ENZIME (CURSUL 2)

CINETICA ENZIMATICA
studiul vitezei rr
 Viteza de reactie
• Def: Variatia in timp a [S] sau [P]

• Legea cinetica: v ~ produsul conc.

• Ordinul cinetic
0 v=ct
1 v= k [S1]
2 v= k [S1] [S2]

unde k – constanta de viteza

 Activitatea enzimatica
• Activitatea moleculara- nr. molecule S
transformate in P de 1 molecula de E in 1sec

• 1 U.I. = activitatea enzimatică responsabilă pt

transf. 1μmol S/min în cond. Standard de pH, t,
cofactori

• 1 katal – ….1mol/sec

Care este relatia de convertire dintre U.I şi kat?

Factori care influenteaza
viteza de reactie
 Influenta temperaturii
asupra vitezei de reactie

Temperatura
optimă
 Influenţa pH-ului
asupra vitezei de reacţie

In general pH-ul
optim al
majoritatii
enzimelor apropiat
de pH-ul fiziologic
 Influenţa concentraţiei enzimei
asupra vitezei de reacţie (la [S] = ct)
 Influenta [S]
asupra vitezei de reacţie (la [E]=ct)
 ABC!
Ecuatia Michaelis Menten
(respectată de enzime non-alosterice)
k1 k2 Vmax [S]
S E S E P v
k-1 Km  [S]
5

4
v, µmol/min

3 0.5Vmax

1 Km

0
0 10 20 30 40 50
[S], mM
ABC!

Semnificaţia KM
1) Constanta de disociere Kd a complexului de
tranziţie ES

2) Măsură a afinităţii substratului pentru enzimă

(relaţie de inversă proporţionalitate
KM~ 1/afinitate)

• Conc S la care v0 atinge ½ din vmax

 Valorile KM

OBS: KM indica aproximativ [S] in vivo pentru multe enzime!

Ecuatia Lineawer-Burk
ÎNTREBARE

Pentru o reacţie S P, cu Kechilibru = 3, care dintre curbele următoare

aproximează cel mai bine variaţia concentraţiei substratului când S este
adăugat la o soluţie conţinând enzima specifică:
 EXPLICAŢII

• Răspuns corect: C
La echilibru concentraţia lui S este 0.5, deci concentraţia
lui P este 2-0.5= 1.5.

Ke se verifică a fi 3:
Kechilibru= conc. Pechilibru/conc.Sechilibru= 1.5/0.5=3
INHIBITIA ENZIMATICA
PUTEREA NECONTROLATA A INHIBITIEI ENZIMATICE
ABC!

INHIBIŢIA ENZIMATICĂ

- Inhibiţie ireversibilă: inhibitorul este legat

covalent (deci puternic) de centrul activ al
enzimei

- Inhibiţie reversibilă: inhibitorul este legat

necovalent (deci slab) de centrul activ al
enzimei
 Inhibiţia ireversibilă
Ex.1: diizopropil fluor fosfatul (DIPF) pentru Enz-OH (Ser)

DIPF are efect paralizant- gaz de luptă

Mec. acţ.- reacţionează cu Ser din acetilcolinesterază
Inhibitor competitiv folosit în atacul
terorist de la metroul japonez, în
1995* (facultativ)
 Inhibiţie ireversibilă
ex. 2: penicilina pentru glicopeptid transpeptidaza bacteriană
(cu Ser-OH în centrul activ)- formula e facultativă*
 Inhibiţie ireversibilă
Ex. 2: iodacetamida reacţionează cu Enz-SH (Cys)

Ex.3: CO, CN leagă ireversibil Fe3+ din Hb şi citocromi

INHIBIŢIA ENZIMATICĂ REVERSIBILĂ

CE DIFERENŢE
OBSERVAŢI
ÎNTRE CELE
DOUĂ TIPURI DE
INHIBITORI?
 UN INHIBITOR COMPETITIV
prezintă analogie structurală cu substratul
 Metotrexat
Un inhibitor competitiv al dihidrofolat reductazei - rol in sinteza
purine şi pirimidine, şi implicit sinteza de acizi nucleici şi
multiplicare celulară

