ASOMAREA CU

DIOXID DE CARBON

                                          Gugea Beatrice
Clar Alisa
Grupa: 2.5.06
 Asomarea cu CO2 implică imersarea animalului într­
un amestec de gaze ce conține concentrații anestezice 
de CO2.
 De obicei sunt folosite amestecurile de CO2 și aer.

 Uciderea în atmosferă controlată se face prin expun

erea animalelor la un amestec prestabilit de gaze,
fie prin plasarea animalelor într-un container sau
aparat plin cu gaz, fie introducând gaz într-o încă
pere (Metoda folosită în cazul fermelor de păsări).
 Relația dintre respirație, gazele din sânge și aciditatea din 
sânge și din lichidul cefalorahidian.

 Reglarea CO2 din sânge este cheia reglării ech

ilibrului acido-bazic.
 Numai 5% din CO2 este transportat liber, dizol
vat in sânge, cea mai mare parte este transpor
tat sub formă de HCO3- .
 Formarea HCO3- cauzează eliberarea de protoni
care se leagă de hemoglobină.
 Astfel hemoglobina joacă un rol de tampon, daa
torită și rolului său în transportul O2.
 Cu toate acestea această capacitate tampon are
limitele ei și la concentrații mari de CO2 pH-
ul sângelui scade.
 Inhalarea de dioxid de carbon (CO2) 
produce acidoză respiratorie şi metabolică 
şi, prin urmare, se reduce pH­ul lichidului 
cefalorahidian (LCR) şi al neuronilor, 
provocând astfel pierderea cunoştinței şi, 
după o expunere prelungită, moartea.
 CO2-ul trece prin bariera hematoencefalică foarte
ușor.Prin urmare nivelul crescut de CO2 din sânge
duce la acidifierea rapidă a lichidului cefalorah
idian.
 Această acidifiere este detectată de receptori ch
imici foarte sensibili din trunchiul cerebral, ca
re permit reglarea respirației.
 Un animal expus la aer liber, la concentrații cre
scute de CO2 este accelerată respirația și astfel
crește concentrația de O2 si scade concentrația d
e CO2 menținând pH-ul în limite normale.
 Un animal introdus într-un amestec de gaze bogat
in CO2, această reglare a pH-ului nu mai este pos
ibilă.
 Expunerea directă sau progresivă a animalelor 
conștiente la un amestec gazos conținând peste 
40 % dioxid de carbon. Metoda poate fi folosită 
în  bazine,  tuneluri,  containere  sau  clădiri 
etanșeizate în prealabil.
 Sacrificare utilizata doar în cazul porcinelor!
 Porcii sunt introduși, de obicei în grupuri, în
tr-o gondolă care este coborâtă într-o groapă,
în timp ce restul porcilor rămân în custile de
transport și sunt introduși într-un tunel.
 Groapa și tunelul sunt umplute cu amestec de CO
2 .
 Noile regulamente UE cer să se folosească conce
ntrații de cel puțin 80% CO2 pentru asomarea po
rcilor și 40% pentru păsări.
 Aceste amestecuri de gaze conțin între 4% și 13
%O2.
 În anumite sisteme concepute pentru păsările de
curte O2 este adăugat pănă ajunge la concentraț
ii de 30%.
 Reglarea corectă a concentrațiilor gazelor din 
sânge este vitală.
 Oxigenul este esențial pentru metabolismul 
energetic al corpului în timp ce CO2­ul este un 
deșeu metabolic și trebuie eliminat.
 În alveolele plămânilor moleculele se mută de la 
concentrații mari la concentrații mici.
 Când concentrația CO2 din aerul inhlat este mai 
mare decât cea din sânge CO2 este absorbit în 
fluxul sanguin.
 Amestecurile de gaze bogate în CO2 și sărace în 
O2 cauzează hipercapnie și hipoxie.
 Principiul asomării cu CO2 este acidifierea celu
lelor creierului rezultând depresia activității
cerebrale,care cauzează scădera vigilenței și pi
erderea conștiinței sau chiar moartea.
 Această acidifiere se datorează hipercapniei car
e cauzează acidifierea sângelui și în consecință
acidifierea LCR și a celulelor creierului.
 Unele sisteme de asomare cu gaz folosesc gaze in
erte cum ar fi N2 sau Ar.Principiul acestor ames
tecuri anestezice este lipsa O2 .Inhalarea acest
or amestecuri cauzează hipoxie .
Instalații de asomare

