de organizare: diverse; {
/ > modalităţi ie evaluare: orală şi serisă(întărirea răspunsurilor, observaţia sistematică, analiza activităţii
independente finale)

ACTIVITATEA I: consolidarea cunoştinţelor despre sunete şi locul lor în alfabet

Obiective operaţionale:
01. să recunoască vocalele, semivocalele şi consoanele în cuvinte date;
02, să creeze cuvinte noi, prin înlocuirea unor sunete dintr-un cuvânt dat.
Metode şi procedee: jocul didactic de consolidare şi formare de deprinderi în alcătuirea unor paradigme
fonematice
Timp: 10'
Descrierea activităţii:
Se scrie pe caiet titlul primei părţi a lecţiei: Sunetul şi litera -
exerciţii Exerciţiul 1 - jocul consoanelor (pe grupe, numai Ia tablă):
Se scriu pe tablă următoarele cuvinte, în coloană: val. pin, dor, bun, Se cere mai întâi precizarea
sunetelor din care sunt alcătuite. Fiecare elev va forma un cuvânt nou, înlocuind consoanele date, după
regula următoare: de la stânga la dreapta, în ordinea amplasării băncilor, avem trei rânduri, respectiv 4
linii. De pe fiecare rând, respectând liniile, vor ieşi câte doi elevi, pentru a înlocui, primul, consoana
iniţială, al doilea, consoana finală, pe cât posibil în ordinea alfabetică a consoanelor.

Rl R? R3
val bal vad cal vag hal var
pin din pic fim pir gin pis!
dor bor doc cor dop mor dos
bun nun buf! pun bum! sun but

Exerciţiul 2 - jocul vocalelor(individual cu autoevaluare ulterioară):

Păstrând consoanele, înlocuiţi, pentru, toate cuvintele create ia exerciţiul 1, vocala existentă cu
alta, pentru a crea un cuvânt nou. Fiecare cuvânt valorează 1 punct. Câştigă cine a scris primul pe caiet 10
cuvinte.
Elevii vor crea şi vor citi cuvinte de tipul: văl, bol, văd, vid, cei, văr, vâr, vor etc.
Exerciţiul 3 - Jocul semivocalelor( frontal, la tablă şi pe caiete):

5
 Profesoral înlocuieşte consoana / din cuvântul val cu seini vocala i, cerând elevilor să înlocuiască
consoana eu altele. Cine găseşte un astfel de cuvânt, îl scrie, în coloană, pe tablă.
Elevii vor crea cuvinte de tipul: bai, cai, dai, hai, mai, nai ele.
Profesorul operează o nouă înlocuire, a vocalei a cu vocala o. Cerinţa e aceeaşi
Elevii vor crea cuvinte de tipul: boi, doi, foi, joi, mai, noi etc.

ACTIVITATEA II. consolidarea cunoştinţelor despre corespondenţa sunet-literă

Obiective operaţionale:
03. să creeze cuvinte noi, prin completarea unor scheme fonematice.(n.n.: se păstrează, în
trecerea de la simplu la complex, caracterul de joc, ţinând astfel cont de particularităţile vârstei)
4. să transcrie fonetic cuvinte fără dificultăţi, numărând sunetele şi literele prin asocierea
fonem-grafem
5. să utilizeze corect grafemele corespunzătoare fonemului î
06. să pronunţe corect fonemele corespunzătoare grafemului
x
Metode şi procedee: jocul didactic, exerciţiul, explicaţia, demonstraţia
Timp: 10'"
Descrierea activităţii:

Exerciţiul 1: corespondenţa prin suprapunere sunet -literă (frontal, la tablă şi pe caiete)

Completaţi spaţiile goale cu o literă, potrivit indicaţiilor din schemă:
C VCV C Sv V C V C CVcc
a i a 0
a i e ă
a oa u
Elevii completează tabelul cu exemple de tipul: casă, piaţă, sport etc, după care numără, pentru câteva din
exemple, literele scrise şi sunetele pronunţate, observând paritatea sunet-literă: 4s - 41; 5s - 51.
Alcătuiţi cuvinte care să conţină vocalele a, e, o, u o singură data, de două şi apoi de trei ori.
Elevii vor crea cuvinte de tipul: a, e, o, uî, apoi am, el, om, un, respectiv banana, cerere, Dorohoi,
buturugă etc.
Se scrie pe caiet observaţia: De regulă, fiecare sunet este transcris printr-o literă.

Exerciţiul 2: corespondenţa prin selectare logică sunet-literă, literă-sunet

a) Se cere elevilor să precizeze oral, prin delimitare şi numărare, sunetele care compun
următoarele cuvinte pronunţate de profesor: înalt, coborî, neîmpăcat, reîncălzit, vâră, pâri. După
rezolvarea cerinţei, prin despărţire în silabe şi delimitare/numărare de sunete, se cere scrierea acestora pe
tablă şi în caiete. Se consolidează astfel cunoştinţe acumulate în clasele primare despre sunetul /,

î-nalt ne-î-năl-ţat pâi-ne pâ-ri

îm-pă-cat ne-îtn-pă-cat vâ-ră vâ-rî
în-ţe-les ne-în-ţe-les stă-pâ-nă co-bo-rî
în-căl-zit re-în-căl-zit săp-tă-mâ-nă a-mă-rî
Se scrie pe caiete observaţia: Sunetul î poate fi transcris î sau â, în funcţie de poziţia sa în
cuvânt.

b) Se scriu pe tablă cuvintele: ax. exact, examinare, exclamaţie, exerciţiu, exemplu, existenţă, lux,
maxilar, oxigen, prefix, taxator, text. Se cere elevilor să le citească. Se corectează eventualele greşeli, apoi
se notează numărul literelor şi sunetelor din fiecare cuvânt. Se scrie observaţia: Literei x îi corespund.
două sunete: cs sau gz, în funcţie de cuvântul din care face parte.

