Trepte în însuşirea ortografiei şi punctuaţiei în ciclul primar

Însuşirea corectă a limbii materne presupune şi cunoaşterea codului exprimării în

scris, adică a ortografiei şi punctuaţiei. De aceea învăţarea normelor de ortografie şi punctuaţie
reprezintă o sarcină esenţială a şcolii. Cunoaşterea şi respectarea acestor norme oferă
posibilitatea celui ce scrie de a-şi exprima corect ideile iar cititorului, îi dă posibilitatea de a
înţelege uşor şi corect cele citite. Folosirea greşită a punctuaţiei sau citirea unui text fără a se ţine
seama de punctuaţie denaturează sensul ideilor exprimate în text.
Procesul de familiarizare a elevilor cu normele de ortografie este un proces complex,
de lungă durată. Particularitatea învăţării ortografiei în ciclul primar este determinată de faptul că
acest proces are loc în condiţiile în care nu se poate apela la teoria lingvistică. Normele de
ortografie nu pot fi evitate nici chiar la clasa I, cu toate că la această vârstă elevilor nu li se
comunică noţiunile lingvistice pe care se sprijină normele respective de scriere, ci doar li se arată
cum se scrie corect urmând ca motivaţia lingvistică să se facă după ce obţin rezultatele necesare.
În învăţarea ortografiei în ciclul primar distingem două etape:
1) învăţarea ortografiei pe baze intuitive (clasa I, a II-a şi începutul clasei a III-a);
2) învăţarea ortografiei prin cunoaşterea raţională a fenomenului lingvistic (clasa a III-a şi a IV-
a).
În etapa intuitivă însuşirea scrierii corecte implică formarea unor reprezentări cu
participarea analizatorilor auditivi, vizuali şi verbo-motori. De-a lungul perioadei abecedare
insistăm asupra înţelegerii de către elevi a raportului dintre pronunţare şi scriere. Ca o regulă
generală elevii trebuie să ştie că în majoritatea cazurilor scrierea redă întocmai pronunţarea, fapt
din care rezultă că este necesar să cerem elevilor ca în orice moment al vorbirii sau citirii să
pronunţe corect, clar şi precis toate cuvintele folosite în vorbire, corectându-i atunci când este
cazul.
În semestrul al II-lea al clasei I elevii fac cunoştinţă cu o serie de cuvinte care conţin
diftongi: „ea”, „ie”, „oa”, „ia”, grupuri ce se însuşesc mai greu putând fi confundate uneori de
către elevi. În vederea prevenirii greşelilor şi a formarii unei scrieri corecte a cuvintelor ce conţin
diftongi este necesar să se insiste asupra pronunţării corecte şi clare cât şi asupra formării la
alfabetare a cât mai multor cuvinte ce conţin diftongi, urmate de scrierea pe tablă şi în caiete a
acestor cuvinte.
Predarea diftongilor se reia în clasa a II-a, insistându-se asupra faptului că diftongii
nu se despart în silabe diferite (moa-ra ) sau pot forma o singura silabă (ea, ia, oa, ie ).
Multitudinea de exerciţii cu cerinţe variate, unele vizând dezvoltarea gândirii şi stimularea
creativităţii se efectuează pentru conştientizarea noţiunii de diftong şi pentru fixarea scrierii lor
corecte.

CONCURS DE ORTOGRAFIE:
Veţi putea obţine zece puncte, daca veţi scrie corect, după dictare, următoarele zece cuvinte care
conţin grupurile de sunete „ea” sau „ia”!

a) 1. beau b) 1. bea c) 1. beau

2. să piară 2. să piară 2. să fiarbă

3. piaţă 3. viaţa 3. fiare

4. blochează 4. îl cheamă 4. marchează

5. dugheană 5. gheaţă 5. gheaţă

6. creează 6. dumnezeească 6. zeească

7. ceai 7. ceas 7. ceaun

8. se aşează 8. se furişează 8. deranjează

9. greşeală 9. înşeală 9. căptuşeală

10. gorjean 10. orăşean 10. oşean

 Marcaţi în căsuţe 1 dacă scrierea este corectă şi

x dacă scrierea este greşită.
Număraţi, apoi, punctele obţinute!
 Scrieţi forma corectă a cuvintelor pe care le-aţi scris greşit în timpul concursului.

