TOPOGRAFIE

Curs 8

Şef lucrări dr. ing. Daniel LEPADATU

1
Anul univ. 2011- 2012
 Nivelmentul trigonometric
• Nivelmentul trigonometric se
bazează pe faptul că, ştiind
altitudinea punctului de staţie şi
panta terenului, putem determina
ΔH şi apoi altitudinea punctului în
care se află mira.
• Între punctele A şi B se formează
ipotenuza unui triunghi dreptunghic
în care cunoaştem lungimea AB şi
unghiul de pantă α.
• Diferenţa de nivel dintre A şi B este
dată de formula
• ΔZ = AB sin α.
• Altitudinea punctului B este egală cu
altitudinea punctului A plus ΔZ.

H 

ABZ
ABZ
B
Z
AAB
sin 
Z
B
Z
A
ZH
AH
AB

2
Anul univ. 2011- 2012
 Nivelmentul trigonometric
• Nivelmentul trigonometric
cu vize ascendente
Dtg s
• Pentru determinarea
diferenţei de nivel și a cotei
unui punct, se instalează un  B
teodolit în punctul A. hAB
i
HB
• Instrumentul are înălţimea
“i” si vizează un semnal HA
A sensul masuratorilor

instalat în punctul B cu Suprafata de nivel "0"

înălţimea “s”.
• Considerând cunoscută
distanța DAB, se poate
sHB
HA iDtg
calcula cota punctului B în
funcţie de (mărimi s
HB HA iDtg
cunoscute):
– “i” , “s”, DAB. hABsiDtg

hABiDtg
s
3
Anul univ. 2011- 2012
 Nivelmentul trigonometric
• Nivelmentul trigonometric
cu vize descendente

• Pentru determinarea Dtg
i
diferenţei de nivel și a cotei
unui punct, se instalează un A
teodolit în punctul A. s
hAB
• Instrumentul are înălţimea HA
“i” și vizează un semnal sensul masuratorilor
HB B
instalat în punctul B cu
Suprafata de nivel "0"
înălţimea “s”.
• Considerând cunoscută
distanța DAB, se poate 
HA i HB sDtg
s
calcula cota punctului B în
funcţie de (mărimi HB HA iDtg
cunoscute):
• “i” , “s”, DAB. hABi sDtg

hABDtg si
4
Anul univ. 2011- 2012
 Nivelmentul trigonometric
• Condiţii de măsurare
• Relaţiile de calcul pentru diferenţa de nivel și a cotei
punctului, aşa cum au fost prezentate anterior, sunt
valabile numai în cazul în care distanța orizontală D
este mai mică de 500 m. Dacă această valoare este
mai mare, atunci intervine o corecţie datorată
sfericitatii și refracţiei atmosferice, ce are expresia :

D2
C1k
2R
în care: k este coeficientul de refractie atmosferica (k=0,13 pentru teritoriul Romaniei),
R este raza medie a pamantului (R = 6379 km)
Aceasta corecție este totdeauna pozitivă și se adaugă la diferențaa de nivel.

5
Anul univ. 2011- 2012
 Nivelmentul trigonometric
• Nivelment
trigonometric
– Cu luneta înclinată
– Mărimi cunoscute:
• Cota punctului A
• Mărimi de determinat
– Cota punctului B 100
Z
– Distanța dintre
punctele AB
d0K(L L
2 1) 2

cos
 tg
ZABd0tg K(L L
2 1) 2

cos
K(L2L cos
1)sin 
ZBZA
ZAB
6
Anul univ. 2011- 2012
 Nivelmentul trigonometric
• Nivelment trigonometric
– Cu luneta la înalțimea
unui semnal cunoscut
– Marimi cunoscute: h  d 0 tg 
d 0  K ( L 2  L1 )
• Cota punctului A   100  Z
• Înălțimea semnalului S h  I  S   Z AB
 Z AB  d 0 tg
• Mărimi de determinat Z B  Z A   Z AB

