SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI - NURSING

• In ingrijirea bolnavului, asistentul medical este obligat sa îl

supravegheze pentru a culege toate datele privind starea generala si
evolutia bolii acestuia, comunicand medicului tot ce a observat la
bolnav in cursul zile/noptii.
• Daca observatiile sale sunt sistematice si complete, vor putea fi
valorificate corect de medic. De aceea asistentul medical trebuie sa
stea cat mai mult timp in patul bolnavului si sa urmareasca:
- comportamentul bolnavului (faciesul, starea psihica, reactivitatea
generala, somnul);
- functiile vitale si vegetative ale organismului;
- aparitia unor manifestari patologice;
 Urmarind comportamentul bolnavului, asistenta medicala
culege informatiile in mod stiintific si obiectiv, care redau fidel
tabloul patologic aparut. Notarea incorecta fara pricepere si
cunostinte obiective a modificarilor impiedica asigurarea unor
ingrijiri de calitate, bolnavului.
Datele culese de asistenta medicala din supravegherea
bolnavului, prin masurarea functiilor vitale si vegetative se
noteaza grafic in foaia de temperatura care este o componenta
a foii de observatie a bolnavului.
 Foaia de temperatura este documentul medical,
stiintific si medico-judiciar. Ea se completeaza de catre
asistenta medicala, exact, clar si ordonat pentru a
reflecta corect starea bolnavului.
Foaia de observatie clinica cuprinde datele personale
ale bolnavului si cele principale legate de internarea
acestuia, foaia de temperatura, anexa acesteia.
In cazul bolnavilor gravi, foaia de temperatura
este inlocuita cu foaia de terapie intensiva care
cuprinde inregistrarea valorilor functiilor vitale
din ora in ora si planul complex de ingrijire si
tratament inclusiv rezultatele de laborator.
 Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului
bolnavului si a reactivitatii generale
SCOPUL – in stabilirea diagnosticului si aprecierea
evolutiei anumitor boli este necesara cunoasterea
starii psihice si a reactivitatii generale a bolnavului.
Acestea determina bolnavului un anumit
comportament tradus prin cateva elemente care
impreuna cu caracteristicile trebuie bine cunoscute si
observate de asistenta medicala si raportate la timp
medicului pentru interpretare.
 1. Pozitia patologică a bolnavului in pat:
(a) bolnavul cauta sa menajeze parte dureroasa (in pleurita, in fractura costala cand bolnavul sta
pe partea sanatoasa, in ulcerul gastric sau duodenita cand bolnavul sta in decubit ventral sau
decubit lateral stang)
(b) pozitie ghemuita, bolnavul exercitand o presiune cu pumnul asupra regiunii dureroase in
ulcerul gastric penetrant.
(c) pozitie sezanda in afectiuni cardiace insotite de insuficienta circulatorie si in afectiunile
pulmonare.
(d) decubit lateral cu spatele indreptat spre lumina (fotofobie) in meningita tuberculoasa.
(e) pozitia in „cocos de pusca” adica, capul in hiperextensie, membrele inferioare flectate atat in
articulatie coxofemurala cat si in cea a genunchiului.
(f) pozitie de opistotonus , bolnavul se gaseste in hiperextensie forma unui arc cu concavitatea
dorsala, corpul sprijinindu-se pe ceafa si pe calcaie, intalnita in tetanos.
(g) pozitie de pleurostotonus cand bolnavul descrie un arc cu concavitatea laterala.