N.B. Cele trei variante se pot utiliza la intervale de timp, pentru a se putea constata fixarea
durabilă a deprinderii.

Tot în clasa I se învaţă scrierea cu „â” şi „î” precum şi regulile după care se întrebuinţează
aceasta.
1. Se scrie întotdeauna „î” (nu â), la începutul şi la sfârşitul nemijlocit al cuvântului: îl, împărat,
îmbărbătez, înger, îţi , întâi, amărî, coborî, urî;
2. Tot „î” se scrie şi în interiorul unor cuvinte formate prin adăugarea unui grup de sunete sau a
unui cuvânt înaintea unui cuvânt ce începe cu sunetul „î” (derivarea cu prefixe).

Exemplu:
ne + întrecut ==> neîntrecut;
ne + împăcat ==> neîmpăcat;
prea + înalt ==> preaînalt;
ori + încotro ==> oriîncotro;
semi + întuneric ==> semiîntuneric.
3. Se scrie întotdeauna „â” (nu î) în interiorul cuvintelor, cu excepţia celor menţionate la
punctul 2.
român mână
gând pâine
coborâre scânteie ş.a.
4. Se scrie „â” şi nu „ă” în cuvintele: cârâi, mârâi, scârţâi, vâjâi etc. (nu cărăi, mărăi, scărţăi,
văjăi).
5. Se scrie şi se pronunţă - ând (nu ind), după consoanele „s” şi „j” în cuvinte ca: înfăţişând,
angajând, ş.a. (nu înfăţişind, angajind ş.a.)
Exerciţii de consolidare a regulii ortografice:
1. Transcrieţi următoarele cuvinte în interiorul diagramelor după modelul dat! (cuvinte care
conţin şi „î” şi „â”):
gând, întuneric, neînceput, lână, până, (a) coborî, fântână, încântare, (a) pârî, întindere, român,
hârtie, târî.
CONCURS DE ORTOGRAFIE:

 Scrieţi corect, cu litera î sau â, următoarele zece cuvinte,

pentru a obţine cele zece puncte la concurs. Notaţi cu 1 răspunsurile
corecte şi cu x cele greşite. Număraţi punctele şi corectaţi cuvintele scrise
greşit!

a) 1. înoată b) 1. întrecere c) 1. pâine

2. cântă 2. rămâne 2. întoarcere

3. ne întrecem 3. început 3. nu pârâm

4. mănânci 4. pământ 4. a urî

5. încântare 5. întâmpină 5. a înmâna

6. neînceput 6. reîncepe 6. neîncredere

7. a se hotărî 7. ea coborî 7. a dărâma

8. hotărâtor 8. grâu 8. cântând

9. bineînţeles 9. oriîncotro 9. semiîntuneric

10. reînvaţă 10. neînţeles 10. neînvăţare

Total: puncte puncte puncte

Insistăm, de asemenea asupra scrierii corecte a cuvintelor în care se pronunţă „ie” şi se scrie „e”
(eu, el, ea, este, eram ş.a.).
Exemplu: Transcrieţi cuvintele următoare, grupându-le într-un tabel după modelul dat!
etaj, era, iederă, iepure, erate, exclamare, iertare, Ieremia, exterior, este, eşti, ierburi, erou, ei,
ieftinire, electric, erai, ea, exact, energie, iepe, ieri;

Se scrie si se citeşte „ie” Se scrie şi se citeşte „e” Se scrie „e”,se citeşte „ie”
iederă Etaj erau
O atenţie deosebită se acordă încă din clasa I predării şi consolidării sunetelor redate în scris prin
grupuri de două sau trei litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi). Aceste sunete se rostesc atât
separat, cât şi în cuvinte, la început formând singure o silabă iar apoi în diftong (ceas, ciuperci,
geană, cheamă, gheaţă) şi în triftong (ceai, ceainic). Această temă se reia în clasa a II-a.
Exemplu:
 Tăiaţi grupul de litere necorespunzător! Scrieţi pe caiete
forma corectă a cuvintelor:

gi Ge ci ce
antă orgeta ai ară
ge Gi ce ci

ci ce ge gi
artă pi or ografie min a
ce ci gi ge

chi ghe
amă are
che ghi

Formaţi cuvinte pornind de la grupurile de litere următoare! Scrieţi cuvintele formate pe caiete!