– Cota punctului B
– Distanța dintre punctele AB
I 
hd0tg h S ZAB


Z K 2
(L L)
tgIS
d0 K(L2 L1) AB 1

B
Z Z 
Z
100
Z
A AB

7
Anul univ. 2011- 2012
 Drumuirea de nivelment geometric
• Prin această metodă se urmăreşte determinarea cotelor unor
puncte intermediare situate între două puncte de cota
cunoscută.
– Dacă măsurătorile se efectuează cu determinarea numai o singura dată a
diferenţelor de nivel, drumuirea va fi una simplă de nivelment;
– Dacă diferenţele de nivel se determină de două ori (fie prin schimbarea
altitudinii planului de vizare fie prin efectuarea măsurătorilor "dus-intors".

a4 b4
B
a3 b3
a2 b2 h4
a1 b1 3
2 h3 hAB
1
h2
A h1

Drumuirea de nivelment geometric sprijinita la capete.

8
Anul univ. 2011- 2012
 Drumuirea de nivelment geometric

a4 b4
B
a3 b3
a2 b2 h4
a1 b1 3
2 h3 hAB
1
h2
A h1

Drumuirea de nivelment geometric sprijinita la capete.

• Marimi cunoscute: Verificarehi  ai  bi

– Cota punctului A ZB Z3 h4 h  a  b
– Cota punctului B 2 2 2

Marimi necunoscute
Z i  Z i 1  hi
Cotele punctelor intermediare
Z1  Z A  h1
9
Anul univ. 2011- 2012
 Drumuirea de nivelment geometric

• Drumuirea de nivelment închisă pe

punctul de plecare.
• Dacă vom considera ca într-o drumuire de
nivelment geometric punctul iniţial coincide
cu punctul final, intre ele determinându-se
cotele unor puncte intermediare, atunci
drumuirea este închisa pe punctul de plecare.
• In acest caz, condiţia matematică este ca suma
diferenţelor de nivel sa fie nulă.
• Acest fapt conduce la determinarea valorii reale
a diferenţei de nivel care trebuie sa fie nulă, în
timp ce suma diferenţelor de nivel calculată
reprezintă valoarea eronata.
10
Anul univ. 2011- 2012
 Drumuirea de nivelment geometric
Drumuirea de nivelment închisă
pe punctul de plecare.

hi  ai  bi
h2  a 2  b2
Z i  Z i 1  hi
Z1  Z RN  h1
Verificare
ZRNZRNh
i
11
Anul univ. 2011- 2012
 Drumuirea de nivelment geometric
• Drumuirea cu punct nodal.
• Considerând situaţia in care se dau trei puncte de cotă
cunoscută, între care se efectuează drumuiri, iar acestea
se întâlnesc într-un punct, acest punct este considerat un
nod al celor trei drumuiri efectuate.
• Cota sa, va putea fi determinata cu o precizie mai mare
datorită faptului că pentru el este posibil sa se determine
cota din fiecare drumuire.
• Considerând ca cele trei valori sunt apropiate între ele,
încadrându-se în toleranța, atunci valoarea cea mai
probabilă a cotei punctului nodal va fi de forma :

1
H 
pH2
p
N1 N 2 N
3
Hp
H
N 3

1
pp2p3
12
Anul univ. 2011- 2012
 Drumuirea de nivelment geometric
•Drumuirea cu punct nodal.
•în care pi reprezintă ponderile sau gradul de încredere ce se acorda
măsurătorilor din fiecare drumuire. Aceste ponderi sunt invers
proporţionale cu lungimile drumuirilor, astfel :

1 1 1
p
1 ;p
2 ;p
3;
D
1 D
2 D
3

•După ce a fost calculată cota punctului nodal, drumuirile între

punctele de cotă cunoscută și punctul nodal se calculează și se
compensează ca drumuiri sprijinite la capete.