Folosit in tratament cancer (e inhibata sinteza de acizi nucleici şi

multiplicarea celulară)
 Cinetica inhibitorului competitiv

Creşterea [S]
Ki = constanta de înlătură
disociere pentru inhibiţia
inhibitor
Vmax este ct
Km creşte
 Inhibitorul competitiv
Vmax nemodificat, Km creşte, deci 1/Km scade
 Cinetica inhibitorului ne-competitiv
(un inhibitor necompetitiv nu prezintă analogie structurală cu substratul)

Creşterea [S] nu
determină depăşirea
inhibiţiei

Vmax scade
Km nu se modifică
(inhibitorul nu se leagă
de acelaşi loc ca S)
 Inhibitorul necompetitiv
Km nemodificat, Vmax scăzut
 ABC!
TABEL COMPARATIV
INHIBITORI REVERSIBILI
Inhibitor competitiv Inhibitor necompetitiv
-are analogie structurală cu susbtratul -nu are analogie structurală cu substratul

-se leagă în acelaşi loc cu substratul -se leagă în alt loc decat substratul (nu
(competiţionează pentru centrul activ) competiţionează pentru centrul activ)

- scade afinitatea substratului pentru enzimă - nu modifică afinitatea substratului pentru

(creşte KM) enzimă (KM = constant)

- la concentraţii mari ale substratului se - la concentraţii mari ale substratului nu se

înlătură inhibiţia (Vmax = constant) înlătură inhibiţia (Vmax scade)

Ex. Acizi dicarboxilici pentru SDH Ex. Ioni ai metalelor grele (Ag+, Hg+)
(acidul malonic inhibă CK) (se leagă de grupările –SH din afara
Sulfonamida pentru FH2-sintetaza centrului activ al enzimelor- otrăvire)
(Ab -blochează sinteza de acid folic necesar
bacterii)
Metotrexat pentru FH2 reductaza
(citostatic- inhibă sinteza de ADN)
REGLAREA ACTIVITATII
ENZIMELOR
 I. REGLAREA CANTITATIVA

Functie de dinamica SINTEZA/DEGRADARE

• Enzime inductibile Ks > Kd

• Enzime represibile Kd > Ks
• Enzime constitutive Ks = Kd
II. REGLAREA CALITATIVA
II.1.Reglarea alosterica
(necovalenta)
ABC!
Caracteristicile enzimelor alosterice

• Sunt oligomeri

• Reacţiile catalizate sunt exergonice şi ireversibile

• Frecvent sunt situate chiar la începutul căilor

metabolice (pt economie maximă prin controlul
intensităţii căii şi imposibilitatea parcurgerii în sens
invers)
ABC!
Reglarea alosterică
• Prin legarea efectorului alosteric de enzimă într-un loc diferit de
centrul activ, loc numit centru alosteric

• Două tipuri de alosterie:

- Homoalosterie- aceeaşi moleculă este substrat şi efector alosteric-se
leagă la centrul activ al enzimei (ex. ATP pentru FFK1)
- Heteroalosterie- efectorii alosterici sunt diferiţi de substrat- se leagă
la un loc diferit de centrul activ al enzimei, numit situs alosteric
(centru alosteric)

• Efectorii/Modulatorii alosterici există permanent la locul de acţiune

al enzimelor, în timp variind doar concentraţia lor

• Reglarea alosterică este multiplă şi cumulativă

II. REGLAREA CALITATIVA
II.1.Reglarea alosterica de tip
heterotrop
Cinetica enzimelor alosterice („ ne-Michaeliene")
Dependenţa sigmoidală a V0 în funcţie de [S]

Enzimele alosterice, spre deosebire

de enzimele Michaeliene au multiple
subunităţi şi multiple centre active

Legarea substratului poate fi cooperativă

Cinetica enzimelor
alosterice
 Tipuri de reglare alosterică
în funcţie de poziţia relativă a efectorului faţă de E
în calea metabolică:

-feedback şi feedforward-
-pozitivă (activare) şi negativă (inhibiţie)-

feedforward
 II. REGLAREA CALITATIVA
II.2. Reglarea covalenta
• 1. fosforilarea-defosforilare
• 2. adenililare
• 3. zimogen- enzima activa
ABC!
Reglare covalentă
prin fosforilare-defosforilare

