Ce este romantismul?

Romantismul este un curent artistic al

Europei Occidentale apărut în secolul al
XVIII-lea în Marea Britanie şi în Germania,
apoi în secolul al XIX-lea în Franţa , în Italia
şi în Spania. Se dezvoltă în Franţa ca reacţie
la regulile clasice considerate prea rigide şi
împotriva raţionalismului filozofic al
secolelor anterioare.
Romantismul se caracterizează prin dorinţa
de a explora toate posibilităţile artei cu
scopul de a scoate în evidenţă toate
experienţele personale.
 Baudelaire defineşte astfel romantismul :

 “Cine spune romantism, spune artă modernă –

adică intimitate, spiritualitate, culoare, aspiraţie spre
infinit, exprimate prin toate mijloacele specifice artei.”
 “Pentru mine, romantismul este expresia cea mai recentă,
cea mai actuală a frumosului.”
 “Romantismul se află în maniera de a simţi.”
 “Trebuie, deci, înainte de toate, să cunoaştem toate
aspectele realităţii şi toate situaţiile în care se află omul, pe
care artiştii trecutului le-au dispreţuit sau nu le-au
cunoscut.”
 1. Cultul sentimentului

Spre deosebire de curentele și ideologiile anterioare

care accentuau rolul rațiunii, romantismul acordă
prioritate exprimării sensibilității, a sentimentului

“Poetul răspunde de sufletul oamenilor.”

(Victor Hugo)

Ingres, Le Songe d'Ossian, 1812

2. Scriitorii romantici, nesatisfăcuţi
de realitatea obiectivă, încearcă
să o depăşească, să evadeze din ea

In permanentă căutare a unui ideal scriitorul romantic

evadează din prezent în trecut sau viitor, din spaţiul său
cunoscut, spre un spaţiu fără contururi clare.
Interesul pentru straturile adânci ale vieţii sufleteşti
aduce şi inclinaţia spre meditaţia filozofică, precum
şi cultivarea visului.
 3. Aspirația spre absolut

este o atitudine specifica romanticului, un idealist cautand

iubirea perfecta, cunoasterea totala, libertatea deplina.
4. Interesul pentru frumuseţea şi
pitorescul naturii, pentru culoarea
locală

Romanticii consideră omul un

microcosmos (univers mic),
în care se oglindeşte şi se rezumă
macrocosmosul (universul mare),
într-o perfectă comuniune
cu natura.
5. Interesul pentru creaţia populară şi
pentru tradiţiile naţionale

Romantismului i se datorează
redescoperirea bogăţiei fondului
şi formei operelor folclorice.

Tezeu si Minotaurul
6. Personajul romantic provine din toate mediile
sociale, este un erou excepţional care
acţionează în împrejurări excepţionale

Autorul romantic realizează personaje

din trăsături psihice antitetice,
din alb şi negru, cu sentimente
contrastante.
“Ca şi ceilalţi oameni, personajele
trebuie să fie complexe şi nuanţate,
alcătuite, în adâncul lor din
bine şi rău.” (V. Hugo) Delacroix : Dante si Virgiliu in Infern
7. Arta romantică, în opoziţie cu arta clasică,
preocupată de unitate, este caracterizată de
amestecul genurilor, de renunţarea la regulile
unităţilor de timp şi spaţiu în numele verosimilului şi
al culorii locale.

Tabloul amplu al vieţii necesită

amestecul genurilor, căci
adevărata poezie se află în
armonia contrariilor.
Ingres :Apoteoza lui Homer
 8. Lărgirea vocabularului

prin pătrunderea arhaismelor, regionalismelor şi a

cuvintelor populare. Antiteza este prezentă în
definirea unor situaţii, idei, atitudini, sau în
caracterizarea personajelor.
 9. Romanticii recurg la ironie

-pentru a spulbera iluziile, pentru a arăta

inconsistenţa lor, căci, de îndată ce se izbesc de
realitate , se destramă.
 10. Critica realului
este rezultatul antitezei ideal-real si conduce la doua
mari atitudini:
 revolta – eroul promoveaza valori, indeamna la
revolta care sa schimbe lumea
 melancolia- este atitudinea pasiva, pesimista a
celui care si-a pierdut speranta, incredearea in forta de
regenerare a lumii. Rezultatul este izolarea, inadaptarea,
evadarea in vis, natura, imaginatie-arta
 Teme și motive romantice
 teme: timpul, viata, moartea, geniul, iubirea,
natura, istoria, creatia, societatea, aspiratia spre
absolut
 motive
 noaptea, apa, copacul ocrotitor, luna, ( alte
elementa naturale care capata redundanta in opera
unui scriitor)
 visul, reveria,somnul, singuratatea, melancolia,
amintirea, uitarea
 iubita moarta, femeia inger, femeia demon,

iubirea
interzisa/imposibila
Tudor Vianu