13
Anul univ. 2011- 2012
 Radieri de nivelment
1002
1003
• Prin aplicarea acestei metode este 101 102

posibilă determinarea cotelor mai 1001

multor puncte din aceeaşi staţie de
nivelment. (Dmax = 300 m)
• Se consideră date cunoscute cotele a i Hv c1 c2 c3 bi 102
punctelor 101 și 102 Acestea provin 1003
fie dintr-o drumuire de nivelment ce se 1001 1002
execută simultan cu radierile dar se 101
prelucrează fiecare separat, fie sunt H1001 H1002
H 101
puncte de nivelment de cote
cunoscute.
• După aşezarea pe punctele cunoscute a Radieri de nivelment.
mirelor și efectuarea citirilor ai si bi din
staţia de nivelment, se execută și
citirile ci către punctele 1001, 1002,
1003, etc.
• Deoarece cota punctului 101, H101 este Hv = H101 + ai
cunoscută, se poate calcula altitudinea
planului de vizare Hv cu relaţia:

14
Anul univ. 2011- 2012
 Radieri de nivelment
1002
1003
101 102

• Față de aceasta valoare se vor 1001

putea calcula cotele punctelor

radiate nivelitic cu ai Hv c1 c2 c3 bi 102

relaţiile: 1002
1003
1001
101
H1001 H1002
• Dacă instrumentul de nivelment H101

are și cerc orizontal, prin

Radieri de nivelment.
efectuarea lecturii la cerc și
calculând distanța de la aparat la
punct pe cale stadimetrică, se H1001 = Hv - c1
poate proceda la raportarea în H1002 = Hv - c2
coordonate rectangulare sau
polare a punctelor radiate
nivelitic. 15
Anul univ. 2011- 2012
 Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafeţelor prin RN (HRN)
pătrate mici.
c1 c2
1c1' 2c2' 3 4 5
• Acest procedeu se foloseşte la suprafeţe
relativ mici (sub 3 ha), când terenul nu are o
panta mai mare de 5° si fără o acoperire
mare.
• Metoda presupune realizarea unei reţele de
pătrate cu latura pana la 30 m, colturile
pătratelor urmând a se folosi drept puncte S1 S2
cărora li se va determina cota.
• In zona de lucru se presupune ca exista un
punct RN, de cota cunoscuta HRN, sau in
lipsa lui se va efectua o drumuire de
nivelment de la un reper la unul din punctele
reţelei de pătrate (de exemplu la punctul 1). 10-30m

• Daca lungimea vizelor (maxim 200m) Nivelmentul suprafetelor prin

permite, se va instala aparatul în staţia S1 din patrate mici.
care se vor efectua citirile pe mirele
amplasate pe punctele 1, 2, ... etc.
• Se vor obţine citirile c1, c2, ..., cn.

16
Anul univ. 2011- 2012
 Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafeţelor
RN (HRN)

prin pătrate mici c1

1c1'
c2
2c2' 3 4 5
• Se muta aparatul pe un nou amplasament, S2, din
care se fac citirile c1’, c2’, ..., cn’.
• Daca diferenţele ci - ci’ sunt constante in limita a
maximum 5 mm, atunci se poate trece la calculul
cotelor punctelor.
• Pentru aceasta se va calcula pentru fiecare punct S1
media celor doua citiri ci si ci’, valoarea cu care se S2
vor calcula cotele punctelor din reţeaua de pătrate.
• unde cm1 reprezintă media citirilor pe punctul 1.
Cotele punctelor se calculează, funcţie de altitudinea
planului de vizare, cu formula:
– Hi = Hv -
cmi 10-30m