 În varianta 1, animalele sunt introduse

în grupuri de 4-6 într-o boxă, aceasta
se închide şi coboară pentru ca animale
le să fie supuse concentraţiei ridicate
de dioxid de carbon.
 După aceea, animalele inconştiente, sunt ridicat
e şi suspendate în vederea verificării eficienţe
i asomării şi sângerării. Acesta metoda este dis
continuă: se introduc animalele, se coboară, apo
i se scot.
 Varianta 2, cea mai frecvent întalnită în abatoare, con
stă în introducerea continuă a animalelor în boxe indiv
iduale, similare unui carusel. Modelele mai vechi, erau
destinate asomării a 1-3 porci, iar variantele noi sunt
pentru 6-8 porci.
 Concentratia de dioxid de carbon variază, crescând 
de sus în jos, iar timpul de expunere depinde de 
instalaţie. 
 Cu cât durata de expunere este mai mare, cu atât 
perioada în care animalul este inconştient este mai 
lungă, iar sângerarea se poate face mai târziu. 
 Pentru a se reazliza o asomare corespunzătoare 
indiferent de tipul echipamentului utilizat, se 
recomandă o expunere de minim 100 de secunde. 
 Sângerarea, se recomandă să se realizeze în cel mai 
scurt timp şi să fie rapidă, profundă şi completă.
Varianta 1 Varianta 2
Avantaje:

 Asomarea cu dioxid de carbon nu necesită 
altă manipulare în timpul procedurii, doar 
închiderea într­o boxă a porcilor. 
 În plus, pot fi asomate mai multe animale 
în același timp. 
 Manipularea și izolar
ea socială sunt consi
derate a fi stresante
pentru porci.
 Prin urmare, în timpu
l pre-asomarii,scăder
ea manipulării (rețin
erii) și lipsa de izo
lare socială poate re
duce stresul asociat
asomarii.
 Porcinele  pot  fi  obligate  să  se  deplaseze  în 
prealabil  pentru  a  intra  în  boxă.  Cu  toate 
acestea,  noile  instalatii  de  asomare  reduc 
cantitatea de manipulare înainte de asomare și 
nu cer porcilor să meargă       într ­o  singura 
coloana înainte de a intra în boxe
 În urma asomarii cu dioxid de carbon se crede, 
ca rezultată o calitate mai bună a cărnii și, de 
asemenea, nu provoacă convulsii.
 CO2 este uşor disponibil
  Metoda de aplicare este simplă. 
Dezavantaje

