Sunteți pe pagina 1din 24

Introducere în

profesia de asistent
medical. Nevoi
fundamentale
 Omul:
- fiinţă unică – are nevoi biologice, psihologice, sociale şi culturale, în continuă schimbare,
în interacţiune cu mediul înconjurător.
- fiinţă responsabilă, liberă şi capabilă de a se adapta.
 Individul:
- entitate bio-pshiho-socială ce formează un tot indivizibil, are necesităţi fundamentale,
cu manifestări specifice pe care şi le satisface singur.
- tinde spre autonomie în satisfacerea lor.
Sănătatea

 Reprezintă starea completă de bine din punct de vedere fizic, mental și


social. Ea nu înseamnă numai absenţa bolii sau a infirmităţii (definiţia OMS -
1948).

 Este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod autonom și nu se


limitează la absenţa bolii (după Virginia Henderson).

 Este o stare de echilibru bio-psiho-social, cultural și spiritual, o stare de


autonomie; este o stare dinamică ce oferă posibilitatea unui organism de a
rămâne în echilibru cu mediul său intern și extern.
Factorii determinanţi ai stării de
sănătate umană
 Factorii biologici: ereditatea, sexul, vârsta.
 Factorii sanitari: gradul de accesibilitate şi calitatea serviciilor sanitare.
 Factorii de mediu: lumea vegetală şi animală, solul, apa, clima cât şi ambianţa socială.
 Factorii fizici: (radiaţii, temperatură, magnetism, lumină), chimici (gaze, substanțe toxice),
biologici (bacterii, virusuri, paraziţi).
Conceptul holistic (holos = întreg)

Poate fi rezumat în câteva idei:


 Individul este un tot unitar caracterizat prin integritate.

 Este în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător cu care schimbă materie şi energie.

 Evoluţia sa este ireversibilă, unidirecţională în timp şi spaţiu. Individul este caracterizat de


capacitatea de abstractizare, imaginare, emoţie.

 Îngrijirile acordate de asistenţii medicali (nursing) au ca obiect menţinerea şi promovarea


sănătăţii, şi prevenirea îmbolnăvirilor.
Boala

 Constă în devierea de la funcţionarea normală a organismului, având


consecinţe nedorite – produce disconfort personal sau afectează viitorul stării
de sănătate a individului.

 Reprezintă ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarmă tradus prin


suferinţa fizică, psihică, o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă,
provizorie sau definitivă.
Boala – Definiţii

 O persoană care are o boală cronică nu va putea să se încadreze în


standardele de sănătate aşa cum sunt definite de O.M.S.

 Conform conceptului de interpolare "sănătate - boală", există o interrelație


continuă  o persoană cu o boală cronică într-un stadiu compensat, adaptat
la parametrii fizici și mentali actuali, poate atinge nivelul cel mai înalt al
stării de bine care este apreciat în limitele bolii sale cronice.
Boala antrenează:

 Diminuarea activităţii motrice si fiziologice


 Limitarea sau suprimarea activităţii intelectuale sau profesionale
 Modificarea relaţiilor interpersonale, diminuarea contactelor sociale
 Dereglarea raporturilor familiale sau conjugale
 Pierderea capacităţii de muncă
 Dependenţa faţă de ceilalţi
 Reconsiderarea relaţiei pacient-asistent capătă amploare datorită influenţei
concepţiei Virginiei Henderson, care a descris cele 14 necesităţi (nevoi)
fundamentale ale omului ca bază de îngrijire.
NEVOI FUNDAMENTALE DUPĂ VIRGINIA
HENDERSON
 Virginia Henderson a fost descrisă ca fiind prima doamnă a nursingului, cea mai importantă figură a
nursingului secolului XX.
 Virginia Henderson a definit nursingul ca “un ajutor dat individului pentru a-și câștiga
independența legată de efectuarea activităților care contribuie la sănătatea și recuperarea
lui”.
1) NEVOI FIZIOLOGICE:

 A respira și a avea o bună circulație: captarea oxigenului din mediu extern, necesar proceselor
de oxidare din organism, şi de a elimina bioxidul de carbon rezultat din arderi celulare.

 A bea și a manca: necesitatea de a ingera şi absorbi alimente de bună calitate şi în cantitate


suficientă.

 A elimina: necesitatea de a elimina substanţele nefolositoare, vătămătoare, rezultate din


metabolism.

 A se mișca și a avea o bună postură: necesitatea de a fi în mişcare, de a se mobiliza, de a păstra


anumite poziţii.

 A dormi și a se odihni: necesitatea de a se odihni timp suficient, în bune condiţii.

 A se îmbrăca și a se dezbrăca: necesitatea de a purta haine adecvate.


 A-și menține temperatura corpului în limite normale: necesitatea de a menţine temperatura
corpului la valori normale, constante.

 A fi curat, îngrijit, de a-și proteja tegumentele și mucoasele: necesitatea de a menţine o ţinută


decentă, piele curată, sănătoasă.

 A evita pericolele: necesitatea de a fi protejat contra agresiunilor interne sau externe, pentru
menţinerea integrităţii sale fizice şi psihice.

 A comunica: necesitatea de a schimba informaţii cu semenii printr-un proces dinamic verbal şi


nonverbal.

 A învăța cum să-și păstreze sănătatea: necesitatea de a acumula cunoştinţe, atitudini şi


deprinderi pentru modificarea comportamentului sau adoptarea de noi comportamente, în scopul
redobândirii sănătăţii sau menţinerii ei.
2) NEVOI SPIRITUALE:
 A acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia: necesitatea individului de
a face sau exprima gesturi, acte, în virtutea unei ideologii.

