G CAPTAREA ATENTIEI

A ACTUALIZAREA CUNOȘTINȚELOR
Z MODELUL GAZULUI IDEAL
U
ENERGIA INTERNA
L
LUCRUL MECANIC

I CALDURA
D PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII
E
VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
A
L TEMA
 Vizionați filmul conținut in acest
Tot ce există în jurul
moment al lecției ...
nostru este constituit
din substanţe, care
corespund fie unor
elemente, fie unor
combinaţii sau
amestecuri de
elemente, ceea ce
explică diversitatea
atât de mare a
naturii, substanţa
fiind o denumire de
abstractizare a lumii
materiale.
 ACTUALIZAREA
CUNOȘTINȚELOR

SA NE REAMINTIM CATEVA …..

NOTIUNI TERMODINAMICE
DE BAZA
CE ESTE TERMODINAMICA ?
• Este știința care studiază fenomenele termice,
adică acele fenomene fizice legate de mișcarea
permanentă, complet dezordonată și dependentă
de temperatură, care se manifestă la nivel
molecular.

• Ea studiază, pe cale experimentală, numai

proprietățile macroscopice ale corpurilor fără a
ține seama de structura intimă, atomo-
moleculară a acestora.
CE ESTE SISTEMUL TERMODINAMIC ?

• Prin sistem termodinamic se înțelege un

corp sau un ansamblu de corpuri
macroscopice bine delimitat.
• Delimitarea sistemului termodinamic de
corpurile înconjuratoare se face mintal, deci
convențional.
• Corpurile înconjuratoare, care nu fac parte din
sistemul termodinamic considerat, formează
mediul exterior
CUM SE CLASIFICĂ
SISTEMELE TERMODINAMICE ?
In funcție de interacțiunea și schimbul de substanță cu mediul exterior

Sistem izolat – nu interacționează și nu schimbă substanță cu mediul

exterior

Sistem neizolat – interacționeaza cu mediul exterior

Sistem inchis – între sistemul termodinamic și mediul exterior există

schimb de energie dar nu există schimb de masă

Sistem deschis – între sistemul termodinamic și mediul exterior

există atât schimb de energie cât și schimb de masă
CE REPREZINTA
STAREA SISTEMULUI TERMODINAMIC?
Starea unui sistem Starea de
termodinamic echilibru
• Totalitatea • Starea sistemului
proprietăților termodinamic în
acestuia la un care proprietățile
moment dat. acestuia nu se
modifică în timp.
CE SUNT PARAMETRII DE STARE ?

• Se numesc parametri de stare mărimile

fizice măsurabile care caracterizează
proprietățile sistemului termodinamic la un
moment dat.

• Parametrii de stare iși modifică valoarea

atunci când condițiile exterioare se schimbă.
CE SE INTELEGE PRIN
PROCES TERMODINAMIC?

• Trecerea unui sistem termodinamic dintr-o stare în

alta se numește proces termodinamic sau
transformare de stare.
• Transformarea se numește cvasistatică, dacă
parametrii de stare variază în timp atât de lent încât,
în orice moment, sistemul poate fi considerat în
echilibru .
MODELE TEORETICE - GAZUL IDEAL

In general, sistemele termodinamice au o structură complexă şi

sunt caracterizate printr-un număr mare de proprietăţi.

Sitemele aflate în stare gazoasă au structuri mai simple,

deoarece moleculele sunt aflate la distanţe mari una de alta şi
interacţionează foarte slab.

Ca şi in cazul altor sisteme fizice, pentru un gaz se pot folosi

diferite modele, în care anumite proprietăţi ale sistemelor
reale se neglijează.

Cel mai simplu model pentru desrierea sistemelor termodinamice

aflate în stare gazoasă este cunoscut sub numele de gaz ideal.
 MODELE UTILIZATE IN STUDIUL
FENOMENELOR TERMICE
Modele structurale - pentru studiul diferitelor stari de
agregare, pornind de la ipoteza ca orice corp este
format dintr-un numar foarte mare de particule, aflate
in miscare de agitatie termica, fiecare particula putand
fi aproximata print-un punct material

Modelul gazului ideal – pentru studiul comportarii

gazelor reale cu densitate suficient de mica, in conditii
de presiune redusa
 CARACTERISTICILE MODELULUI
Gazul este format dintr-un număr foarte mare de particule
identice

Moleculele gazului se află în mișcare permanentă, total

dezordonată; mișcarea fiecărei molecule se supune legilor
mecanicii clasice

Moleculele sunt considerate puncte materiale

Forțele intermoleculare se neglijează: moleculele se mișcă

liber, traiectoriile lor fiind linii drepte

Ciocnirile moleculelor cu pereții vasului sunt perfect elastice

 DEOSEBIRI INTRE GAZUL IDEAL
SI GAZUL REAL
CRITERIUL GAZUL IDEAL GAZUL REAL

Mișcarea moleculelor Traiectoriile moleculelor Traiectoriile moleculelor sunt

sunt linii drepte linii frânte, în segmente
inegale, orientate dezordonat
în spațiu

Ciocnirile dintre molecule Sunt perfect elastice Nu sunt perfect elastice

și pereții vasului

Forțele intermoleculare Se neglijează Sunt slabe, dar capabile să

mențină moleculele unele
lângă altele.
Modelul gazului ideal poate fi aplicat în studiul
comportării gazelor reale în următoarele
condiții:

• densitatea gazului este relativ mică

• presiunea gazului este scăzută

• temperatura are valori ridicate.

 Un sistem
termodinamic
oarecare, format dintr-
un număr foarte mare
de molecule, ce se
află în agitație
termică, molecule ce
interacționează atât
între ele cât și cu
mediul înconjurător,
are ENERGIE
Este formată din:

energia cinetică internă - datorată mișcării

de agitație termică a moleculelor

energia potențială internă - datorată

interacțiunilor dintre molecule

U  EC  EP
 Energia internă (U) a gazului ideal este egală doar
cu energia cinetică de agitație termică a
moleculelor sale , deoarece energiile potențiale
datorate interacțiilor dintre molecule se neglijează.

N
U  Ci  NC
i 1
unde :
c este energia cinetică medie de translație a moleculelor
gazului
 Energia internă a unui gaz ideal depinde doar
de cantitatea de substantă din sistemul
termodinamic si de temperatura sistemului.

U  U ( , T )
 Este o mărime fizică de stare ce caracterizează
proprietătile sistemului termodinamic la un
moment dat.
 Pentruun gaz ideal monoatomic format din
N molecule avem:
unde:
3 n – numărul de moli de
 c  kT substanță
2 NA – numarul lui Avogadro
deci : k – constanta Boltzman
R – constanta universală a
3 3 gazelor
U  N A  kT  RT T – temperatura absolută a
2 2 gazului
 Senumește lucru mecanic efectuat de o
forță constantă F, ce iși deplasează
punctul de aplicație pe distanța d,
mărimea fizică egală cu produsul scalar
dintre vectorul forță și vectorul deplasare
al punctului de aplicație al forței.

 
L  F  d  F  d  cos 
In termodinamică lucrul mecanic prezintă
interes dacă forțele exterioare ce acționează
asupra sistemului modifică starea de echilibru
a acestuia și anumiți parametri de stare ce
caracterizează dimensiunile sistemului variază
în timp (de exemplu : volumul gazului)

Lucrul mecanic este o mărime de proces,

asociată unei transformări a sistemului
 Lucrulmecanic efectuat de gaz intr-o
destindere izobara
P, Vi F
L  F  d  cos 0 0
d

dar : F  p  S P, Vf F

 L  pS d p

S  d  V  V f  Vi p
1 2

L
 L  p  V Vi Vf V
 Prin reprezentarea p
grafică a unui proces
termodinamic în
sistemul de coordonate
1
(p – V), lucrul mecanic p1
poate fi determinat ca
aria figurii delimitată de
curba transformării, de
variația volumui și de p2
2
presiunile L
corespunzătoare stărilor
inițială și finală.
V1 V2 V
 TRANSFORMAREA IZOCORA p

Lizocor  0 p1 1

p2 2
 TRANSFORMAREA IZOTERMA V V
p
p1 1
Vf
Lizoterm  RT ln
Vi p2
L
2

V1 V2 V
 Căldura este o mărime fizică ce
descrie interacția termică dintre un
sistem termodinamic și mediul
exterior, fiind definită de relația
Q = L + U
 Căldura, ca și lucrul mecanic, este o
mărime de proces.
 CE SUNT COEFICIENȚII CALORICI ?

 Mărimile fizice ce stabilesc o legătură

cantitativă între căldura primită sau cedată
de un sistem și variația temperaturii sale se
numesc coeficienți calorici.

Q
Coeficienți calorici
T
 COEFICIENȚII CALORICI
Coeficientul Ce reprezintă? Relația de Unitatea de
caloric definiție măsură
Capacitate Căldura necesară pentru a Q J
crește sau micșora C [C ]si 
a calorică temperatura unui corp cu
un grad
T K
Căldura necesară pentru a
Căldura crește sau micșora
Q J
specifică temperatura unității de
c [c]SI 
masă dintr-un corp cu un
grad m  T kg  K
Căldura necesară pentru a
Căldura Q
crește sau micșora
C 
J
molară temperatura unui mol [C ]SI 
dintr-o substanță cu un   T mol  K
grad
 CALDURA
Caldura primita de sistemul
termodinamic este
considerata pozitiva
Qprimit > 0
Caldura cedata de sistemul
termodinamic este
considerata negativa
Qcedat < 0
LUCRUL MECANIC
Lucrul mecanic primit din
exterior de sistem este
considerat negativ
Lprimit < 0
Lucrul mecanic efectuat de
sistem asupra exteriorului
este considerat negativ
Lefectuat < 0
 PRINCIPIUL I
AL TERMODINAMICII
Fiind o generalizare a unor
Primul principiu al rezultate experimentale
termodinamicii se referă la confirmate, el nu poate fi
modul în care variază energia demonstrat, ci doar justificat, Esenţa principiul I o constituie,
internă a unui sistem ce motiv pentru care are rol de de fapt, conservarea energiei.
interacţionează termic sau axiomă în termodinamică.
mecanic cu mediul exterior.

FORMULĂRI
In orice transformare variația energiei
interne depinde doar de stările inițială și
finală ale sistemului, fiind independentă de
stările intermediare prin care trece sistemul.
U = U2 – U1
Căldura primită de sistem este egală cu
lucrul mecanic efectuat adunat cu variația
energiei interne.
Q = L + U
Intrebarea 1
Energia cinetică medie a mişcării de translaţie a unei molecule de gaz este o
masură a:

a presiunii gazului

b temperatura gazului;
CORECT
GREȘIT
c densităţii gazului;

d volumului de gaz

RESETARE
Intrebarea 2
Relaţia V = V0 ( 1 + t ), pentru un gaz ideal, reprezintă ecuaţia transformării :

a izoterme

b izocore
GREȘIT
CORECT
c izobare

d generale

RESETARE
Intrebarea 3
Într-un proces oarecare, un sistem efectuează lucrul mecanic L= 500J şi
primeşte căldura Q=1200J . Variaţia energiei interne a sistemului va fi :

a 1700J
Conform primului principiu al termodinamicii:
b 1200 J
U  Q  L  1200  500  700 J
c 500 J

d 700 J

RESETARE GREȘIT
CORECT
Intrebarea 4 V p1

p2
O cantitate de gaz ideal poate suferi
transformările indicate în figură:
Fig. 1 T

α1> α2 V p1
a p1>p2 tgα1>tgα2 (1)
V1 V m
tg1  ; tg 2  2 p1V1  T1 p2
T1 T2
b p1<p2 R
V1 m V2 m α1
 (2) analog  (3) α2
T1 p1 R T2 p2 R
c p1=p2 Fig. 1 T
m m 1 1
înlocuind 2 şi 3 în 1 =>   ; p1  p2
p1 R p2 R p1 p2
d graficul nu
prezintă
suficiente date

RESETARE GREȘIT
CORECT
Intrebarea 5
Un gaz având Cp = 5R/ 2 primeşte izobar căldura Q = 1200 J. Lucrul
mecanic efectuat efectuat de gaz este:

La transformarea izobară (p=constant) pentru o masă determinată

a 480 J de gaz, lucrul mecanic este dat de expresia:

(I) L  pV  p(V2  V1 )  nRT2 nRT1  nRT

b 960 J iar pentru căldură folosim relația:
5 5
c 3000 J (II) Qp  nC p T  n   RT  nRT
2 2
şi înlocuind (I) în (II) obţ.
d 1200 J Qp 
5
LL
2Qp 2  1200
  480 J
2 5 5

RESETARE CORECT
GREȘIT
Intrebarea 6 p

2 3 În variabilele V,T se obţine:

Un gaz ideal parcurge ciclul din figură:
V 1
3 2 T
a 1
V T
3 1->2 izotermă cu creştere de
presiune deci cu scădere de
b 1
2
volum
V
izocoră
V T 2->3 izobară cu creştere de 1 3
2
temperatură
izotermă
c 3 3->1 izocoră cu scădere de izobară
1 temperatură. În variabile V,T 2
V T
1 se obţine: T
3
d 2

T CORECT
GREȘIT
RESETARE
TEMA
Pentru itemii 1- 5 încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului considerat corect
 TEMA
Rezolvaţii, apoi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect

1.

2.

3.
FELICITĂRI !

Ați parcurs integral

unitatea de învățare pentru
GAZUL IDEAL
De la solul pe care călcăm până la stele, materia se găsește în patru stări de
agregare: starea solidă, lichidă, gazoasă și plasma.
În solide moleculele sunt bine legate și își păstrează forma. Transferându-le
energie, moleculele se distanțează iar solidul se transformă în lichid. Chiar și în
condiții de climă rece, solidele, cum ar fi gheața, se transformă în apă când
este atinsă temperatura de topire. Lichidele nu păstrează forma solidelor, se
răspândesc pentru a ocupa spațiul disponibil, chiar dacă este la fel de mare cât
...oceanul.
Mai multă energie și materia se transformă în gaz. Moleculele de gaz au și mai
multă energie decăt cele din lichide. Gazul supraîncălzit devine plasmă.
Plasma reprezintă mai mult de 99% din universul nostru fiind sursa materiei
stelare.