6
ACTIVITATEA III: acumularea de noi cunoştinţe despre corespondenţa dintre grupurile de litere ce, ci,
ge5 gi, che, chi, ghe, glii şl sunetele aferente, prin transcriere fonetică Obiective operaţionale;
7. să despartă în silabe cuvinte conţinând grupurile de litere date;
8. să transcrie fonetic cuvintele respective;
09. să numere corect sunetele şi literele din fiecare
cuvânt.
Metode şi procedee: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul
Timp: 20'
Descrierea activităţii:
Se scrie pe caiet titlul părţii a doua a lecţiei: Grupurile de litere ce, ci...
a) observarea preliminară a situaţiei fonetice şi intuirea soluţiei prin descoperirea asemănărilor
şi
deosebirilor dintre cazuri: - Se scriu după dictare, la tablă, despărţite în silabe, efect uându-se
corecturile de rigoare acolo unde se face confuzia între e şi i, următoarele cuvinte: cer, cerneala, ceva,
ceas, ceaţă, liceu, circ, cireşe, cineva, ciorbă, picior, faci, ger, gene, geacă, mingea, apogeu, gin, girafă,
magiun, magi, chef, chenar, cheamă, jocheu, chip, închinare, unchi, chioşc, ghem, ghemotoc, gheară,
unghie, triunghi, ghiozdan, liliachiu.
- Se cere elevilor să regrupeze cuvintele care conţin grupuri de două litere, după următorul
criteriu:
prezenţa grupului de litere, respectiv prezenţa în silaba care -1 conţine a unei vocale. Se va obţine
următorul tabel, pe tablă şi pe caiete:
cer ceas circ ci or-bă ger gea-că gin ma-giun
cer-nea-lă cea-ţ? ei-re-şe pi-cior ge-ne min-gea gi-ra-fa giur-giu
ce-va ci-nc-va
I
i i
- Se va observa dificultatea de a încadra cuvintele: liceu, faci, apogeu şi magi, pentru care se va
realiza un nou tabel:
faci liceu
magi apogeu

b)Se explică elevilor că această clasificare îi va conduce la reguli, în felul următor:

1. dacă grupul de litere formează silabă singur sau cu una sau două consoane, ei se pronunţă
ca două sunete distincte, transcrise fonetic astfel: [c e r], [c e v a ], [ i i r c], [6 i n e v a], [g e r],
[g î r a f ă], adică prin paritate sunet-literă. Se scrie pe caiet această observaţie, numărându-se
apoi literele şi sunetele pentru fiecare din cuvintele aflate în această situaţie.
2. dacă grupul de litere formează silabă împreună cu o vocală, el se pronunţă ca un singur
sunet, transcris fonetic astfel: [c a s], [c a ţ ă], [ c o r b ă], [p i c i o r], [g a c ă], [m i n g a],
[ m a g i u n ] , [g u r g u j ţi numit consoană.

3. dacă grupul se află la sfârşitul cuvântului şi nu formează silabă, îi corespunde un singur sunet,
transcris fonetic ca mai sus:[ f a c ] , [mag], numit consoană.
4. dacă grupul este urmat de semi vocala, e sau /, formând cu aceasta silabă finală, îi corespund două
sunete: [1 i 6 eu], [ a p o g e u|.

c) Se face şi demonstraţia kinestezică, elevii fiind atenţionaţi asupra diferenţei de articulare şi de receptare
acustică a perechilor:cer-ceva-ceaţă, cola-eină-eip-eiorbă-fâei, gaiţă-ger-geacă, gin-Gina-magiun-rnagi.
Prin conştientizarea exersată a locului de articulare şi a predominanţei acustice a vocalei următoare
grupului, elevii efectuează o întărire a regulii.
d)Se efectuează acum numărarea, pentru fiecare cuvânt analizat, a sunetelor şi a literelor, după modelul:
cer-[der]: 31, 3s ceaţă - [c a { ăj: 51, 4s faci - [f a c]: 41, 3s

7
Analog, se explică şi demonstrează regulile pentru grupurile de trei litere, după ce elevii
alcătuiesc tabelul:
chef chea-rnă chip chioşc ghem ghea-ră un-ghi-e ghioz-dan
che-nar în-chi-nare ghe-mo-toc
Si, respectiv:
unchi io-cheu
tri-unghi li-li-a-chiu

1. dacă grupul de litere formează silabă singur sau cu o consoană se transcrie fonetic ca
două sunete, din cauză că sunetul h este mut: [k* e fj, [î n k' i n a r e ], [g'e m o t o c], f u ng' i
e]
1. dacă grupul de litere formează silabă cu o vocală.se transcrie ca un singur sunet:[k'a m ăj, [k'o ş
c]
2. dacă grupul se află la sfârşitul cuvântului şi nu formează silabă, se transcrie ca un singur
sunet: [unk']. [t r i u n g ´ ]
3. dacă grupul este urmat de semivocala e sau i, formând cu aceasta silabă finală, îi
corespund două sunete: [ j o k' e u], [ 1 i 1 i a k'i u].

