Sunteți pe pagina 1din 23

Ingrijirea pacientilor cu afectiuni

digestive
Anatomia tractului gastro-intestinal

Esofagul:
•Localizat în mediastin, anterior de coloană și posterior de trahee și cord
•Lungime: 25 cm
•Joncțiunea eso-gastrică = cardia = sfincterul esofagian inferior

Stomacul:

•Localizat în porțiunea superioară a cavității abdominale, subdiafragmatic stâng


•Capacitate = 1500 ml
•Joncțiunea gastro-duodenala = pilor = sfincterul piloric
Anatomia tractului gastro-intestinal
Intestinul subțire: Intestinul gros:

•Duoden: D2 – căile bilio-pancreatice •Colon drept (ascendent): apendice cecal


•Jeun: absorbția intestinală •Colon tranvers
•Ileon: valvula ileo-cecală Bauhin •Colon stâng (descendent)
•Sigmoid
•Canal anal:
Sfincterul anal intern (neted)
Sfincterul anal extern (striat)

Vascularizația tractului gastro-intestinal:

•Circulația arterială: arterele mezenterică superioară și inferioară


•Circulația venoasă: vena portă
Anatomia tractului gastro-intestinal

Inervația tractului gastro-intestinal:


•Sistem nervos autonom S și PS (nervul vag, maduva sacrată)
•Esofagul superior și sfincterul anal extern: control voluntar (măduva cervicală și sacrată)

DIGESTIA: DIGESTIA ORALĂ:

•Masticația și triturarea •Masticația


•Absorbția principiilor alimentare •Secreția salivară (1500 ml/zi)
•Eliminarea reziduurilor •Analiza salivară
•Deglutiția (control voluntar; inchiderea glotei
prin epiglotă; perisaltica esofagiană;
deschiderea sfincterului esofagian inferior)
Anatomia tractului gastro-intestinal
DIGESTIA GASTRICĂ:
•Aciditatea gastrică (pH=1): acid clorhidric
•Pepsina: digestia proteinelor
•Factorul intrinsec Castle: absorbția ileală a vitaminei B12
•Secreție gastrică: 2500 ml/zi

DIGESTIA INTESTINALĂ:

Secrețiile duodenale: Bila: 500 ml/zi


pH alcalin (bicarbonați pancreatici) Colesterol
Mucus Lecitină
Săruri biliare: emulsionarea grăsimilor
Secreția pancreatică: 700-1000 ml/zi
Secreția intestinală: 3000 ml/zi
Bicarbonați
Mucus
Tripsina: digestia proteinelor
Apa și electroliți
Amilaza pancreatică: digestia carbohidrților
Enzime și hormoni
Lipaza pancreatică: digestia grăsimilor
Boala de Reflux
Gastro-esofagian
Digestia și absorbția principiilor alimentare
Carbohidrații:
•Cavitatea bucală: amilaza salivară
•Duoden: amilaza pancreatică formează dizaharidele
•Ileon: monozaharidele absorbite

Proteinele:
•Stomac: HCl; pepsină
•Duoden: tripsina pancreatică
•Intestin: aminoacizi absorbabili

Grăsimile:
•Duoden: emulsificare de către sărurile biliare; lipaza pancreatică le scindează; în
acizi grași și monogliceride
•Intestin: absorbția miceliilor de acizi grași; resinteza LP și transportul limfatic
Investigații specifice tractului gastro-intestinal
I. INVESTIGAREA RADIOLOGICĂ A TRACTULUI GASTRO-INTESTINAL

1. RADIOGRAFIA ABDOMINALĂ SIMPLĂ


Radiografia abdominală simplă (“pe gol”) precede examinările cu contrast radioopac.
Evidențiază:
•Pneumoperitoneul (perforații ale organelor digestive)
•Nivele hidroareice
•Ansa santinela-pancreatita acuta
2. EXAMENUL BARITAT ESO-GASTRO-DUODENAL

Contrast radioopac: inodor, insipid, nongrangular, insolubil, neabsorbabil (sulfat de bariu)

Pregatirea bolnavului: post alimentar, fără fumat, fără medicație susceptibilă de a stimula
secreția gastrică
Investigații specifice tractului gastro-intestinal
INVESTIGAREA RADIOLOGICĂ A TRACTULUI GASTRO-INTESTINAL

EXAMENUL BARITAT ESO-GASTRO-DUODENAL

Tehnica:
1.Administrarea orală a 200ml BaSO4 în suspensie apoasă, sub control fluoroscopic
2.Urmărirea conturului și pasajului esofagian (amprenta atriului drept; relief modificat
de varice esofagiene)
3.Motilitatea și calitatea reliefului parietal gastric
4.Permeabilitatea pilorului
5.Radiografii efectuate în diferite poziții
6.Filme tardive (1-24 ore) pentru estimarea evacuării gastrice și tranzitului intestinal

Studiul cu dublu contrast:


Suspensie baritată consistentă, urmată de o substanță solvită efervescentă (CO2):
evidențiere fidelă și detaliată a reliefului mucos parietal

Metoda infuziei continue:


Administrarea pe sondă duodenală, în infuzie continuă, a 500 – 1000 ml de suspensie BaSO4
Urmărirea tranzitului intestinal (jejun, ileon)
Investigații specifice tractului gastro-intestinal
INVESTIGAREA RADIOLOGICĂ A TRACTULUI GASTRO-INTESTINAL

3. EXAMENUL BARITAT PERORAL AL INTESTINULUI SUBȚIRE (TRANZITUL


BARITAT)
•Permite explorarea intestinului subțire
•Se efectueaza în continuarea examenului radiologic baritat eso-gastro-duodenal, la
intervale de 10-20-30 de minute (funcție de viteza tranzitului intestinal), până la opacifierea
ileonului terminal (1-2ore)
•Completat prin examen fluoroscopic, cu compresiune dozată, la nivelul segmentelor cu
anomalii

Tranzitul intestinal cu dublu contrast:

•Când bariul a opacifiat complet ileonul terminal și cecul se administrează o o subtanță


efervescentă (al doilea contrast, radiotransparent), care produce 750 – 1000cm3 de gaz
•Pacientul este plasat în decubit lateral stâng si Trendelenburg (facilitarea pătrunderii
gazului în duoden și intestinul subțire), cu examinarea radiologică a ileonului la un interval
de 5 – 10 min.
Investigații specifice tractului gastro-intestinal
INVESTIGAREA RADIOLOGICĂ A TRACTULUI GASTRO-INTESTINAL

4. ENTEROCLIZMA (CLIMA BARITATĂ A INTESTINULUI SUBȚIRE)


•Introducerea contrastului radiologic se face prin instilare directă la nivelul intestinului
subțire proximal, pe sondă nazo-jejunală, cu ritm de instilare de 70 – 90 ml/min.
•Se utilizează sulfat de bariu HS-85 200 ml (± metilceluloză 0,5% 1.00 ml cu ritm de
instilare de 100 ml/min pentru examinarea sucvențială în dublu contrast)

5. CLIZMA BARITATĂ:
Scop: Diagnosticul anomaliilor morfologice și funcționale ale intestinului gros

Pregătirea bolnavului:
1.Golire adecvată a intestinului gros, prin suspendarea alimentației solide orale 24-48 ore și
clizme evacuării repetate (3-4/zi, 2 zile)
2.Folosirea laxativelor osmotice (Fortrans, Forlax este controversată de unii radiologi sub
aspectul calității imaginilor în bolile inflamatorii cronice ale colonului)

Tehnică:
1.Suspensie apoasă 800 – 1000 g BaSO4, administrată în clizmă, sub control fluoroscopic
2.Durată: 15 minute
3.Clizmă evacuatorie sau laxativ postprocedural
Investigații specifice tractului gastro-intestinal
II. EXPLORAREA FUNCȚIONALĂ GASTRO-DUODENALĂ
1. TUBAJUL GASTRIC KAY:

Scop:
•Determinarea cantitativă și calitatică a secției gastrice și identificarea sindromului de
retenție gastrică (obstrucție pilorică sau duodenală)
•Util în diagnosticul anemiei pernicioase Biermer și în diagnosticul gastritei atrofice.

Tehnică:
1.Introducerea sondei Einhorn sau Levin în duoden prin abord nazal/oral, sub control
radiologic al capătului distal radiooptic (25 cm de la arcada dentară)
2.Fixarea sondei cu leucoplast, plasarea bolnavului în semidecubit
3.Aspirarea întregii secreții gastrice bazale cu o seringă de 20 ml
4.Administrearea Histaminei (fosforice 0.04 mg/kg corp) s.c. pt. stimularea secreției
gastrice. Sunt posibile efecte secundare (tahicardie, hipertensiune arterială, criză de astm
bronșic). Prevenirea acestora se face cu Romergan 1 f i.m. (antihistaminic)
Investigații specifice tractului gastro-intestinal
EXPLORAREA FUNCȚIONALĂ GASTRO-DUODENALĂ
TUBAJUL GASTRIC KAY: ISTORIE

Tehnică:

5.Se pot utiliza analogi sintetici de histamină fără efecte secundare sistemice: Histalog,
Betazol
6.Recoltarea secreției gastrice stimulate din 15 în 15 minute, timp de 2 ore
7.Determinarea volumui fiecărei probe, a pH și acidității titrabile
8.Examene citologice (tehnica Papanicolau), eventuale dozări enzimatice.

PH-METRIA ESOFAGIANĂ- pentru diagnosticul pozitiv și etiologic al bolii de


reflux gastro-esofagian.
Investigații specifice tractului gastro-intestinal
III. EXPLORAREA ENDOSCOPICĂ A TRACTULUI DIGESTIV
1. ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ:

Scop:
•Vizualizarea directă a reliefului mucos eso-gastro-duodenal, cu
ajutorul endoscopului cu fibre optice(fibroendoscop), permitând și
recoltarea bipsiilor de mucoasă
•Control scopic pe monitor TV color sau și videoînregistrare
•Permite si laserterapie fibroendoscopică

Pregătirea bolnavului:
•Post alimentar 6-8 ore preprocedural
•Sedare preprocedură: gargară cu Xilină/Lidocadină ± Diazepam
10mg / Midazolam 1-2 mg i.v.
•±Metoclopramid i.v.
•±Atropină 1 mg s.c. pentru reducerea secrețiilor
•±Glucagon pentru miorelaxare
Investigații specifice tractului gastro-intestinal
EXPLORAREA ENDOSCOPICĂ A TRACTULUI DIGESTIV

ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ:

Tehnică:
1.Anestezie locală oro-faringiană (Tetracaină, Amino-benzonat)
2.Piesă bucală de protecție a endoscopului
3.Plasarea pacientului în decubit lateral stâng
4.Înghițirea progresivă a endoscopului, sub control vizual

Îngrijiri postprocedurale:
•Repaus alimentar complet încă 3-4 ore (dispariția efectului anestezic și prevenirea
tulburărilor de deglutiție)
•Sesizarea precoce a eventualelor semne sugestive de complicații: perforație
digestivă (durere, distenie abdominală, febră).