Daca suprafaţa este la limita superioară sau acoperirea Nivelmentul suprafetelor prin
terenului este mare, cotele punctelor se vor patrate mici.
determina printr-o drumuire de nivelment cu puncte
radiate.
Se folosesc mai multe staţii la suprafeţe mai mari de pana la 100
ha si se poate folosi o singura staţie la suprafeţe de pana la
3ha.
17
Anul univ. 2011- 2012
 Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafeţelor prin RN (HRN)
pătrate mari
• Calculul cotelor punctelor este funcţie de metoda 1
aleasa pentru efectuarea lucrărilor de teren: fie se c2 2 c2' 3 4 5
determina citirile pe mirele amplasate in colturile
fiecărui pătrat, fie se executa o drumuire de S2
nivelment închisa pe punctul de plecare.
S1 S3 S4
• Pătratele vor avea laturile de pana la 50-200 metri,
iar construcţia se va realiza cu ajutorul uni teodolit 10 9 8 7 6
sau a unui tahimetru.
• Ridicarea altimetria in pătrate izolate se efectuează S10 S5
instalând instrumentul de nivelment la intersecţia
diagonalelor pătratului (cu abatere de 2-3m). Din 11 12 13 14 15
aceasta staţie se radiază toate cele patru colturi ale
pătratului.
S9 S8 S7 S6
• Din figura alăturata se observa ca nu este necesara
staţionarea in toate pătratele ci numai in cele care 20 19 18 17 16
asigura determinarea cotei colturilor. 50-200m
• Punctul 8 este determinat din staţiile S2 si S3, astfel
ca nu mai este necesara staţionarea in pătratul Nivelmentul suprafetelor prin
delimitat de punctele 8, 9, 12 si 13.
patrate mari.

18
Anul univ. 2011- 2012
 Nivelmentul suprafeţelor
Nivelmentul suprafeţelor prin
RN (HRN)

pătrate mari 1 c2 2 c2' 3 4 5

• Controlul citirilor se face pe diagonală față de o
latură și anume : S2
S1 S3 S4
• c2 + c9' = c2' + c9 10 9 8 7 6
•
• Aceasta egalitate dacă este satisfăcută cu o S10 S5
toleranța de ± 3mm, măsurătorile se consideră 11 12 13 14 15
bune și se pot folosi la calculul cotelor.
• Cotele se determină prin drumuire închisa pe S9 S8 S7 S6
punctul de plecare pentru punctele situate pe 20 19 18 17 16
conturul suprafeţei si prin drumuire sprijinita la
capete pentru punctele situate in interiorul 50-200m
suprafeţei.
• Un alt mod de efectuarea măsurătorilor este si cel Nivelmentul suprafeţelor prin
in care pe colturile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 15, 16,17, 18, pătrate mari.
19, 20, 11 si 10 se executa o drumuire închisa, iar
cotele punctelor 7,8,9,12,13,14 se determina ca
puncte radiate.
19
Anul univ. 2011- 2012
 Metoda profilelor
• Se foloseşte la lucrările în vederea proiectării de drumuri sau cai
ferate. După felul lor, pofilele pot fi longitudinale sau transversale.
• În proiectare, primele se folosesc la stabilirea profilului în lung al caii
de comunicaţie, în timp ce pofilele transversale permit stabilirea
amprizei (lățimea totală) caii.
• Din punct de vedere al executării lucrărilor topografice, aceasta metodă
este o combinaţie de drumuire de nivelment, care urmărește să
determine cotele punctelor situate în axul caii, simultan cu radierile
de nivelment executate asupra unor puncte ce se situează pe un
aliniament perpendicular pe axul caii. Atât punctele de drumuire cat
si cele situate pe pofilele transversale se aleg la schimburile de panta ale
terenului. Cotele punctelor de pe pofilele transversale se calculează cu
ajutorul altitudinii planului de vizare din staţia corespunzătoare.
1000
1001 S3
1002 104
101 1003 axul drumului 103
102 1004
S1
1005
S2
Anul univ. 2011- 2012
20
 Nivelmentul în condiții speciale.
• Nivelmentul peste cursuri de
apă.
• Acesta problemă se poate rezolva prin
alegerea pe fiecare mal a cate unei staţii, S1 S2
S1 si S2, iar la distanta de sub 30 m de b1 b2
fiecare staţie se aleg puncte care se a1 a2
materializează prin tarusi. B
• Din fiecare staţie se efectuează citiri pe A
mirele instalate pe punctele bornate, A și
B, citiri care se folosesc la determinarea
diferenţei de nivel.
• Dacă valorile obţinute diferă cu mai puţin
de 10mm între ele, atunci diferenţa de
nivel între cei doi țăruși se consideră Transmiterea cotelor peste
media aritmetică a determinărilor.
apa
Astfel :
ΔhAB' = a1 - b1
pentru staţia S1, respectiv din staţia S2 diferenţa de nivel va fi :
ΔhAB" = a2 - b2
h h
' "
iar diferenţa de nivel definitivă este : h
AB AB A
B
2
21
Anul univ. 2011- 2012
 Determinarea cotei proectate
Determinarea cotei proectate prin nivelment
geometric de mijloc
Sa se traseze pe teren COTA DE PROIECTARE – HB = 514.576 m a
unei construcţii marcata pe teren printr-un tarus.
Trasarea se face placând din punctul A de cota cunoscuta (HA=
513.789 m) prin nivelment geometric de mijloc