Se efectuează acum numărarea, pentru fiecare cuvânt analizat, a sunetelor şi a literelor, după modelul:
Chef - [K e f] Ş 41, 3s cheamă - [k'a m ă]: 61, 4s.

ACTIVITATEA IV: asigurarea retenţiei şi transferului

Obiective operaţionale:
- 010, să efectueze independent transcrierea fonetică, numărând corect sunetele şi literele pentru
fiecare cuvânt
011, să sublinieze varianta corectă de scriere a unor cuvinte conţinând grupurile de litere studiate..
Metode şi procedee: exerciţiul independent pe fişa de lucra, cu evaluare din partea profesorului Timp: 10'
' Descrierea activităţii:
Elevii primesc fişa de lucra şi rezolvă Independent exerciţiile. Profesorul va realiza feed-back-ul prin
evaluarea lor şi stabilirea măsurilor de ameliorare pentru ora viitoare.

FISĂ DE LUCRU

Exerciţiul 1:
Despărţiţi în silabe, apoi transcrieţi fonetic, precizând numărul, literelor şi sunetelor din
cuvintele:
acei licee aşchie desagi
burghiu ciudă lucea nuci
Exerciţiul 2:
Subliniaţi varianta corectă:
ceora pi/ciorapi cheor/chior schiaună/scheaună
cias/ceas gheată/ghiată gheozdan/ghiozdan

8
 PEOIECT DE LECŢIE

Clasa. A Vl-a
Subiectul: DIFTONGUL, TRIFTONGUL. HIATUL
Tipul lecţiei: consolidare prin exerciţii de corectare a greşelilor ortoepice şi ortografice
Obiective operaţionale: vezi fiecare activitate de învăţare
Resurse educaţionale pentru atingerea obiectivelor:
-conţinuturi vizate conform programului şi manualului;
-capacităţile normale de învăţare ale elevilor de clasa a VI-a
-50 min.
Strategia didactică:
> metode şi procedee: jocul didactic, exerciţiul complex (recunoaştere, exemplificare, despărţire în
silabe etc), explicaţia, demonstraţia
> mijloace de învăţământ: exerciţiile din manual, fişe de cuvinte, fişă de lucru, caietul, tabla.
> forme de organizare: frontală, pe perechi, individuală cu raportare ulterioară, independentă.
> modalităţi de evaluare: orală şi scrisă întărirea răspunsurilor, observaţia sistematică, analiza
activităţii independente finale)

ACTIVITATEA 1: captarea atenţiei prin jocuri de reglare a .respiraţiei şi stimalare a muşchilor

aparatului articulator Obiective operaţionale:
O1.să articuleze corect, clar sunete şi grupuri de sunete
Metode şi procedee: jocul didactic
Timp: 5'
Descrierea activităţii:
Pentru captarea atenţiei elevilor, se propun trei jocuri:
1. rostirea alfabetului în lanţ
2. articularea rapidă, cu reglarea respiraţiei, a silabelor directe şi inverse: si, se, sa, so, su, să, es, as,
os, us etc. apoi articularea logotomilor: sac, sus, sis, asa, isa
3. selectarea vocalelor şi a consoanelor şi articularea lor ortofonică în perechi ca v-f. d-t, b-p, r-l, s-
z, ş-j, c-g etc, urmate de vocale: va-fa, vi-fi etc sau de semivocale şi vocale: voa-foa, bia-bea etc

ACTIVITATEA II: exerciţii de ortoepie şi ortografie în cazul diftongilor cu dificultăţi în

recunoaştere şi analiză
Obiective operaţionale:
2. să identifice diftongii în urma despărţirii în
silabe
3. să identifice corect vocala şi semi vocal a din
diftong
3. să pronunţe şi să scrie corect cuvinte ce conţin diftongi
Metode şi procedee: conversaţia dirijată, exerciţiul de pronunţare, despărţire în silabe, analiză structurală
Timp: 15'
Descrierea activităţii:
Ora trecută am actualizat, prin exerciţii de recunoaştere şi de analiză a formei, cunoştinţele despre
sunet, literă, diftong, triftong şi hiat.
Din fişa pe care aţi rezolvat-o ia sfârşitul orei, am selectat pentru astăzi acele exemple la care aţi
întâmpinat dificultăţi şi aţi săvârşit greşeli, (vezi exerciţiu3/13 manual).

9
 Astăzi vom exersa pronunţarea şi scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de sunete,
încercând să stabilim cauze şi reguli, acolo unde se poate, pentru a evita aceste greşeli pe viitor.
Înainte de a studia fişele voastre, veţi primi o nouă listă de cuvinte, pe care va trebui să le
despărţim în silabe şi să le grupăm în funcţie de gradul de dificultate pe care î l p r e z i n t ă .
Se distribuie elevilor fişa conţinând următoarele 25 de cuvinte, ele constituind exemple
care pun, într-un grad mai mare sau mai mic, probleme la nivel de clasa a VI-a

moară setea scriai puiet uită

cântau ţi-i piu iarbă iute
copiii iepure aluat copii rămâi
rouă dulău noroi steaua pe-o
l-ai pui Ţi-a vreo viu
A) Cu ajutorul conversaţiei dirijate, se va realiza o clasificare a cazurilor, ţinându-se cont de ceea ce ştiu
deja elevii şi de faptul că profesoral are deja experienţa greşelilor frecvente:
1. Care este primul pas în identificarea cuvintelor ce conţin diftongi?
R: despărţirea lor în silabe — se realizează pe caiete, încercuindu-se silaba care conţine diftong
-individual, cu raportare ulterioară.
2. Care diftongi vi se par mai uşor de recunoscut?
R: Cei în alcătuirea cărora intră sunetul a, ă, â, pentru că ştim că acestea sunt totdeauna vocale.
3. Izolaţi aceste cuvinte, alcătuind o coloană pe care o veţi scrie la tablă şi pe caiete. Notaţi vocala
şi
semivocala.
R:
moa-ră cân-tau
iar-bă du-lău
se-tea ro-uă
scri-ai ră-mâi
a-luat