COLECISTOPANCREATOGRAFIA ENDOSCOPICĂ RETROGRADĂ-scop


diagnostic și terapeutic.
Investigații specifice tractului gastro-intestinal
EXPLORAREA ENDOSCOPICĂ A TRACTULUI DIGESTIV

2. EXPLORAREA ENDOSCOPICĂ A COLONULUI (ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ


INFERIOARĂ, COLONOSCOPIA):
•Anoscop Tehnică:
•Proctoscop 1.Poziție genu-pectorială pe masa de examinare
•Rectosigmoidoscop 2.Unghi de 45o
rigid(25 cm) 3.Cooperarea pacientului este indispensabilă
flexibil(40-50 cm) pentru introducerea endoscopului prin canalul
•Colonoscop anal
Pregătirea bolnavului: 4.Pregătirea sondei de biopsie si a
•Dietă hidrică: 24 ore electrocauterului (introduse prin lumenul
•Clizme evacuatorii repetate (24 ore) endoscopului)
Excizia endoscopică a polipilor
Investigații specifice tractului gastro-intestinal
EXPLORAREA ENDOSCOPICĂ A TRACTULUI DIGESTIV
COLONOSCOPIA ENDOSCOPICĂ:
Pregărirea bolnavului:
•Dietă hidrică 24 ore
•Clizme evacuatorii repetate 24 ore ± laxative sau clizme osmotice
•Analgezice preprocedurală (Meperidină) și sedare cu Diazepam i.v. sau Midazolam IV.

Tehnică:
1.Bolnav plasat în decubit lateral stâng, cu genunchii la piept
2.Disconfort indus de manevrarea colonoscopului și introducerea aerului
3.Posibilă rezecția endoscopică a polipilor (>1cm) cu hemostază prin electrocauter

Accidente:
•Perforații
•Hemoragii

3. ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ TOTALĂ


Capsulă videoendoscopică cu administrare orală, de unică folosință
Investigații specifice tractului gastro-intestinal

IV. EXAMENUL SCAUNULUI


Inspecția macroscopică a aspectului scaunului:
•Culoare
•Consistență
•Prezența produselor patologice (sânge, puroi, mucus, paraziți)

Determinarea prezenței hemoragiilor oculte:


Pierderi de sânge ;50ml

Teste: guiac, Hemocult, Adler


•Determinare: 3 zile consecutiv, după 3 zile de regim fără carne, ouă sau medicție marțială
de substutuție
coproculturi, teste pentru clostridii, coprocitograma, examen coproparazitologic.
antigen Giardia, Antigen Helicobacter fecal.
Investigații specifice tractului gastro-intestinal
V. EXAMENUL ECOGRAFIC (ULTRASONOGRAFIC) ABDOMINAL

•Metodă imagistică ieftină, accesibilă, neinvazivă, nenocivă, repetabilă


•Identificarea organelor parenchimatoase, mai putin utilă în explorarea organelor cu
lumen aeric.

Tehnici combinate: Ecografie endoscopică:

Pregătirea pacientului este identică cu cea necesară explorării endoscopice a


segmentului digestiv examinat.
Indicatie: tumori pancreatice, pseudochist pancreatic, biopsii transgastrice.
ECOGRAFIE
HELICOBACTER PYLORI

• Cultura
• Histologie
• Test urează
• PCR
• Test respirator cu uree
• Serologie
• Immunoblot
• Testul antigenului fecal
ECOGRAFIE
Investigații specifice tractului gastro-intestinal
VI. COMPUTERTOMOGRAFIA ABDOMINALĂ
• Contrast radioopac hidrosolubil per os (Gastrografin)
• Contrast radioopac iodat intravenos hidrosolubil neionic, hipoosmolar:
Iohexol (Omnipaque)
Iopaminol (Iopamiro)
• Pregătire identică cu cea necesară explorării radiologice a segmentului digestiv
interesat.

VII. REZONANTA MAGNETICA ABDOMINALA:


Tehnica imagistica de inalta performanta, fara radiatii X, permisa la gravide;
repetabila ori de cate ori este nevoie;
Indicatii: formatiuni parenchimatoase, procese proliferative retroperitoneale,
gravide, CT multislice neconcludent.
Contraindicatii: claustrofobie, absenta consimtamantului pacientului.
VIII. LAPAROTOMIA EXPLORATORIE : cand alte tehnici de explorare nu sunt accesibile
in situatii de urgenta;
cand tennicile exploratorii anterioare sunt
neconcludente;
se recolteaza biopsii + examen
anatomopatologic.