Enzime anabolice- active defosfo

Enzime catabolice- active fosfo
 Reglare covalentă
prin adenililare-deadenililare
ABC! Reglare covalentă
de tipul zimogen-enzimă activă
(prin proteoliză selectivă)

Se întalneşte la:
1) enzime digestive
2) ff coagulării
 Denumire enzime
Nume substrat- radacina (tipul reactiei)- sufixul aza

Ex:
Glucozo-6-P -dehidrogen -aza
CLASIFICAREA ENZIMELOR
 ABC!

ADIŢIE
ELIMINARE

CONDENSARE
 1. Oxidoreductaze
• Catalizeaza reactii redox:
- Dehidrogenaze (S + coenzima)
Lactat + NAD+ Piruvat + NADH + H+ (Lactat deh)
- Reductaze (S + coenzima)

- Oxidaze (O nu intra in molecula S, e transformta in H2O sau H2O2)

SH2 + O2 S + H2O2
L-Lactat + O2 Piruvat + H2O2 (Lactat oxidaza)

- Dioxigenaze (S+ O2; ambii O din O2 intra in molecula S care contine C=C)
C=C +O2 -CH=O + -CH=O

- Monooxigenaze (S + O2; doar un O din O2 intra in molecula S)

SH + O2 + NADPH S-OH + NADP+ + H+ + H2O

- Peroxidaze (S + H2O2/ROOH)
 1. Oxidoreductaze

• Catalizeaza reactii redox

 Transferaze

transfera resturi amino-, acil, fosforil, metil, etc.

 3. Hidrolaze

• Catalizeaza ruperea legaturilor covalente cu

participarea apei
• Ex. 1) Carboxi-, tiol-, fosfomono-, fosfodi-
esteraze

2) Glicozidaze
 4. Liaze
- catalizeaza reactii de aditie sau eliminare
(formare sau rupere duble legaturi)
- ex. dehidraze, decarboxilaze, fumaraza,
anhidraza carbonica, sintazele, adenilat ciclaza
4.0 LIAZE : catalizeaza ruperea unei legaturi C-C, C-O, C-N, C-X
sau P-O, fara a fi hidroliza (fara participarea apei in rr
substitutie)!
CH2OPO3
C=O
CH2OPO3 Dihidroxiacetonfosfat
HO-C-H
C=O rupere
H
HO-C-H
H-C-OH O
unire C
H-C-OH H
Gliceraldehid-3-fosfat
H-C-OH
CH2OPO3
CH2OPO3
Fructozo 1,6-difosfat

Produsul sau unul dintre substratele reactiei inverse

tb sa aibe o dubla legatura
 5. Izomeraze
- catalizeaza rr de izomerizare
- ex. racemaze, epimeraze, izomeraze cis-trans,
mutaze
 6. Ligaze

► Catalizeaza reactii de condensare (legarea a 2 molecule)

cuplate cu hidroliza reacţiilor macroergice (ex. hidroliza
ATP).
► Ex. Carboxilaze, sintetaze
 Sintetaze Foloseşte ATP
Sintaze Nu foloseşte ATP

ATENTIE: Sintazele adesea sunt LIAZE

in timp ce sintetazele sunt LIGAZE!!!
CLASIFICAREA ŞI NOMENCLATURA
ENZIMELOR
EC Classification
Nomenclatura enzimelor, un exemplu (facultativ*)
Nr. 1: CLASA: indică tipul general de reacţie
Nr.2: subclasa în funcţie de tipul Substratului sau legăturii rupte
Nr. 3: subclasa în funcţie de acceptor (ex. de electroni) sau tipul de grupă schimbată
Nr.4: subclasa: numărul serial al enzimei descoperite
Enzyme Commission
Clasa 2 transferaze
Grupa carboxil ca acceptor

EC 2.7.2.1
Număr individual
Transferă grupe conţinand P

Nume sistematic : ATP: acetil fosfo transferaza

Nume nesistematic: Acetil kinaza (de asemenea numele recomandat)