4. Dintre aceste cuvinte, cu adevărat dificile pot fi următoarele grupe:

a) a-luat a-lu-at
b) ro-uă; ---► perceperea unui hiat în Iocul diftongului
c) l-ai : neidentificarea diftongului din cauza ortogramei

Unii dintre voi aţi despărţit în silabe în mod diferit, obţinând astfel un hiat. Ce alte cuvinte care conţin
vocalele u-a în hiat v-au putut conduce la această soluţie? R: po-lu-a/po-lu-a-re; e-va-iu-a/e-va-lu-a-re ete.
Utilizând îndreptarul ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, vom observa că atât cuvântul aluat cât şi
cuvântul a lua conţin diftong. Confuzia poate veni din necunoaşterea faptului că exemplele date de voi
sunt cuvinte provenind din limba franceză, unde terminaţia verbului în cauză impune hiatul între vocale,
ceea ce nu este cazul pentru cele două cuvinte româneşti.
în cel de-al doilea caz, identificarea corectă a vocalei ă în diftong ne face să evităm greşeala de a
considera hiat între o şi u.
Pentru a treia situaţie, la care vom reveni, e suficient să ne amintim că diftongul şi triftongul sunt
grupuri de sunete, prin urmare ele pot fi întâlnite şi în cazul rostirii împreună a două cuvinte diferite.

B) Prin metoda exerciţiului, a explicaţiei şi a demonstraţiei, se vor analiza şi ceilalţi diftongi din fişă,
unde dificultatea constă în identificarea vocalei şi a semivocalei.
1. Cum identificăm vocalele şi semivocalele în exemplele rămase? Ce le-ar diferenţia, conform
definiţiilor?
R: Vocala se poate rosti singură,alcătuind chiar şi silabă de una singură, semivocala nu.

10
 Prin urmare, vocala se poate rosti singură. Nu numai atât, dar ceea ce ne va veni în ajutor este
proprietatea ei de a fi rostită mai apăsat, accentuat, şi de a putea fi prelungită, ca atunci când strigăm un
cuvânt pentru a fi auziţi mai bine de către cineva. Să încercăm cu primul cuvânt rămas:
Ieeeee-puuuuuuu-reeeeeee
Aţi observat că sunetul e din silaba cu diftong, ca şi celelalte vocale, s-a auzit mai apăsat şi mai
prelung. Să probăm acum cu toate cuvintele care conţin în silaba cu diftong, sunetul e, descoperind astfel
dacă sunetul este vocalic sau semi vocalic:
R: puiet: pu-iet.....puuuuu-ieeeeeeet —> vocală
vreo: vreo - vreoooooooo —> semi vocală
pe-o. pe-o - pe-ooooooo —> semi vocală
Analog, se analizează structural şi celelalte exemple, cu notaţiile respective.

ACTIVITATEA III: exerciţii de ortoepie şl ortografie în cazul diftongilor cu dificultăţi în perceperea

acustică a semivocalei (confuzia cu hiatul) Obiective operaţionale:
04. să pronunţe şi să scrie corect cuvintele ce conţin diftongi, deosebindu-le de cele ce conţin
vocale în hiat
05. să pronunţe şi să scrie corect formele verbului „a crea"
Metode şi procedee: exerciţiul de pronunţare şi scriere corectă, despărţire în silabe, analiză structurală,
selecţie)
Timp: 6´
Descrierea activităţii:
A) Aşa cum s-a văzut din primele două cazuri-problemă, uneori putem greşi confundând
diftongul cu vocalele în hiat. Dacă acel cuvânt este scris, sarcina recunoaşterii fenomenului lingvistic este
uşurată. Cu adevărat greu ne este atunci când trebuie să scriem cuvântul după dictare sau după
autodictare.
Se dictează o singură dată elevilor următoarele cuvinte: creier, creion, secuiesc, femeia, cheie,
ouă, obligându-i prin aceasta fie la încordarea auzului fonematic , fie la săvârşirea greşelii prin
neperceperea semivocalei şi aplicarea unei grafii proprii uzului.
Se cere unui elev să scrie cuvintele la tablă, despărţite în silabe. De asemenea, în partea dreaptă
se vor scrie variantele care o contrazic pe cea aleasă de elevul de la tablă, fie ele corecte sau greşite,
obţinându-se astfel două coloane:
Cre-ier/ cre-er
C re-ion/ cre-on
Se-cu-iese/ se-cu-esc
Fe-me-ia/ fe-me-a
Che-ie/ che-e
o-uă/ o~ă (sau o-o)

Cu ajutorul dicţionarelor, al îndreptarelor şi prin exerciţii repetate de pronunţare corectă, se va

alege varianta corectă. Se şterge tabla şi se cere rescrierea cuvintelor, simultan cu pronunţarea lor
despărţite în silabe. Se exersează până la formarea deprinderii de a articula corect în toate cele 6 cazuri.