rapi________ un_________ _____________

___________ ___________ _____________
cio cea gea
___________ ___________ _____________
___________ ___________ _____________

Tot în clasa I elevii întâlnesc şi situaţii în care unei singure litere îi corespunde în pronunţare un
grup de două sunete. Este cazul literei „x”, folosită ca semn grafic pentru sunetele „cs” sau
„gz”.
În scopul consolidării deprinderii de scriere corectă de mare utilitate sunt: exerciţii de alcătuire a
cuvintelor cu ajutorul alfabetului decupat, exerciţii de scriere (copiere, dictare), precum şi
exerciţiile prevăzute în manual sau create de învăţător.
Exemplu:
 Concurs de ortografie.
Scriind corect, după dictare, următoarele cuvinte şi despărţindu-le în silabe, puteţi obţine zece
puncte! (Câte un punct pentru fiecare cuvânt scris şi despărţit corect!)
excelent, exigent, Mexic, exerciţiu, exemplu, exact, exagerat, exces, xerox, oxigen.
Precizăm că există o serie de cuvinte în care sunetele cs se şi scriu aşa cum se pronunţă:
Alecsandri, cocs.
Familiarizarea elevilor cu noţiunea de silaba se realizează tot pe cale intuitivă, încă din perioada
preabecedară. Despărţirea cuvintelor în silabe se consolidează la fiecare lecţie. La început
folosim cuvinte care sa nu creeze dificultăţi la despărţirea în silabe şi să nu fie excepţii de la
regulă. Tot atunci elevii învaţă că în situaţia în care un cuvânt nu încape în întregime pe un rând,
se desparte în silabe (scriindu-se silabele care încap iar celelalte pe rândul următor). Aceste
cunoştinţe se consolidează prin diverse tipuri de exerciţii şi se reiau în clasa a II-a, când elevilor
li se cere să despartă în silabe cuvinte folosind toate posibilităţile de despărţire admise la capătul
rândului.

Exemplu:
SĂ NE VERIFICAM SCRIEREA!
1. a) Scrieţi după dictare următoarele cuvinte:
pachet, portret, vatră, sticlă, poet, alee, nouă, creion, funcţionar, despre.
b) Despărţiţi în silabe cuvintele dictate!

Tot în clasa I elevii sunt familiarizaţi cu pronunţarea şi scrierea corectă a cuvintelor care conţin
vocale duble: „e – e,” „i – i”, „u –u” precum şi cu modul de rostire şi scriere a cuvintelor ce
conţin consoane duble: „cc”, „nn”, „rr”, „ss”.
Şi în acest caz la îndemâna învăţătorului stau numeroase exerciţii ortografice, jocuri didactice,
concursuri ce fac mai uşoară şi mai atractivă însuşirea normelor ortografice pe cale intuitivă.

Exemplu:
CONCURS DE ORTOGRAFIE:
1. Puteţi obţine zece puncte în numai zece minute, daca veţi scrie corect, după dictare, toate
cuvintele următoare:

a) se înnorase b) înnăscut
înapoiere înaintaş
se înnămolise înnegrit
(text) accesibil accident
înaintat se îneacă
înnodat occidental
el înoată înălbit
accent accidental
accident acces
înnoitor înnebunit

Scrieţi 1 în dreptul fiecărui cuvânt scris corect şi 0 în dreptul cuvântului scris greşit.
Corectaţi cuvintele scrise greşit.
Calculaţi apoi numărul punctelor obţinute.
N.B. Cele două variante pot fi aplicate la intervale de timp pentru a constata fixarea deprinderii.

