Sunteți pe pagina 1din 27

TEHNICI DE REALIZARE A

RADIOGRAFIILOR DENTARE

Radiografiile dentare sunt:


1. periapicale
2. cu aripioară (bite-wing)
3. cu film muşcat (ocluzale)
4. panoramice
5. ortopantomografii (OPT).
TEHNICI DE REALIZARE A
RADIOGRAFIILOR DENTARE

În radiografiile retro-dento-alveolare (R.D.A.), direcţia


razei centrale (RC) este vestibulo-orală, filmul fiind
poziţionat în spatele dintelui supus explorării.
Se folosesc :
- tehnica bisectoarei (Cieszyinski-Dieck) ;
- tehnica planurilor paralele;
- varianta modernă a tehnicii anterioare folosind
aparate cu con lung.
Tehnica Cieszynski-Dieck

RC este direcţionată pe
RC
mijlocul dinţilor de
explorat, perpendicular
la bisectoarea unghiului
format de planul axului
lung al dintelui cu
planul filmului
Tehnica Cieszynski-Dieck
Imaginea radiografică
obţinută prin această
tehnică este izometrică şi
ortoradială.
Izometria constă în
corespondenţa
dintre dimensiunea reală
a dintelui explorat şi
imaginea sa radiografică.
Tehnica Cieszynski-Dieck
RC perpendiculară pe axul
dintelui = dinte alungit
RC perpendiculară pe axul
filmului = dinte scurtat

A – axul dintelui; B – planul


bisectoare; C – planul filmului
(după Langland şi Langlais –
Principles of Dental Imaging,
1997)
Tehnica Cieszynski-Dieck
Ortoradialitatea = centrarea pe orizontală, pentru
fiecare grup de dinţi exploraţi.
Se obţine prin orientarea fasciculului de radiaţii în
lungul razei de cerc a dintelui examinat, considerând
hemiarcada dentară ca fiind un semicerc.

Principiului ortoradialităţii
pentru diferite regiuni dentare
maxilare şi mandibulare, cu
unghiurile corespunzătoare; (după
Langland şi Langlais – Principles
of Dental Imaging, 1997)
Tehnica Cieszynski-Dieck

Principiului ortoradialităţii pentru diferite regiuni dentare maxilare


şi mandibulare, cu unghiurile corespunzătoare; (după Langland şi
Langlais – Principles of Dental Imaging, 1997)
Tehnica Cieszynski-Dieck
Elemente ce influenţează corectitudinea
imaginii:
- poziţia capului;
- poziţia filmului;
- angulaţia verticală a RC a fasciculului;
- angulaţia orizontală a RC a fasciculului;
- punctul de intrare a RC a fasciculului.
Tehnica Cieszynski-Dieck
Poziţia capului:
- Planul ocluzal al dinţilor de radiografiat trebuie să
fie paralel cu podeaua
- Planul sagital al capului trebuie să fie
perpendicular pe podea în cazul proiecţiei
maxilare

Planuri folosite în poziţionarea


conului localizator (după Langland
şi Langlais – Principles of Dental
Imaging, 1997)
Tehnica Cieszynski-Dieck
Poziţia capului:
În cazul proiecţiei mandibulare, capul trebuie să fie
uşor în extensie pentru ca planul bazal mandibular să
fie paralel cu podeaua când gura este deschisă.
Linia care uneşte comisura bucală cu tragusul este
paralelă cu podeaua.

Poziţionarea conului localizator


(după Langland şi Langlais –
Principles of Dental Imaging, 1997)
Tehnica Cieszynski-Dieck
Poziţia filmului:
1. Dintele explorat este centrat pe filmul
dentar aflat în spatele său.
2. Filmul trebuie să fie menţinut cu policele/
indexul de la mâna opusă regiunii
explorate.
3. Filmul nu trebuie îndoit excesiv în
momentul expunerii pentru a evita
distorsionarea imaginii.
Tehnica Cieszynski-Dieck

Angulaţia verticală a RC a fasciculului este


dependentă de:
- variaţiile de poziţie, înclinare şi angulare a
dinţilor pe arcadă;
- unghiul format de planul filmului şi axul lung al
dinţilor pentru fiecare regiune a arcadei dentare;
- tipul de aparat şi tipul de con localizator.
Tehnica Cieszynski-Dieck
Media angulaţiei verticale (după Langland şi Langlais – Principles
of Dental Imaging, 1997)