3) NEVOI SOCIOLOGICE:
 A fi preocupat in vederea realizării: necesitatea de a înfăptui activităţi utile.

 A se recrea: necesitatea de a se destinde, de a se distra, recurgând la activităţi agreabile,


pentru relaxare fizică şi psihică.

4) NEVOI PSIHOLOGICE
 Virginia Henderson a descris rolul asistentei medicale ca fiind unul:

- substitutiv (înlocuind persoana)


- suplimentar (ajutând individul)
- complementar (lucrând cu individul)

Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/pacientul să se descurce, pe cât posibil singur.


 Independenţa: individul își satisface nevoile fără ajutor, într-un mod acceptabil.
 Dependenţă: incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a le îndeplini fără
ajutor.
Modelul conceptual al Virginiei
Henderson
Elemente cheie ale modelului:
 Individul bolnav sau sănătos este văzut ca un întreg,
prezentând 14 nevoi fundamentale pe care trebuie să și
le satisfacă.
 Rolul asistentei este suplinirea a ceea ce el nu poate să
facă singur.
 Scopulîngrijirilor este de a păstra sau a restabili
independența individului și satisfacerea acestor nevoi.
Componentele esențiale ale modelului

1. POSTULATE: suportul teoretic și științific al modelului conceptual.

Modelul V. Henderson se bazează pe următoarele principii:


- Orice ființă umană tinde spre independență și o dorește.

- Individul formează un tot caracterizat prin nevoi fundamentale.

- Când una din nevoi rămâne nesatisfacută, individul nu este “complet”, ”


întreg”, “ independent”.
2. VALORI (credințe): modelul V. Henderson este susținut de 3 valori:
- Asistenta posedă funcții care sunt proprii.
- Când asistenta preia din rolul medicului, ea cedează o parte din funcțiile sale unui personal
necalificat.
- Societatea așteaptă un serviciu din partea asistentelor, pe care nu poate să-l primească de la
nici un alt personal.
3. ELEMENTE:
a) Scopul profesiei este de a ajuta pacientul să-și conserve sau să-și restabilească independența sa,
în așa fel încât el să poată să-și satisfacă nevoile prin el însuși; de a favoriza vindecarea; de a asista
muribundul spre un sfârșit demn.

b) Obiectivul activității profesionale este beneficiarul – persoana/ grupul de persoane spre care
este îndreptată activitatea. În atingerea obiectivului se ține cont de faptul că individul, bolnav sau
sănătos, formează un întreg, cu nevoi comune tuturor ființelor umane, dar și de faptul că
manifestarea nevoilor este diferită de la un individ la altul.
c) Rolul profesiei desemnează rolul social pe care-l au membrii profesiei. Rolul asistentei este de
suplinire a dependenței, de a încerca să înlocuiască necesitatea în așa fel încât persoana să poată
să-și satisfacă cerințele mai ușor și fără handicap.
d) Sursa de dificultate – dificultățile întâlnite la pacient sunt cauzate de o lipsă de forță, de voință
sau de cunostințe.
e) Intervenția aplicată persoanei va fi orientată asupra lipsei și constă în a spori independența
persoanei.
f) Consecințele – rezultatele obținute – ameliorarea dependenței sau câștigarea independenței –
atingerea scopului.
CLASIFICAREA NEVOILOR UMANE DUPĂ
TEORIA LUI MASLOW
Acesta afirmă că există 5 categorii de nevoi umane și a așezat la baza piramidei cu nevoile
omeneşti, nevoile fiziologice şi cele de siguranţă.

1.NEVOI FIZIOLOGICE. Sunt indispensabile pentru a supravieţui: a mânca, a bea, a dormi, a se


proteja de frig şi de căldură.

2. NEVOIA DE SIGURANŢĂ. Orice fiinţă omenească are nevoie să se simtă protejată în faţa
oricărei ameninţări a vieţii. Dacă trăieşte într-o ţară care se află în război, de exemplu, se
presupune că această necesitate nu este acoperită.
3. NEVOIA DE DRAGOSTE Şl APARTENENŢĂ. Odată acoperite necesităţile de bază, aceasta este
cea mai importantă. Relaţia cu celelalte persoane la un nivel afectiv profund este forma obişnuită
de a satisface această necesitate. Lipsa de dragoste şi apartenenţă poate duce la importante
dezechilibre mintale.
4. NEVOIA DE AUTORESPECT. Fiecare fiinţă umană are nevoie să se respecte pe ea însăşi şi să
aibă o concepţie potrivită despre propria sa persoană. Un nivel de autoestimare dezechilibrat
(cum ar fi subestimarea) are ca rezultat un randament scăzut şi, în consecinţă, deteriorarea
comportamentului.

5. NEVOIA DE AUTOREALIZARE. Potrivit lui Abraham Maslow, o persoană din zece simte intens
această nevoie. Cea mai mare parte se concentrează în jurul nevoilor care pot fi prevăzute.
Autorealizarea include obiective mai înalte şi mai abstracte (de exemplu: dreptate,
perfecţiune, bunătate, adevăr, hotărâri individuale), care sunt tot mai fragile, ca şi vârful
piramidei.
În centrul îngrijirilor stă individul care trebuie privit ca o entitate funcțională, formată din 3
elemente fundamentale:

1. CORPUL (anatomia și fiziologia aparatelor și sistemelor ce alcătuiesc corpul omenesc) –


generează obiective somatice.

2. MINTEA (rol de coordonare, elaborare de decizii) – generează obiective cognitive.

3. SPIRITUL (inserție socială, stare afectivă) – generează obiective spirituale.

S-ar putea să vă placă și