B) Se dictează o nouă serie de cuvinte: poet, alee, licee, muzee. în acest caz, se va greşi prin diftongare
acolo unde se află vocale în hiat:
po-et/ po-iet
a-le-e/ a-Ie-ie
li-cc-e/ li-
ce-ie mu-ze-e/
mu-ze-ie,
unde, după consultarea documentelor, se recomandă pronunţarea vocalei e din silaba finală cât mai
independent, ca în silaba anterioară, pentru ultimele trei cuvinte, nesprijinită de semi vocal a L

11
C) Se analizează cazul verbului a crea, scriindu-se formele conjugării la indicativ prezent şi gerunziu,
dându-se drept regulă analogia cu verbul a lucrai

lucr-ez/ cre-ez lucr-ăm/ creăm lucr-ând/ creând

lucr-ezi/ cre-ezi lucr-aţi/ cre-aţi
luer-ează/ cre-ează lucr-ează/ cre-ează

ACTIVITATEA IV; exerciţii ie ortoepie şi ortografie în cazul diftongilor/triftongilor confundaţi

cu alţi diftongi/triftongi
Obiective operaţionale;
06. să articuleze şi să scrie corect cuvinte ce conţin diftongi şi triftongi confundabili prin uzul
greşit al aparatului fonator/obişnuinţă greşită Metode şi procedee: exerciţiul de pronunţare şi
scriere corectă, despărţire în silabe, analiză structurală Timp: 5'
Descrierea activităţii:
A ) De data această se dictează două variante pentru fiecare cuvânt, cu articularea de aşa manieră
încât doi elevi să scrie pe tablă exact ce aud:
Să fiarbă să fearbă mi-am me-am
Să piardă să peardă şi-a se-a
Piaţă peaţă ţi-ai ţe-ai
Luat loat le-au li-au
Trotuar trotoar mi-au me-au
Se cere elevilor să aleagă varianta corectă, justificându-şi opţiunea. Se va observa că pentru
exemplele din prima coloană, pe baza exerciţiilor efectuate până acum, vor alege cu uşurinţă cuvintele din
stânga. Pentru cealaltă coloană, se va apela la cunoştinţele de morfologie, şi anume la forma accentuată
sau neaccentuată independentă a pronumelui: mie, îşi, ţie, lor/le, mie.
B) Analog, se va impune rostirea şi scrierea corectă pentru verbele: să bea/ (să beie), să stea/(să
steie) etc.

ACTIVITATEA V: „Diftongi şi triftongi ....acolo unde nu te aştepţi!"

Obiective operaţionale:
07. să recunoască diftongul în cele două cazuri speciale ale limbii
române Metode şi procedee: exerciţiul de pronunţare şi transcriere fonetică
Descrierea activităţii:
se scriu pe tablă formele pronominale, respectiv,
verbale:
eu eram
ea erai
el era
ei eraţi
ele erau.
Prin conştientizarea pronunţării şi ascultării acesteia, se percepe semivocala i înaintea vocalei
iniţiale c, fenomen aparţinând rostirii, dar nu şi scrierii. Prin urmare, se atenţionează elevii asupra
transcrierii fonetice corecte şi asupra evitării greşelii de hipercorectitudine.
ACTIVITATEA VI: grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi - falşii diftongi şi triftongi

Obiective operaţionale:
08. să transcrie fonetic în mod corect cuvintele care conţin grupurile de litere ce, ci... şi să

12
 identifice sunetele componente Metode şi procedee:
exerciţiul de pronunţare şi transcriere fonetică Timp: 5'
Descrierea activităţii:
Prin reactualizarea transcrierii fonetice şi a corespondenţei sunet-literă, se observă imposibilitatea de a
susţine existenţa diftongului în cuvinte ca: ceapă, ciorap, cheamă, chior, Gheorghe, ghiul.
ACTIVITATEA VII: asigurarea retenţiei şi
transferului Timp de lucru: 9'
Se vor rezolva exerciţiile de pe o nouă fişă de lucru care va servi profesorului drept material
pentru evaluare şi autoevaluare.
FISĂ DE LUCRU
Exerciţiul 1:
Subliniaţi cu o linie diftongii şi cu două linii triftongii:
a) Ei s-au dus în piaţă să-i cumpere ciuperci.
b) Eu nu eram acasă ca să-i dau atenţie.

Exerciţiul 2:

Marcaţi vocalele şi semi vocalele din cuvintele:

bojdeucă, cutii, fiu, deodată, leoarcă, ne-ai
dat.

Exerciţiul 3:

Daţi exemple de cuvinte care

conţin : diftongul ui
triftongul iai vocalele în
hiat e-e

13
 PROIECT DE LECŢIE

Cîasa. A VlII-a
Subiectul: ASPECTE STILISTICE LA NIVEL FONETIC ÎN ANALIZA TEXTULUI LITERAR Tipul lecţiei:
predare învăţare
Obiective operaţionale: vezi fiecare activitate de învăţare
Resurse educaţionale pentru atingerea obiectivelor:
conţinuturi vizate conform programului şi manualului;
capacităţile normale de învăţare ale elevilor de clasa a VlII-a - 50'
Strategia didactică:
> metode şi procedee: expunerea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul de recunoaştere şi interpretare
> mijloace de învăţământ: informaţia din manual, fişe de [Link] de poezii, caietul, tabla.
> forme de organizare: frontală, individuală cu raportare ulterioară, independentă, pe grupe
> modalităţi de evaluare: orală şi scrisă(întărirea răspunsurilor, observaţia sistematică, analiza
activităţii independente finale)