2. Puteţi obţine zece puncte, scriind corect, după dictare, zece cuvinte?
Încercaţi!
a) 1. reeditare b) 1. reevaluare c) 1. reexaminare

2. alcool 2. fiică 2. fiinţă

3. fiindcă 3. cooperare 3. cooperare

4. ambiguu 4. perpetuu 4. continuu

5. muzee 5. turnee 5. tranşee

6. a înştiinţa 6. a reedita 6. a reechilibra

7. a reeduca 7. a încunoştinţa 7. a înştiinţa

8. a coordona 8. eu coordonez 8. eu cooperez

9. idee 9. liceeni 9. feerie

10. coreeni 10. zoologie 10. coordonator

Scrierea substantivelor terminate în „i”, respectiv sunetul şi litera „i” la sfârşitul unor cuvinte:
„-i”, „-ii”, „-iii” se învaţă mai întâi intuitiv, începând din clasa I, când elevii primesc sarcina de
a copia cuvintele din coloanele abecedarului. Tot acum scoatem în evidenţă deosebirea dintre un
substantiv la masculin plural şi cel la masculin plural articulat.
Exemplu:
pui – puii (pui - pu - ii)
puişori - puişorii (pu - i - şori - pu - i - şo – rii)
Astfel, elevii vor observa că forma nearticulată are un număr de silabe, pe când forma articulată
are cu o silabă în plus.
Pentru a stimula dorinţa de asimilare a cunoştinţelor noi, am aplicat diferitele tipuri de exerciţii.

Exemplu:
 Scrieţi în locul liniilor formele potrivite ale cuvintelor dintre paranteze!
a) În cursul _____________ suntem la şcoală.
(dimineaţa)
b) Cuibul______________ este la adăpost de viscolul __________ .
(rândunica) (iernii)
c) Frunzele __________ acoperă zidul ___________ .ş.a.
(iederă) (clădire)

De un mare succes se bucură şi jocul didactic ori concursurile ortografice prin care se realizează
fixarea deprinderii de scriere corectă, pe de o parte şi stimularea spiritului de competiţie la elevi
pe de altă parte.
De pildă, după însuşirea regulii de scriere a cuvintelor „noştri”, „voştri”, regula ce urmează în
timp după învăţarea scrierii cu „-i”, „-ii”, „-iii”, am organizat următorul concurs de scriere
corectă:

1. nişte copii Cele zece grupuri de cuvinte

2. copiii noştri scrise după dictare, au fost
3. toţi vizitiii notate astfel:
4. puii noştri • cu 1, dacă întregul grup era
5. toţi macaragiii scris corect;
6. inginerii voştri • cu x, dacă grupul de
7. grijuliii barcagii cuvinte era parţial corect
8. harnicii muncitori • cu 0, dacă grupul de
9. geamgiii voştri cuvinte era scris greşit.
10. toţi vizitii

1 = 1 punct; x = o jumătate de punct.

Cunoaşterea raţională a normelor de ortografie este a doua etapă a învăţării ortografiei