Film Media Unghi de Media Unghi de


maxilar pornire mandibulă pornire
maxilar mandibulă
Molar + 25- 30 ° + 30 ° 0° 0°
Premolar + 35- 40 ° + 40 ° -5- 10 ° -10 °
Canin + 45- 50 ° + 50 ° -15- 30 ° -15 °
Incisiv + 55- 65 ° + 55 ° -15- 30 ° -20 °
Bitewing + 10 °
Tehnica Cieszynski-Dieck
Angulaţia orizontală = RC este perpendiculară la
media tangentelor feţelor vestibulare ale dinţilor
examinaţi.
Capătul conului este paralel cu planul orizontal al
filmului.
Punctul de intrare a razei centrale este în mijlocul
ariei de radiografiat pentru a acoperi complet
filmul.
Tehnica Cieszynski-Dieck
Ca repere pentru
determinarea
angulaţiei verticale se
pot folosi:
Pentru incisivii superiori
– capul conului este
poziţionat direct în faţa
pacientului şi direcţia
RC este între incisivii
centrali.
Tehnica Cieszynski-Dieck
Ca repere pentru
determinarea angulaţiei
verticale se pot folosi:
Pentru caninii superiori -
bisectoarea este
aproape de o linie ce uneşte
vârful cuspidului
caninului cu pupila ochiului
opus părţii de
examinat.
Tehnica Cieszynski-Dieck
Ca repere pentru
determinarea angulaţiei
verticale se pot folosi:
Pentru premolarii superiori -
bisectoarea este aproape
de o linie ce uneşte alare
(punctul cel mai extern al
aripii nasului) cu vârful
cuspidului vestibular al
premolarului
Tehnica Cieszynski-Dieck
Ca repere pentru
determinarea angulaţiei
verticale se pot folosi:
Pentru molarii superiori –
filmul este poziţiont şi
menţinut la fel ca pentru
premolarii superiori, dar
marginea posterioară a
filmului depăşeşte uşor
tuberozitatea. Marginea
anterioară a filmului se
plasează la nivelul
mijlocului PM2.
Tehnica Cieszynski-Dieck
Incisivi inferiori
- Filmul se plasează vertical

- Raza centrală este


direcţionată între incisivii
centrali şi perpendiculară
pe bisectoarea dintre film
şi axul lung al dintelui
- Marginea conului
localizator este paralelă cu
bisectoarea unghiului
dintre dinte şi film
Tehnica Cieszynski-Dieck
Caninii inferiori
- Filmul este plasat
vertical
- Angulaţia se stabileşte
la fel ca pentru
radiografierea
incisivilor inferiori
Tehnica Cieszynski-Dieck
Premolari inferiori
- filmul este plasat
orizontal, cu marginea
anterioară a filmului la
mijlocul caninului
- marginea superioară a
filmului trebuie să fie
paralelă cu cuspizii,
depăşindu-i cu 2 mm
Tehnica Cieszynski-Dieck
Premolari inferiori
- unghiul dintre film şi
axul dintelui este mic,
bisectoarea fiind
aproape verticală
- raza centrală este uşor
înclinată cranial
Tehnica Cieszynski-Dieck
Molari inferiori
- Similar cu premolarii
- Marginea posterioară
depăşeşte faţa distală a
M3.
- Capul conului
localizator poate fi
poziţionat paralel cu
faţa vestibulară a
molarilor inferiori.
Tehnica Cieszynski-Dieck
Avantaje:
 Radiografiere rapida

 Mentinerea filmului intraoral in general nu pune


probleme deosebite pacientului
 ! Centrarea RC implica o buna manualitate din
partea executantului radiografiei
Tehnica Cieszynski-Dieck
Dezavantaje:
 Fascicolul de raze X este oblic in raport cu
filmul si structurile dento-alveolare
 Lipsa de paraleleism dintre dinte si film

 Lipsa de suprapunere pe radiografie a


segmentelor oral si vestibular ale rebordului
alveolar
Tehnica Cieszynski-Dieck
Dezavantaje:
 Reprezentarea deficitara a smaltului aproximal-ci

 Prezentarea decalata a teritoriului oral si


vestibular a crestei septului alveolar-! Pms
 Mascarea cu material de obturatie a cariei
recidivate sau secundare
 Dificultati in identificarea jonctiunii smalt –
dentina- ! ci+pm
Tehnica Cieszynski-Dieck
Dezavantaje:
 Dificultati in apreciera fenomenului “burnout”

 Suprapunerea osului zigomatic peste radacinile


molarilor superiori
 Suprapunerea crestei oblice externe peste
radacina molarilor mandibulari
 Mentinerea intraorala a filmului de catre pacienti

S-ar putea să vă placă și