ETAPE:
1. Se instalează instrumentul la aproximativ
jumătatea distantei dintre cele doua puncte
2. Se centrează se calează
3. Se face citirile pe mira in punctul A si se
retine

L0=a=1745 mm.

22
Anul univ. 2011- 2012
 Determinarea cotei proectate
4.

5.

23
Anul univ. 2011- 2012
 Centrarea și calarea

• Centrarea aparatelor
– Operaţia de centrare implică
punerea în staţie a
instrumentului perfect deasupra
punctului topografic,
materializat în teren prin
intermediul unui ţăruş sau a unei
borne topografice.
Firul cu plumb

Nivela sferică Nivela torică

24
Anul univ. 2011- 2012
 Nivelmentrul Ni 030
Precizia de masurare 10c

• 1. trepied; 2. şuruburi de calare; 3. ambaza; 4. dispozitiv de blocare a mişcării lunetei în

plan orizontal; 5. obiectivul lunetei; 6. dispozitiv de centrare pe miră; 7. luneta
topografică; 8. dispozitiv de centrare pe miră; 9. şurub de reglare a clarităţii imaginii
lunetei; 10. ocularul lunetei; 11. microscopul cu scăriţă; 12. şurub de calare a lunetei; 13.
cercul orizontal (alidad); 14. şurub de reglaj fin a mişcării lunetei în plan orizontal; 15.
şuruburi de rectificare a nivelei sferice; 16. nivela sferică de calare a cercului orizontal;
17. ocularul dispozitivului de calare a lunetei cu coincidenţă optică; 18. şuruburile
de rectificare a nivelei torice; 19. nivela torică de calare a lunetei.

25
Anul univ. 2011- 2012
 Teodolitul-tahimetru Theo 030
Precizia de masurare 1c

• 1. trepied; 2. şuruburi de calare;

3. ambaza; 4. clapetă de blocare
a cerului orizontal; 5. nivela
torică de calare a cercului
orizontal; 6. ocularul lunetei; 7.
microscopul cu scăriţă; 8.
dispozitiv de centrare pe miră; 9.
inel de reglare a clarităţii
imaginii în lunetă; 10. luneta
topografică; 11. ocularul busolei;
12. busola; 13. oglinda de
reflexie a imaginii nivelei torice
pentru calarea cercului vertical;
14. obiectivul lunetei
topografice;

• 15. nivela torică pentru calarea cercului vertical; 16. oglinda pentru reflexia luminii în
microscop; 17. şurubul de calare a cercului vertical; 18. dispozitivul de centrare optică;
19. şurubul de blocare a mişcării aparatului în plan orizontal; 20. nivela sferică pentru
calarea cercului orizontal; 21. şurubul de reglaj fin a mişcării lunetei în plan vertical; 22.
cercul vertical; 23. suport pentru fixarea busolei pe aparat; 24. şurub de blocare a
mişcării lunetei în plan vertical; 25. şurub de reglaj fin a mişcării aparatului în plan
orizontal; 26. cercul orizontal (alidad).
26
Anul univ. 2011- 2012
Determinarea suprafeţelor pe harţi si planuri
• Metode numerice – analitice
• Se aplică atunci când se cunosc coordonatele rectangulare ale vârfurilor
poligonului.
• Asigură precizia cea mai mare şi nu necesită existenţa planului topografic.

n
S
2 
x 
iy
i1y

i1

i1
Coord. Rectangulare
Pct. Real Schiţaşi valorileobţinute
X Y
43 5803,62 7406,29