ACTIVITATEA I: captarea atenţiei

Obiective operaţionale:
O L să definească genurile literare
2. să enumere speciile literare aparţinând diferitelor genuri, în care textul este organizat după regulile
prozodice
3. să definească ritmul
Metode şi procedee: problematizarea, conversaţia dirijată, expunerea, explicaţia Timp: T
Descrierea activităţii:
Se cere elevilor să formuleze enunţuri în care să utilizeze cuvântul ritm sau prin care să exemplifice o
manifestare a acestuia.. Se va ordona informaţia prin trecerea gradată de la general la particular: pornind de la
câteva exemple: mişcarea astrelor, succesiunea anotimpurilor, alternanţa zi-noapte, respiraţia, bătăile inimii,
mersul, alergatul, toate acestea sunt fenomene, acţiuni ritmate. Ele implică ordinea şi prin aceasta creează un
sentiment de siguranţă şi chiar generează plăcere estetică, în opoziţie cu oboseala, sentimentul de insecuritate, chiar
de dezechilibru catastrofic pe care le-ar aduce lipsa repetiţiei, a ciclicităţii în natură şi în viaţa cotidiană.
Se impune atenţiei faptul că repetiţia, succesiunea, regularitatea înseamnă ritmare, iar modalităţile prin care
se realizează (durată, viteză) pot sugera/denota anumite stări, sentimente: un ritm rapid este perceput ca vioi, tonic,
vesel, unul mai lent poate indica sau sugera tristeţe, boală, stingere etc.
Vorbirea .muzica. dansul, dintre activităţile umane, au şi ele ritmurile lor: se poate vorbi/cânta/dansa mai
lent sau mai rapid. O astfel de succesiune repetată a unor unităţi ritmice se întâlneşte în poezie din toate timpurile,
fiind unul din factorii ce îi asigură acesteia muzicalitatea, armonia, eufonia, făcând-o plăcută auzului. De asemenea,
ritmul ne ajută să ne amintim continuarea unei acţiuni sau a unei poezii.
De altfel, chiar denumirea genului liric pleacă de la instrumentul muzical liră, cu care se acompaniaţi
primii versificatori/recitatori. La început, creaţiile erau cântate şi transmise prin viu grai, ceea ce a impus folosirea
unor tehnici de memorare, printre care ritmul şi rima. Aceste creaţii erau fie povestiri ale faptelor zeilor sau eroilor,
fie cântece de slavă a naturii, frumuseţii, iubirii. Vom învăţa astăzi diferite tipuri de ritmuri. înainte de aceasta, vom
pleca de la ceea ce ştim deja despre elementele de versificaţie, amintindu-ne şi îmbogăţindu-ne şi cunoştinţele
despre rimă şi figurile de stil bazate pe sunet.
 ACTIVITATEA U: actualizarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor despre rimă

Obiective operaţionale:
4. să recunoască şi să denumească tipurile de rimă după poziţia în strofa
5. să recunoască şi să definească rima imperfectă, bazată pe asonantă
6. să definească versul alb

Metode şi procedee: exerciţiul de recunoaştere, analiza fonetică, explicaţia, demonstraţia Timp: 15*
Descrierea activităţii:
1. actualizare: Prin analiza formei celor trei poezii studiate, se cere elevilor să definească versul
şi strofa şi să recunoască tipul de strofa prezent în fiecare din cele trei texte. Se vor identifica astfel
catrenele, distihurile, strofele inegale. Noţiunile de monovers, distih şi terţină se vor exemplifica cu
textele extrase de elevi din volumele de poezii indicate (aceasta fiind tema pentru acasă pentru această
oră).
Se distribuie elevilor fişe cu grupaje de versuri, aparţinând atât genului liric, cât şi celui epic, creaţiilor
culte, precum şi celor populare (vezi fişa 1, subpunctul 1)
Se va realiza lectura în gând, apoi cu voce tare. a fiecărei strofe/grupaj de versuri. Se va cere elevilor să
marcheze versurile care rimează, cu ajutorul săgeţilor, apoi să recunoască tipurile de rimă învăţate în clasele
anterioare. Se schematizează pe tablă, prin litere, tipurile de rimă.
Se va observa că majoritatea elevilor recunosc cu uşurinţă cuvintele care rimează, dar nu pot indica la fel
de uşor segmentul fonic ce impune, de fapt, rima, nici nu pot defini acest element de versificaţie numai pe baza
cunoştinţelor pe care şi le amintesc. Se demonstrează, pe unul din textele din manual, identitatea acustică a silabei
sau a silabelor finale, începând cu ultima vocală accentuată, definindu-se în acest fel rima (de ex., deş/ieş,
aluni§/lumini§). Se cere elevilor să facă aceeaşi demonstraţie pe celelalte grupaje, atât din manual cât şi din fişă sau
din volumele de poezii de pe bănci.
Se observă pregnanţa monorimei. ca mnemotehnică în textele populare care nu sunt împărţite pe strofe:
Mioriţa, Toma-Alimoş, Constantin Brâncovanul etc.

