UMANISMUL

A realizat elevul:Buchet Cristian

 Umanismul
 Definiţie:
Umanismul - este mişcarea social
– culturală inspirată de concepţia
că omul, fiind o fiinţă superioară,
se poate perfecţiona prin cultură şi
artă.
Umanismul european

 Umanismul a fost iniţiat în epoca Renaşterii

(secolele XIV – XVI), ca reacţie împotriva
Feudalismului, iar centrul mişcării umaniste a fost
Italia. De aici, ideile lui generoase s-au răspândit în
aproape toate ţările Europei.
 Renaşterea europeană i-a avut ca reprezentanţi pe
Dante, Petrarca, Boccaccio, Leonardo da Vinci,
Michelangelo, Niccolo, Machiavelli în Italia; pe
Francois Rabelais, Pierre Ronsard şi Michele
Montaigne în Franţa; pe Thomas Morus în Anglia; pe
Martin Luther în Germania, pe Erasmus din
Rotterdam în Olanda.
Principalele direcţii ale umanismului

 reconsiderarea şi valorificarea tradiţiilor culturale ale

Antichităţii;
 formarea şi dezvoltarea omului ca spirit universal
,,uomo universale”;
 preţuirea erudiţiei, a demnităţii şi libertăţii umane;
 omul să fie dominat de raţiune;
 armonizarea fiinţei umane cu natura înconjurătoare;
 folosirea, ca limbă de cultură, latina şi slavona.
Umanismul românesc

 Activitatea şi scrierile marilor cronicari Grigore Ureche, Miron

Costin, Ion Neculce apoi Dimitrie Cantemir, în Moldova, Stolnicul
Constantin Cantacuzino, în Ţara Româneasca, au determinat
apariţia unui umanism specific românesc, cum ar fi elogiul adus
Ţărilor Române pentru lupta împotriva expansiunii otomane sau
argumentarea originii romane a poporului şi a latinităţii limbii
române. De altfel, Ţările Române s-au numărat printre primele
centre ale tiparului în Europa.Un rol esenţial l-au avut şi domnitorii
luminaţi, care au construit biserici sau monumente laice.
Activitatea cronicarilor ajunge la strălucire în secolele al XVII-lea şi
al XVIII-lea, În concepţia cronicarilor, istoria este purtătoare de
valori educative, iar operele lor constituie şi un act de mare
patriotism.
GRIGORE URECHE (1590 – 1647)

 Grigore Ureche s-a inspirat din toate documentele

vremii: cronicile polone şi latine, letopiseţele
moldovene în limba slavonă, din amintirile tatălui
său, Nestor Ureche, ale altor boieri bătrâni, care
povesteau evenimente istorice pe care le auziseră
de la străbuni şi actele aflate la curtea domnească.
 Cronica începe cu scopul declarat al lui Grigore
Ureche, acela ca urmaşii să cunoască istoria.
GRIGORE URECHE (1590 – 1647)

 Principalele idei ale ,,Letopiseţului” lui Grigore

Ureche se referă la originea romană a poporului şi
latinitatea limbii române.
 Viaţa internă a Moldovei ilustrează relaţiile dintre
domnitori şi boieri, obiceiurile şi protocolul de la
curtea domnească, precum şi luptele interne de la
tronul Moldovei, duse între domnitorii ajutaţi de
oastea străină.
GRIGORE URECHE (1590 – 1647)

 Locul central al cronicii îl ocupă domnia lui Ştefan cel

Mare, faţă de care Ureche are o preţuire nemărginită
şi o admiraţie mărturisită, voievodul român fiind
considerat un adevărat principe al Renaşterii. Între
aceste capitole, Ureche evidenţiază câteva dintre
valorile morale esenţiale cu care să fie înzestrat
omul: dreptatea divină şi pământeană, respectarea
jurămintelor, mai ales a celor militare, onestitatea,
fermitatea şi patriotismul lui Ştefan cel Mare.(primul
portret literar).
MIRON COSTIN (1633 – 1691)