 Unul dintre dezavantajele majore în utilizarea 
dioxidului de carbon pentru asomare este că nu 
induce insensibilitate imediat și că pierderea  
cunoștintei poate dura între 30 și 60 de secunde.
 Concentrațiile crescute de dioxid de carbon sunt 
foarte agresive pentru porci. 
 Inhalarea dioxidului 
de carbon produce 
tulburări respiratorii 
acute prin iritarea 
mucusului de pe 
membrane . 
 Tulburările 
respiratorii determină 
hiperventilația și 
sufocarea înainte de 
pierderea cunoștintei. 
 Studiile au arătat că majoritatea porcilor evită și se
retrag rapid de la concentratiile mari de dioxide de
carbon, 90% dintre porcii supuși experimentului
preferând să stea fără apă 72 de ore dupa experiența
expunerii la dioxidul de carbon.
 De asemenea a fost identificat că dioxidul de carbon
nu poate avea un efect eficace în asomare dacă nu este
respectată concentratia și timpul de expunere,iar
animalele se pot recupera după asomare.
Efectele asomării cu CO2 asupra calității 
cărnii de bovine în comparație cu 
asomarea mecanică 
 S -a realizat un studiu prin care se face o co
mparație între asomarea cu CO2 si cea mecanică
cu capse.
 Cu toate acestea, există doar câteva studii pr
ivind metoda de asomare pentru bovine, compara
tiv cu cele pentru animalele mici, cum ar fi p
orcii, ovinele și păsările de curte.
 Sunt necesare mai multe informații despre meto
dele de asomare și eficacitatea lor nu numai p
entru industria cărnii de vită, ci și pentru c
alitatea cărnii de vită.
 Prin urmare, scopul acestui studiu a fost de a 
evalua efectul asomării cu CO2 cu asomarea 
mecanică cu capse(CBS).
 Pentru măsurarea pH­ului s­a folosit un pH­
metru (3g din mușchi în 27ml de apă neionizată) 
și pentru măsurarea culorii suprafeței mușchilor 
s­a folosit aparatul  Minolta Chromameter CR­
300.
 Asupra compoziției principale a mușchilor nu au 
fost diferențe evidente.
 Rezultatul pH­ului a arătat efecte semnificative 
în cazul asomării cu CO2. 
 Asomarea cu CO2 a scăzut valoarea pH­ului la 
mușchii longitudinali dorsali la bovine la ambele 
categorii de vârstă
 Asomarea cu CO2 scade pH­ul cărnii si la porc și 
miel în comparație cu asomarea electrică.
 Onenc și Kaya(2004) au raportat faptul că nu 
este vreo diferență semnificantă în pH la 24h 
post mortem  dar scăderea Ph­ului este mult mai 
rapidă în asomarea mecanică față de asomarea 
electrică sau cea cu CO2.
Comparison of pH from bovine longissimus muscle between different 
stunning treatments at each live weight group.  TLive weight groups: Group 
A, 620–710 kg; Group B, 722–790 kg. Significance (po 0.05) is indicated by 
“n” (between CBS and CO2 stunning).
Nu sunt diferențe foarte mari in ceea ce privește
pierderea apei din mușchi după asomarea cu CO2 și
asomarea mecanică cu capse.
 Deși nu a existat niciun efect după asomarea cu CO2
asupra pierderilor de apă în timpul gătitului și pierderea
apei in general a existat un efect negativ al asomării cu
CO2 asupra pierderilor de apă din grupa A. Se pare că
aceste rezultate sunt parțial legate de pH-ul final al
mușchilor.
 　　　 Lungimea părții contractile a fibrei
musculare(sarcomer) este afectată de asomarea cu CO2
la toate categoriile de greutate luate în studiu.Touși la
categoria B au fost observate diferențe mai mari.
 　　　 Aceste 2 trăsături indică sensibilitatea cărnii
astfel încât la muschiul longisimuss la suine după
asomarea cu CO2 fibra musculara este mai alungită
comparativ după asomarea mecanică cu capse.
 Sensibilitatea musuclulară la bovine este mai 
mare după asomarea cu CO2 comparativ după 
asomarea mecanică.
 　　　 Chanon (2002) a găsit mușchii de porc mai 
luminoși după asomarea electrică in timp ce 
Onenc si Kaya(2004) nu au găsit nici­o dferență 
în ceea ce privește luminozitatea și culoarea 
cărnii indiferent de tipul de asomare.
 În
concluzie în urma acestui studiu s-a demonstrat faptul
că asomarea cu CO2 scade pH-ul cărnii și determină
creșterea fibrei musculare la ambele grupuri de greutate.
Pierderea apei din carne a fost observată după asomarea
cu CO2 la grupul A(620-710kg).
 　　　 Prin urmare, asomarea cu CO2 afectează negativ
pH ul muscular și capacitatea de reținere a apei dar
asomarea cu CO2 poate îmbunătății sensibilitatea și
luminozitatea în comparație cu asomarea mecanică la
bovine.
Instalații pentru asomare.
Bibliografie:
1. file:///C:/Users/Administrator/Downloads/attac
h_brief.pdf
2. file:///C:/Users/Administrator/Downloads/Ucid
ere-animale-i%CC%82n-focar-GHID-ucidere-
porci-i%CC%82n-focar.pdf
3. file:///C:/Users/Administrator/Downloads/Sacri
ficare-Ghid-privind-protect%CC%A7ia-
animalelor-i%CC%82n-timpul-sacrifica%CC
%86rii-mamifere.pdf
4. :
 VĂ MULȚUMIM
PENTRU ATENȚIE!