2. însuşirea unor noţiuni noi:

- Se cere elevilor să citească prima strofă din „Lacul" de Mi hai Eminescu şi să extragă pe caiete cuvintele care
rimează, subliniind silabele ce conţin sunete identice, plecând de la vocala accentuată. Se va observa că rimează
perfect numai versul 2 cu versul 4. se cere elevilor să sublinieze segmentul din celelalte două cuvinte finale,
plecând tot de la vocala accentuată. Se va obţine: albastru - barcă. Se va repeta operaţiunea şi în celelalte strofe,
extrăgându-se la tablă şi pe caiete perechile: maluri răsară, mică - cârma, farmec - foşnească şi singuratic - albastru.
Se va observa identitatea numai la nivelul vocalei accentuate şi repetiţia ei la aproape fiecare pereche extrasă. Se
notează pe caiete acest nou tip de rimă, sub denumirea de rimă imperfectă şi se explică elevilor că această repetiţie
este o figură de stil numită asonantă. Se cere recunoaşterea rimei imperfecte în grupajele de versuri din fişă,
subpunctul 2.
- Se cere elevilor, pe aceeaşi poezie de Eminescu, să numere silabele din fiecare vers, să le noteze şi să descopere o
legătură între numerele obţinute şi rima versurilor. Se vor nota şi pe tablă rezultatele:
SI: a 8 şi la fel pentru fiecare strofă, menţionându-se că pentru fiecare nouă rimă se va folosi o b 8 o altă
literă. Se va observa că toate versurile au acelaşi număr de silabe - 8. şi se va nota a 8 noţiunea de
măsură. Se cere elevilor să repete operaţiunea cu câte 2-3 grupaje de versuri b 8 şi se va nota că, de
regulă, versurile care rimează au aceeaşi măsură.
- Se vor analiza, sub aspectul rimei şi al măsurii, şi celelalte două poezii din manual, observându-se că,
dacă în „Emoţie de toamnă" poetul a păstrat rima, tară ca strofele să fie egale şi nici măsura versurilor nu. este
respectată, în poezia lui Blaga nici nu poate fi vorba de rimă sau de respectarea măsurii versurilor. Se notează că
versurile iară rimă se numesc versuri albe şi că abolirea rimei şi a măsurii este un mijloc de expresivitate. Elevii
vor exprima sugestii şi interpretări ale fenomenului.
 ACTIVITATEA III: însuşirea noţiunii de ritm

Obiective operaţionale:
7. să recunoască şi să denumească tipurile de ritm
8. să recunoască şi să definească versul liber

Metode şi procedee: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul de analiză literară la nivel fonetic Timp: 10"
Descrierea activităţii:
Spuneam la începutul orei că ritmul constă într-o repetare regulată de acţiuni mai mici în cadrul unei
acţiuni mai mari. De exemplu, când ascultăm bătăile inimii, percepem un două tipuri de bătăi care se succed, una
mai pronunţată şi una mai surdă. La fel, respiraţia este alcătuită dintr-o inspirare în forţă şi o expiraţie a aerului din
plămâni. Percepem deci un grupaj de două acţiuni care se repetă. Acest fenomen poate fi întâlnit şi în cadrul
versului, unde acţiunii mai puternice îi corespunde o silabă accentuată, iar celei mai slabe o silabă neaccentuată.
Repetarea acestei succesiuni poartă numele de ritm.
Pentru a-1 identifica, elevii vor nota cu /, - silabele accentuate şi neaccentuate din Versurile primei strofe
din „Lacul", obţinând: /-/-/-/- /-/-/-/- /-/-/-/- /-/-/-/-
în acelaşi fel, vor nota succesiunea silabelor din versurile primului grupaj de pe fişă:
-/-/-/-/- -/-/-/-/- -/-/-/-/- -A/-/-/-, după care cor izola câte în pereche câte două silabe,
observând o succesiune de tipul:
a) silabă accentuată - silabă neaccentuată: „Lacul codrilor albastru": /- /- I- I-
b) silabă neaccentuată - silabă accentuată. „Tristeţi adânci de guvernante": -/ -/ -/ -/ -. Se notează pe
caiete aceste două observaţii şi denumirile de ritm trohaic şi iambic.
(Pentru a se evita confuzia şi a se reactualiza cu uşurinţă informaţia, se recomandă însuşirea următoarei
tehnici mnemotice:
Se scriu despărţite în silabe cuvintele şi se notează dedesubt tipul silabelor
Iam-bic Tro-heu
/ - ^ -A
Cu specificaţia că perechile de silabe accentuate corespund exact invers: ritmul trohaic este acela redat prin
accentuarea din cuvântul iambic şi invers.)
Se analizează şi alte versuri, observându-se că nu toate respectă aceste două ritmuri. Prin urmare s-a
descoperit existenţa unor alte ritmuri, însă de studierea lor ne vom ocupa în clasele de liceu.
Acolo unde este posibil, se identifică tipurile de ritm învăţate, cu notarea de fiecare dată a accentelor,
pentru a se evita greşelile.
- Se analizează sub aspectul ritmului şi celelalte texte din manual, descoperind u-se că nu există o
succesiune regulată a vreunei perechi silabice. Se notează pe caiete că astfel de versuri, ce abolesc total rima,
măsura şi ritmul se numesc versuri libere.
- se dictează elevilor următoarele enunţuri:

1. „se plimbă ca Vodă prin lobodă" Se observă că şi în textul în proză, în proverbe sau chiar în limba
2. „nici cu gândul nu gândeşti" vorbită de factură populară sau în joc se identifică rima şi ritmul.
3. ,,Áí carte, ai parte"
4. „feciori de ghindă fătaţi în tindă"
5. „Ala-bala-portocala"
 ACTIVITATEA IV: alte figuri de stil bazate pe sunet

Obiective operaţionale:
09. să recunoască şi să denumească aliteraţia
010. să recunoască alte figuri de stil sau fenomene fonetice cu valoare stilistică, iară a le denumi

Metode şi procedee: exerciţiul de recunoaştere şi delimitare, explicaţia, demonstraţia Timp: 8'

Descrierea activităţii:
- Se citesc versurile de la subpunctul 3. se cere elevilor să. sublinieze în primul grupaj, consoanele sau
silabele iniţiale care se repetă. Se notează definiţia aliteraţiei Se recunoaşte această figură de stil şi în versurile din
al doilea grupaj (vezi fişa). Se interpretează puterea de sugestie a acestor repetiţii, tipul imaginilor create - vizuale
sau acustice - şi sentimentele cărora ie dau naştere.
I!! Este de dorit ca profesorul să nu intervină cu propria sa interpretare, dirijând discuţia într-un mod cât
mai permisiv, pentru a nu inhiba elevii, determinându-i astfel să aibă încredere în ei ţi să-şi dezvolte imaginaţia, nu
capacitatea de a îngurgita interpretări gata realizate. Singurele notaţii permise din partea profesorului trebuie să fie
de tipul: „ elementul acvatic este sugerat de consoane ca /, f \ întunericul de vocale închise ca ,i. r , tară să devină
obositor, ci doar deschizându-i elevului un nou orizont de interpretare.
- tot Iară a se vehicula definiţii, pe care nici programa şi nici capacităţile de învăţare ale elevilor nu le
permit, dar ţinând cont că acest tip de întrebări se regăseşte la nivelul subiectelor de Capacitate, se analizează sine
reza şi eliziunea, doar ca modalităţi de respectare a. ritmului şi a măsurii, pe versuri din fişă care conţin aceste
fenomene fonetice.

ACTIVITATEA V: alte modalităţi fonetice de realizare a subiectivităţii

Obiective operaţionale:
09. să recunoască fenomene fonetice în diverse fragmente
010. să sugereze interpretări ale unor fenomene din textul literar sau din limba vorbită

Metode şi procedee: conversaţia dirijată, exerciţiul de interpretare Timp:

5'
Descrierea activităţii:
Se scriu pe tablă următoarele cuvinte/enunţuri:
1. Ttttâmpitule! Rrrrrrrăsfaţatule!, Inccccapabilule!, Mmmmizerabile!, Sssssecătură!
2. Eşti un ddo-bbi-ttoc!
3. Nu mă-nânc ni-mic!
4. „Mam' maaaareee! Mamiţooo! Tantiii!"
5. Fata împăratului era frumoaaasă, frumoaaasă!
6. OooL Eeeef, Aaaai, A-haai, AaauL Auuu!
Se cere unui elev să le citească şi celorlalţi să denumească sentimentul transmis/sugerat de repetiţia,
prelungirea unei vocale sau a unei consoane. Se va observa că şi aceste modalităţi pot servi ca mijloace expresive
în textul literar, dar că ele aparţin mai ales limbii vorbite.
 ACTIVITATEA VI: asigurarea retenţiel şi transferului
fisă de Ilucru independent - 5'
Exerciţiul 1.
Identificaţi tipul de rimă, măsura şi ritmul următoarelor versuri:
a) „Valul mai bate, acelaşi.
Raza e trează în turn. Cald
e nisipul pe plaje,
Numai puţin dacă scurm," (Lucian Blaga, Noapte la mare

b) „ Regret că mă-ntrerupi din cale

Cu interviul dumitale. Dar iată.
mă opresc o clipă
Să-ţi dau răspunsul meu în pripă." (George Topârceanu, Răspunsul cometei)

c) „ Caii mării, albi ca spuma.

Bouri nalţi cu steme-n frunte,
Cerbi cu coarne rămuroase.
Ciute sprintene de munte." (Mihai Eminescu, Povestea codrului)

Exerciţiul 2.
Subliniaţi vocalele şi denumiţi figura de stil realizată prin repetarea acestora:
„Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri.
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri." (Minai Eminescu, Dorinţa)
Exerciţiul 3.
Creaţi o strofa cu rimă împerecheată, cu ritm iambic şi cu conţinut hazliu
 FIŞA-SUPORT

RIMA-MĂSURA-RITMUL

1. „ Foicica fagului, „Hai în codrul cu. verdeaţă,

la poalele muntelui, Und-izvoare plâng în vale,
muntelui Pleşuvului, Stânca stă să se prăvale
în mijlocul În prăpastia măreaţă." (M. Eminescu, Floare
albastră)
câmpului,
la puţul, porumbului"
(Toma Âlimoş)
„ Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară, „Ca fruntea mea să poarte diademul
Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Ce fulgeră-n albastrele palate
Stelele nasc umezi pe bolta senină, Am ridicat oştiri nenumărate
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-i plină." Şi-ncrezător, dezlănţuii blestemul'
([Link], Sara pe deal) (I. Barbu)
 2. „Ea-şi urma cărarea-n codru.
Eu mă iau pe a ei urmă.
Când ajung cu ea alături Răsuflarea
mi se curmă." 3. "Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie"
(M. Eminescu) "Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare"
„Aule, exalte stări concave "După un semn
Din răpită climă - Edgar Poe Orgi!Şi Clătind catargele
locuind aceste grabe! Tremură largele
Cer înduit, străin ca un halou." Vase de lemn"
(I. Barbu) (M. Eminescu)
22