în ciclul primar şi este specifică pentru clasele a III-a şi a IV-a, când gramatica apare ca obiect
distinct în programă.
Cu ajutorul gramaticii este validată învăţarea anterioară, realizată pe cale intuitivă, a
normelor de ortografie şi se comunică reguli generale noi, care n-au putut fi însuşite în clasele I
şi a II-a.
Deprinderile ortografice formate pe calea practic – operaţională constituie punctul de
plecare în însuşirea unor cunoştinţe gramaticale.
În folosirea virgulei regula însuşită în clasa a II-a se aprofundează şi se extinde prin
acumulări de ordin ştiinţific în clasele următoare.
Astfel elevii află că se pot despărţi prin virgulă mai multe cuvinte care constituie
subiectul multiplu în propoziţie, uneori mai multe complemente care lămuresc aceiaşi verb (dacă
nu sunt legate de conjuncţia „şi”, că nu se desparte prin virgulă subiectul de predicat.
Tot în această perioadă elevii sunt familiarizaţi cu utilizarea virgulei între atribute, cu
separarea prin virgulă a cuvintelor ce exprimă o strigare, o adresare sau o chemare, cu separarea
cu ajutorul virgulei între vorbirea directă şi cea indirectă.
Şi în acest caz învăţătorul are sarcina de a utiliza cele mai adecvate tipuri de exerciţii în
scopul fixării deprinderii de scriere corectă şi care să stimuleze atenţia, operaţiile gândirii precum
şi spiritul de competiţie al elevilor. De exemplu: exerciţii de scriere după dictare, de autodictare,
de corectare a unor greşeli intenţionat incluse în text, compuneri gramaticale ş.a.
Scrierea cu iniţială majusculă se învaţă încă de la primele lecţii ale perioadei abecedare.
Treptat cunoştinţele elevilor referitoare la scrierea cu litere iniţiale majuscule se îmbogăţesc. Ele
vizează:
 folosirea iniţialei majuscule după punct, după semnul
întrebării şi al exclamării, majuscula la început de vers etc.
În scopul trezirii interesului pentru asimilarea noilor cunoştinţe un rol deosebit îl au:
concursurile de ortografie, exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii, exerciţii de scriere
după dictare, compuneri gramaticale, autodictări ş.a.
Iată câteva posibilităţi de aplicare a cunoştinţelor noi în situaţii concrete:
 Transcrieţi textul, completând semnele de punctuaţie care
lipsesc! Daţi fiecărui text un titlu potrivit!
„Într-o zi de primăvară, Gabriela se întorcea acasă în drum spre casă a trecut prin parc pomii
erau plini de flori albe şi roz ce frumos miroseau fluturi şi albine zburdau din floare în floare
copiii zburdau veseli ce minunat e în aer liber
o ploaie călduţă începu ca din senin
- am să mă adăpostesc sub coroana stejarului bătrân, spuse fetiţa când ploaia a încetat a pornit
repede spre casă.”
Ortografia şi punctuaţia se învaţă în toate împrejurările în care elevii au posibilitatea de a
se exprima în scris. Am încercat de asemenea să obişnuiesc elevii să folosească „Îndreptarul
ortografic, ortoepic şi de punctuaţie” ori de câte ori nu sunt siguri de scrierea anumitor cuvinte.
După ce s-a însuşit noţiunea de verb, se realizează potrivit programei lecţii speciale pentru
exersarea folosirii cratimei, lecţii în care elevii învaţă faptul că aceste cuvinte (din care unul este
verb iar celălalt – altă parte de vorbire) se scriu cu cratimă între ele şi se rostesc într-o silabă, de
exemplu:
 Concurs de ortografie
a) Scrieţi corect, după dictare, grupurile de cuvinte de mai jos şi veţi obţine zece puncte!
b) Scrieţi 1 în căsuţa corespunzătoare cuvintelor scrise corect şi 0 în căsuţa alăturată scrierii
greşite!
c) Calculaţi apoi punctajul!

a) - Uită-mă! b) s-ar plimba

- Caută-mă! m-aţi vizitat
- Lasă-mă! ei sar coarda
- Trimite-mă! m-as opri
- Du-mă! m-ar aştepta
m-am pregătit ducându-mă
m-ai ajutat saturându-se
nu mai aştept obosindu-te
luna mai grăbindu-vă
m-a sfătuit ducându-ne

Pentru asigurarea succesului în învăţarea ortografiei de către toţi elevii este necesară
respectarea particularităţilor de vârstă. Aceasta presupune ca volumul cunoştinţelor, normele
ortografice date elevilor să nu depăşească posibilităţile lor de înţelegere.
 Pentru aceasta este nevoie să cunoaştem particularităţile individuale ale elevilor, fapt care
aduce după sine tratarea diferenţiată a elevilor folosind metode şi procedee adecvate.
Corectarea permanentă a caietelor elevilor, utilizarea caietului cu greşeli tipice, proiectarea şi
organizarea unor activităţi didactice dinamice şi atractive, selectarea celor mai adecvate metode
şi procedee didactice, utilizarea de material intuitiv bine conceput sunt obiective ce stau în faţa
învăţătorului care să conducă la înlăturarea greşelilor ortografice.
Scrierea corectă este un obiectiv important şi permanent în toate clasele ciclului primar şi
la toate disciplinele de învăţământ.
În ciclul primar, în învăţarea ortografiei, se parcurg mai multe etape, deoarece predarea
limbii romane se realizează potrivit principiului concentric. Învăţătorii sunt primii care au
răspunderea formării deprinderilor ortografice corecte. Dacă pe parcursul celor patru ani
învăţătorul insistă asupra formării deprinderilor de scriere corectă la elevi, la trecerea în ciclul
gimnazial elevii nu vor întâmpina greutăţi, vor fi capabili să ia notiţe, să redea în scris conţinutul
unui text citit fără a face greşeli de ortografie.