201 5654,43 7496,35

43 203

202 5654,64 7686,97

203 5778,45 7744,72

202

+2S=104450,741; +S=52225,37m2
204 5887,74 7571,96
-2S=-104450,741; -S=52225,37m2

27
Anul univ. 2011- 2012
 Determinarea suprafeţelor pe harţi si planuri
•Metode numerice – analitice
5

2
S

x
i

i
1
y

i
1 y
i
1
x
4
3

y2
0
4y
2
0
1
x2
0
1

y4
3
y2
0
2
x
2
0
2

y2
0
1y
2
0
3


x
2
0
3

y2
0y
22
0
42
x
0
4

y2
0
y
34
3
10
4
4
50
,
7
412
7
m

Pentru verificare se foloseşte relaţia suprafeţei negative

5


2
S

y
ix

i
11

i
1
i
xy
4
3

x2
0
4x
2
0
y
12
0
1

x4
3
x
2
0
2
y2
0
2

x2
0
1x
2
0

3


y
2
0
3

x2
0
2x
2
0

4y2
0
4

x2
0
3x
4
3


28
Anul univ. 2011- 2012
 Determinarea suprafeţelor pe harţi si planuri
• Metode grafice
S1 h1
Pentru obţinerea suprafeţei în metri pătraţi, se înmulţeşte suprafaţa
43 b1
calculată pe plan cu numitorul scării la pătrat, rezultând: h2

2  2 N
2 S2
S
I(m)
SI(m
m) b2
S3 h3

S
I ( 2)
Im
S
IIm2
(m)
N2
 202

Se verifică dacă valoarea absolută a diferenţei dintre mărimile

celor două determinări se încadrează în toleranţa prescrisă S2
de instrucţiunile tehnice.

I
S S
II 
1 S
400I
43
S1
203

S3
Se calculează media aritmetică a celor două
determinări:
SSI SII 2 S4
202

29
Anul univ. 2011- 2012
 Planimetrul polar electronic
• METODA MECANICA
• Planimetrul este un
instrument construit pentru
determinarea ariilor pe
planuri topografice la scară
foarte mare.
• Totuşi, planimetrele pot fi
folosite şi pentru
determinarea ariilor pe hărţi
la scară mare, înmulţindu-se
rezultatul obţinut cu pătratul
raportului dintre scări.

30
Anul univ. 2011- 2012
Planimetrul polar mecanic REISS

31
Anul univ. 2011- 2012
 Planimetrul polar electronic
• Este compus din:
• un braţ polar, cu un capăt
fixat de greutatea polară şi
celălalt
• dispozitivul de înregistrare;
• un braţ urmăritor, fixat de
dispozitivul de înregistrare; la
capătul opus
– acest braţ prezintă o lupă cu
indice pentru urmărirea conturului
suprafeţelor;
• un dispozitiv electronic de
setare a aparatului şi
înregistrare a
• măsurătorilor;
• o greutate polară, care trebuie
să rămână nemişcată pe toată
durata unei măsurători. 32
Anul univ. 2011- 2012
 Aplicaţii
• Metode de ridicare în planimetrie
– Pe baza reţelei punctelor de triangulaţie geodezică
sau topografică, se trece la ridicarea punctelor
detaliilor planimetrice de pe suprafaţa topografică,
folosindu-se metoda drumuirilor combinate cu
metode ajutătoare (metoda radierelor, metoda
coordonatelor polare).
– Punctele detaliilor planimetrice vor fi determinate în
plan prin coordonate rectangulare sau prin
coordonate polare, pe baza elementelor liniare şi
unghiulare măsurate pe teren.

33
Anul univ. 2011- 2012
 Aplicaţii

204
45
B
l204

B
l0
B
l 43
43
203
B
l 203

B B
l202
l201

201

34
Anul univ. 2011- 2012
 Aplicaţii
Punctele de sprijin Punctele drumuirii
Puncte de triangulaţie

Punctele radiate

35
Anul univ. 2011- 2012
VA MULTUMESC!

36
Anul univ. 2011- 2012