 2. Expresia fetei:
(a) fata anxioasa, cianotica – la bolnavii cu insuficienta circulatorie grava;
(b) fata acoperita cu sudori (transpiratii) reci, ochii infundati si inconjurati
de cearcane albastre, nasul ascutit si privirea anxioasa denumita fata
peritoneala intalnita in peritonita, ileus, alte afectiuni abdominale grave;
(c) fata congestionata, agitata cu ochii sclipitori, anxioasa - intalnita in boli
infectioase grave;
(d) fata care exprima spaima cu ochii scosi din orbite (ochi exoftalmici) –
intalnita in boala Basedow;
(e) fata rotunda asemanatoare cu luna plina – intalnita in mixedem;
(f) trasaturile fetei din jurul gurii, a ochilor si a narilor stimuleaza un ranjet
cu fruntea incretita adanc, intristata (ras sardonic) – intalnita in tetanos
3. Starea psihica a bolnavului:
(a) bolnavul isi pastreaza constiinta;
(b) starea atifica – constiinta tulburata, privire absenta, bolnavul sta in pat nemiscat – intalnita in
formele grave de febra tifoida;
(c) carfologie – stare tifica insotita de miscari automate asemanatoare cu prinderea mustelor in
aer;
(d) obnubilatie – bolnavul are functiile psihice incetinite si sesizeaza numai partial evenimentele
din anturajul sau;
(e) delir – stare de obnubilatie insotita de iluzii, halucinatii, hiperexcitatii – intalnita in boli
infectioase acute, afectiuni cerebrale, intoxicatii;
(f) apatia – stare de dezinteres fata de mediu si de persoana proprie;
(g) stupoarea – bolnavul se afla in stare de imobilitate si insensibilitate, poate fi trezit dar nu
raspunde la intrebari;
(h) somnolenta – necesitatea de a dormi timp indelungat, bolnavul se trezeste usor dar adoarme
imediat;
(i) stare de sopor – cand bolnavul poate fi trezit numai cu excitatii foarte puternice;
(j) stare de coma – stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase superioare,
caracterizata prin pierderea completa sau partiala a cunostintei, a miscarilor voluntare si a
4. Starea somnului bolnavului:
(a) somn linisti si odihnitor, fara intreruperi neagitat;
(b) somnolenta instalata dimineata – in hepatita virala;
(c) somnolenta instalata imediat dupa alimentare –
intalnita in insuficienta hepatica;
(d) stare de insomnie care poate fi reala sau falsa cand
raportul dintre somnul de zi si cel de noapte se
inverseaza;
(e) somn agitat cu intreruperi repetate – intalnit in
durerile de foame, diaree, necesitatea de mictiuni, stari
de tensiune nervoasa.
5. Durerea:
(a) de intensitate mica, suportabila (durerile articulare reumatismale) care
poate evolua pana la durere de mare intensitate (colica renala si cea
hepatica);
(b) durere spontana provocata prin palpare, se poate defini ca jena,
apasare, presiune, crampe, ruptura, sfasiere, tensiune, arsura;
(c) durere de durata de la cateva ore la cateva zile, in functie de cauza,
avand un caracter de permanenta sau intermitenta;
(d) directia in care iradiaza durerea: in ulcerul gastric sau duodenal –
durerea iradiaza din pieptul gastric in spate; in litiaza biliara – durerea
iradiaza din hipocondrul drept in umarul drept; in apendicita acuta –
durerea iradiaza in fosa iliaca dreapta.
6. Convulsiile si contractiile:
Contractia musculara – reprezinta punerea in tensiune sau scurtarea fibrei musculare.
Convulsia – este o succesiune de contractii puternice, involuntare ale unor grupe musculare.
(a) convulsiile locale sau generale;
(b) convulsiile clonice (scurte);
(c) convulsiile tonico-clonice (scurte, ritmice, asociate cu altele cu caracter permanent);
Caracterul si localizarea lor au o importanta deosebita de aceea trebuie observat daca au aparut
spontan in timpul somnului sau sub influenta unei excitatii eventual dupa enervare, daca au fost
insotite de pierderea cunostintei, de tulburari ale sfincterelor, etc.
7. Parezele si paraliziile:
Pareza – reprezinta o scadere a functiei motorii musculare.
Paralizia – reprezinta disparitia totala a functiei motorii musculare.
(a) paraliziile periferice – traduse prin scaderea tonusului muscular, atunci cand bolnavul executa
miscarile pasive cu o amplitudine mult mai mare;
(b) paralizii centrale – acestea sunt spastice cu tonusul muscular pastrat sau chiar exagerat iar
miscarile pasive pot fi aplicate cu o amplitudine mult mai mica, astfel ca distingem:
- hemiplegia – paralizia unei jumatati laterale a corpului;
- paraplegia – paralizia membrelor inferioare;
- tetraplegia – paralizia celor patru membre;
- paralizia musculaturii vezicii urinare sau a rectului care se manifesta prin retentie de urina sau
materii fecale;
- paralizia sfincterelor – care reprezinta cauza a incontinentei de urina si fecale