 Continuă cronica lui Grigore Ureche, însă se află sub

puternica influenţă a instabilităţii politice din epocă,
deoarece, în cei 38 de ani petrecuţi în Moldova,
cronicarul a fost martor direct la succedarea a 19
domnitori.
 ,,Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă
încoace , de unde este părăsit de Urechi vornicul”,
care ilustrează evenimentele cuprinse între anii 1595
– 1661.
MIRON COSTIN (1633 – 1691)
 Miron Costin este martor şi uneori participant la evenimentele
relatate, conferind astfel conţinutului un plus de adevăr istoric,
obiectivitate, responsabilitate.
 ,,De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit stămoşii lor”
– este o altă operă literară şi ştiinţifică, cu un pronunţat
caracter polemic. Lucrarea a fost scrisă în ultima perioadă a
vieţii lui Miron Costin, în timpul domnitorului Constantin
Cantemir, adică între 1686 – 1691. Ideea centrală este
argumentarea latinităţii limbii române şi a romanităţii poporului
nostru.
MIRON COSTIN (1633 – 1691)

 Miron Costin demonstrează originea romană

a poporului român cu argumente ştiinţifice,
apelând la izvoare istorice privitoare la
împrejurările cuceririi Daciei de către Traian.
Aduce argumente lingvistice în susţinerea
latinităţii limbii române şi argumente de ordin
etnografic, comparând portul, firea,
obiceiurile moldovenilor cu cele ale
romanilor.
MIRON COSTIN (1633 – 1691)

 Alte opere scrise de Miron Costin sunt:

 poemul ,,Viaţa lumii”, în care ilustrează idei filozofice.
 ,,Cronica ţărilor Moldovei şi Munteniei”
 ,,Istoria în versuri polone despre Moldova şi Muntenia” ,
ION NECULCE (1672 – 1745)

 Continuă cronica lui Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei de

la Dabija Vodă (1661) până la a doua domnie a lui
Movrocordat” (1743) relatează, în principal, domnia lui Dimitrie
Cantemir. Evenimentele istorice narate nu se bazează pe
documente, fapt ce dă cronicii un caracter subiectiv.
ION NECULCE (1672 – 1745)

 Stilul lui Ion Neculce

 Povestitor talentat, Ion Neculce a creat o operă durabilă
printr-o forţă artistică surprinzătoare, prin arta naraţiunii şi prin
arta portretului, având, între cronicari, măiestria pe care Ion
Creangă o va desăvârşi.
 Provebele sunt numeroase în Letopiseţ, Ion Neculce este
şi precursorul lui Anton Pann, prin aceea că în unele fraze
enumeră proverbe, unele după altele. Opera lui Ion Neculce a
constituit o permanentă sursă de inspiraţie pentru scriitorii de
mai târziu, ca Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Mihail
Sadoveanu
DIMITRIE CANTEMIR (1673 – 1723)

 Dimitrie Cantemir Dimitie Cantemir a fost un om al

Renaşterii, istoric, geograf, filozof,
 a fost un om de vastă cultură, umanist erudit
(cunoştea 12 limbi), Dimitrie Cantemir este o
personalitate copleşitoare a Renaşterii, fiind primul
savant de formaţie enciclopedică ,,Istoria Ieroglifică”,
operă elaborată de Dimitrie Cantemir între anii 1703
– 1702, este un roman alegoric, un pamflet politic, o
fabulă şi un eseu filosofic.
DIMITRIE CANTEMIR (1673 – 1723)

 ,,Descrierea Moldovei”- este o proză

savantă, moldovenii sunt conturaţi prin
adevărate portrete literare.
DIMITRIE CANTEMIR (1673 – 1723)

 Istoric al românilor şi al turcilor, Cantemir a

lăsat urme adânci în cultura istorică a
posterităţii.
,,Descrierea Moldovei”

 Este prima lucrare de idei şi prima proză

savantă din cultura română, în care Dimitrie
Cantemir se afirmă ca personalitate erudită
monumentală prin câteva trăsături
fundamentale: